9,918 matches
-
miraj", interogații " Mă întrebam ce puteau fi decât Satane vâslind/ ori vestitori de tragedii pe aripi cu luciri de cuțit?". E aceeași veșnică pendulare între tragedia care înspăimântă și cea care aduce cu ea o fascinație imposibil de evitat. Limitele temporale sunt și ele fluide, tranziția se face cu ușurință, "pluteau în desfrunzire prin natura nopții/ din evuri în evuri în zbor amețit". Marile obsesii ale liricii lui Tonegaru se regăsesc și aici, universul acvatic, cel selenar și fascinația zborului. Ca
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
utilizat, indiferent de epoca literară, de generație. Termenul "generală" nu face decât să transpună textul din registrul serios în cel ironic, parodic. Distanțarea de literatura anterioară se face și în incipitul textului, prin adverbul "de mult" care implică un hiatus temporal, dar și prin punerea sub semnul vetustului, al degradării a unui motiv literar extrem de vechi "aștrii muriseră de gripă", "Luna enormă chelie". Tocmai acest carnavalesc în prezentare i s-a reproșat lui Tonegaru, unii considerându-l joc gratuit, amuzant, dar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
deosebit în poezia pe care au promovat-o. Dintre structurile consacrate, ne-am oprit și asupra sintagmei "generație a războiului", care, deși face trimitere la un eveniment extraliterar, poate fi folosită cu sens neutru pentru a situa pe o scară temporală opera poeților amintiți. "Generația Albatros/albatrosistă" ni s-a părut mult mai potrivită pentru studiul de față, cu amendamentul pe care trebuie să-l facem, și anume acela că am folosit termenul generație în sens larg, referindu-ne însă doar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
to appease the writers who felt uniformed, who believe that, by being associated to a generation, are being denied their right to be considered ground-breakers. The distinction between conservatory and innovative age groups is again debatable since it introduces the temporal factor in an aesthetic hierarchy. It was esteemed that the introduction of age groups in the staging of Romanian literature could only lead to an excessive fragmentation of the latter. Among the equivalents that were suggested it is worth mentioning
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la efectele unei hiperglicemii (chiar minimă) de durată. 2.2. Scăderea funcției beta celulare 2.2.1. Anomalii ale modului secretor oscilatoriu al insulinei Celulele beta pancreatice eliberează insulina discontinuu sub forma unor pulsații periodice. Răspunsul insulinosecretor are o organizare temporală cu două componente ritmice distincte: oscilații rapide și oscilații ultradiene, mai lente. a. Oscilațiile rapide ale insulinemiei bazale survin, la om, cu o periodicitate de 5-15 minute și cu o amplitudine medie de 1,6 ?U/ml (82,118) în
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
insulinoindependent (tip 2) acest pattern oscilator ultradian al nivelului sanguin al insulinei și glucozei după ingestie alimentară este profund alterat (117). Amplitudinea pulsurilor este scăzută cu mai mult de jumătate față de nediabetici, iar proporția pulsurilor insulinei, care survin în asociere temporală cu un puls de glucoză, este redusă la circa 50% față de o asociere de 80-90% la normali (117). Anomalii ale pattern-ului ultradian au fost observate la pacienții cu diabet zaharat insulino-independent și în condițiile nestimulate ale postului sugerând că
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
condițiile nestimulate ale postului sugerând că același proces oscilator este operativ atât în condiții bazale cât și stimulate (147). La pacienții cu diabet zaharat insulinoindependent (tip 2) amplitudinea oscilațiilor este mai redusă, iar proporția pulsurilor insulinosecretorii, care survin în asociere temporală cu pulsuri de glucoză, este scăzută comparativ cu subiecții nediabetici de control. Oscilațiile ultradiene, cu o frecvență de 90-120 minute, ale nivelului glicemiei și insulinemiei au fost observate chiar și în condițiile unei infuzii constante de glucoză. Periodicitatea poate fi
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
proiect dar și un avantaj pentru România. O țară care prezintă un nivel crescut de securitate are și oportunități de dezvoltare economică sporite. În plus, un alt beneficiu de natură economică va decurge din dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu SUA. ● intervalul temporal prevăzut pentru materializarea deciziei. Calendarul convenit cu partea americană vizează operaționalizarea facilităților de pe teritoriul României începând cu anul 2015, în cadrul fazei a doua (2015-2018) a sistemului american. Se va redacta mandatul de negociere și proiectele de acorduri/aranjamente ale părții
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
mentions aș a feature of infinity that it is impossible to pass through it from side to side (Physica 204a). Gregory sees a great gap between the creator and the created nature. Creation is characterized by having δiάστημα, extension (both temporal and spațial), whereas God is above extension. If God did have a limit we could grasp what is beyond Him, but that is impossible because what is “beyond” would be evil and greater than God. Gregoy is conscious that he
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
is above extension. If God did have a limit we could grasp what is beyond Him, but that is impossible because what is “beyond” would be evil and greater than God. Gregoy is conscious that he is arguing în spațial/temporal terms, for he goes on to say that God`s “place” is not spatially extended, though we creatures experience it aș infinite motion - but a motion which is also stasis. The infinity of God, în other words, is extended when
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
uș, and our extension is conversely “frozen” when it is related to God. To see God`s is to follow Him endlessly, not to see Him but to see only His back. Keywords: concept, „diastima”, Gregory of Nyssa, divine infinity, temporal, spațial. Termenul grecesc δiάστημα (diastima), în mod normal înseamnă „a sta de o parte” fiind derivat din „diastenai” și „dihistemi” (a sta la o parte, a pune de-o parte sau separat). Acest concept de „diastima” având sensul de interval
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
însemna uneori distanță dintre două evenimente. În limba greacă modernă înseamnă simplu „spațiu”, apărând în expresii precum „călătorie spațială” sau „cercetare spațială”. S-ar putea spune că termenul general de „diastima” se referă la distanță dintre două puncte, spațiale sau temporale. Probabil că stoicii au fost primii care au folosit acest cuvânt în sens filosofic. Zenon și Crispus l-au folosit în combaterea teoriilor cosmologice ale atomiștilor, însă el n-a avut o semnificație esențială în concepția lor. În istoria gândirii
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
asigură claritatea conceptuală: vorbim despre amânarea eternă a cunoașterii depline de Dumnezeu, nu de amânarea atingerii scopului; divinul poate fi „atins” prin darul revelației primit de la Dumnezeu, dar întotdeauna înnoit și, totuși, niciodată epuizat 3. Pentru Sfanțul Grigorie, extensiunea (δiάστημα) — temporală și spațială — este marca creației, în timp ce Dumnezeu se află dincolo de orice „noțiune de extensiune” și „evadează” din cuprinderea noastră, pentru că ceea ce este dincolo de creație nu „se mișcă (prelungește) prin dimensiuni ce marchează depărtarea (διαστηματικός) de la un punct la altul”, ci
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
punct de sprijin, dar nu atingem nimic. Timpul și spațiul dispar, și totuși nu putem să ne descurcăm în absență lor (On Ecclesiastes 412). Sfanțul Grigorie utilizează termenul de „αἰών”, si pe cel de „χρόνος”, ca și cuvinte pentru „extensia temporală” - un uz obișnuit la scriitorii creștini, 3 Tamsin Jones Farmer, „Revealing The Invisible: Gregory of Nyssa on the Gift of Revelation”, în Modern Theology 21:1, January, 2005, p. 73-74. 4 Referințele la textele Sfanțului Grigorie de Nyssa se adresează
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
canticorum, referințele se adresează ediției lui H. Langerbeck, În Canticum Canticorum (Gregorii Nysseni Opera VI), Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1986. Pentru schemă ontologica a Sfanțului Grigorie, conform D. Balás, Metousia Theou, Romă, 1966, 34f. Termenul δiάστημα = „extensiune spațială sau temporală” apare în platonism și stoicism; conform H. Wlfson, „The Philosophy of Spinoza”, NY, 1969, ediție originală, 1934, vol. 1, p. 340; J. Whittaker, „God Time Being”, în Symbolae Osloenses Supp., 23, 1971, 38f. Pentru Sfanțul Grigorie, conform H. von Balthasar
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
de caracteristicile spațiale și extinse” 7. În În Canticum canticorum, Sfanțul Părinte Grigorie realizează o distincție între cele sensibile și inteligibile, ultimele fiind infinite. Dar creația inteligibila este, în mod normal, grupata împreună cu creația sensibilă, pentru că ambele sunt extinse și temporale: „Toate lucrurile create se extind cu o anumită dimensiune și sunt limitate de spațiu și timp”8. Atunci, ființa creată este, prin definiție, extinsă și, ca și creaturi, noi înșine suntem dependenți de categoria de timp. Dumnezeu este dincolo de toate
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
gulf) dintre Creator și creatură este acoperită parțial epistemologic. Gândind despre Dumnezeu, suntem obligați să ne utilizăm categoriile extinse și, procedând astfel, acoperim prăpastia extinzându-ne extensiunea finita în extensiune infinită: eternitatea este, din punctul nostru de vedere, o extensiune temporală infinită în ambele direcții, întinzându-se spre eternitatea adevărată a lui Dumnezeu dincolo de orice „dimensiune”. În această perspectivă, timpul nu este o extensiune tout court, ci extensiunea și eternitatea sunt extensiune necuantificabilă. De asemenea, ne amintim și de „participarea” platonica
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
de procesul extins al vieților lor, s-ar părea că acestea nu pot depăși timpul fără a înceta să fie creaturi. În orice caz, tânjirea lor după Dumnezeu este eternă, transformă δiάστημα în ceva aflat între Dumnezeu și extensiunea pur temporală 11. Se creează astfel cele două niveluri inferioare ale realității (lumile inteligibile și sensibile), dar universul vizibil este destinat a dispărea la sfarsitul timpurilor, astfel că doar universul inteligibil este adevărata creație 12. Creatorul „există întotdeauna fără schimbare”, în timp ce creația
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
în fiecare moment de la începuturile sale14. Dumnezeu e dincolo de timp. Neavând nici început, nici sfârșit, Dumnezeu este continuu și etern. Sfanțul Grigorie compară natură infinită cu un cerc, care nu are început sau sfârșit. Dumnezeu nu are, precum creaturile, intervale temporale - trecut, prezent, viitor - care implică întinderea în timp. Ci Dumnezeu este ἀδιάστατος, ceea ce înseamnă că nu are întindere. Creația poate fi măsurată în timp, dar Dumnezeu nu poate fi măsurat. Acest aspect este adus în prim-plan în textele care
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
care menționează că trăsătură a infinității că este imposibil să o traversezi dintr-o parte în alta (Physica 204a). Sfanțul Grigorie concepe un abis uriaș între Creator și natura creată. Creația este caracterizată prin posesia de δiάστημα, adică întindere (atât temporală, cât și spațială), în timp ce Dumnezeu este dincolo de orice întindere 15. Existența diastemică nu este niciodată statică, ci schimbarea și efemeritatea sunt astfel simptomele creației. Existența diastemică sau existența creată, este schimbare continuă, o succesiune de schimbări neîntrerupte. Schimbarea „este baza
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
lui Dumnezeu, toate componentele universului erau „vizibile pentru ochiul lui Dumnezeu în logosul puterii lor”, pentru că El „cunoaște toate lucrurile înainte ca acestea să se desfășoare” în timp. „Un lant necesar” a urmat ordinea implicită în momentul creației, aducând realizarea temporală a fiecăreia dintre părțile sale18. În neoplatonism, articularea cauzelor, impulsurilor, puterilor sau logoi ar constitui modelul inteligibil al fenomenelor. Nici chiar Sfanțul Grigorie însuși nu ar nega că ordinea creației există atemporal în înțelepciunea lui Dumnezeu; de fapt, puterea creatoare
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
noi. Aceeași problemă se manifestă și în discuția îndelungată asupra timpului și eternității în critică Sfanțului Grigorie la Eunomiu. Ce este creat există conform unei ordini secvențiale și este măsurată prin „extensia eonilor”; ce este necreat nu are nici „succesiuni temporale” (chronikē akolouthia), nici nu aparține categoriei extensiunii (διαστηματικον νόημα). Nu începe de la un astfel de început, nu ajunge la un astfel de capăt și nu utilizează o modalitate care să poată fi înțeleasă în termenii vreunei ordini. Atemporalul întotdeauna „este
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
starea lor pare să fie identică celei a progresului nesfârșit spre Dumnezeu, care va fi reluat fără o altă 22 Gersh, From Iamblichus to Eriugena, Leiden, 1978, supra, n. 1, p. 58ff utilizează termenul pentru (con)fuziunea categoriilor spațiale și temporale în metafizica neoplatoniană. Pentru infinitatea nestructurata a lui Dumnezeu, cf. E. Mühlenberg, Die Unendlichkeit Gottes bei Gregory von Nyssa, Göttingen, 1966, p. 136. Cf. C. Stead, Divine Substance, Oxford, 1977, p. 163. 23 Conform GB Ladner, „The Philosophical Anthropology of
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
om, natural ar fi sa conchidem că, în coexistența sufletelor în plērōma, individualitatea lor este articulata că un tip de (pre)istorie. Adică, ordinea seriala a evenimentelor temporizata de (să spunem) Adam, Avraam și Moise preexista atemporal (dar în ordine temporală) în mintea lui Dumnezeu. În orice caz, este clar că Sfanțul Grigorie nu a considerat cvasitimpul intermediar (sau cvasiatemporalitatea) din primul caz ca fiind un model inteligibil total realizat care să constituie bazele ordinii temporale. Ci acest model este mai
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
preexista atemporal (dar în ordine temporală) în mintea lui Dumnezeu. În orice caz, este clar că Sfanțul Grigorie nu a considerat cvasitimpul intermediar (sau cvasiatemporalitatea) din primul caz ca fiind un model inteligibil total realizat care să constituie bazele ordinii temporale. Ci acest model este mai curând doar un aspect al minții lui Dumnezeu 26, dragostea infinită a creaturii - „mișcarea” să inteligibila - fiind cea care servește că principala punte între timp și eternitate 27. Dacă Dumnezeu a avut o limită, putem
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]