7,762 matches
-
neglija comandamentele leniniste în artă și literatură! Un reflex târziu și teribil de elocvent sunt unele mărturii ale unor foști ideologi staliniști și, chiar dacă, cu timpul și cu vârsta, și-au atenuat „vigilența și ura contra burgheziei reacționare”, unele sechele trădează încă vechi reflexe de gândire și de atitudine. Astfel, în ultima carte publicată de Ov.S. Crohmălniceanu înainte de a muri, scrisă în Germania, unde ceruse azil politic după revoluție, există un pasagiu unde povestește un incident petrecut la sfârșitul anilor ’60
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
înțelepți, au tăcut. La doar câteva zile după această ședință, într-o seară, târziu, cred că era într-o sâmbătă - ședința avusese loc miercuri -, îmi zgâlțâie geamul meu de pe strada Nerva-Traian Adrian Păunescu și-mi strigă tulburat: - Nichita ne-a trădat! Apoi, îmi explică, cu precipitare, că în aceeași după-amiază de sâmbătă, președintele Zaharia Stancu a adunat vreo cinci scriitori tineri de vârf și i-a dus la șeful statului ca să-l asigure că „nu toți tinerii sunt de acord și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
un „public larg”, precum Italo Svevo, Joyce sau Musil. Nu l-am ascultat pe Matei - nu știu dacă am făcut bine sau rău, who knows?! - și am atact un „roman polițist”, Animale bolnave, unde din fericire mâna mea m-a „trădat” și intriga social-polițistă este înecată în părțile largi, existențialiste. Susțineam însă de pe vremea aceea - o mai cred oare și azi?! - că un romancier de anvergură și importanță națională trebuie să aibă și un public al lui, relativ larg, pentru a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și importanță națională trebuie să aibă și un public al lui, relativ larg, pentru a putea fi și un factor de influență al suprastructurii, al „luminării neamului”! Sigur, în felul meu de a demonstra rolul și profilul unui romancier se trădau „relicvele” ideologiei post-memorandiste ardelene și, deși estetica mea e mai aproape de Camil Petrescu sau H.P. Bengescu, de fapt, în anii aceia, Liviu Rebreanu sau un Victor Hugo mi-erau modelele și mai puțin „experimentaliștii”și admirabilii Svevo, Proust sau Joyce
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
colțuri sau prin distinse saloane!...Ă Și totuși, eu nu am să-l urmez pe Goma, pe curajosul Goma al acelor ani, care își arată acum nemulțumirea față de această elită prin judecăți insuportabil de tranșante și prin vorbe grele, injuste, trădând o iritare și o dezamăgire disproporționate, rezultate, cred eu, din faptul că Uniunea Sciitorilor și Ministerul Culturii nu au făcut acte minime de reparație față de dezideratul nostru cel mai radical, mai curajos, și poate și din faptul că și azi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
recente, și folosesc acest cuvânt, „mister”, în dublul său sens: acela de fenomen obscur ce poate fi elucidat cu mijloacele rațiunii și ale analizei, dar și în celălalt sens, al unui fapt sau fenomen sau realitate care nu-și va trăda niciodată sensul ultim, în ciuda tuturor investigațiilor rațiunii și ale științei. Sigur, poate părea puțin forțată alăturarea celor două „mistere”, cel al istoriei cu cel al vieții; forțată și diletantă, dar noi credem, apropo de „misterul istoriei”, că în ciuda admirației și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ironic al prietenilor mei munteni! - mă colorau atunci, ca și acum, ca pe un nordic: cineva care trăiește - cel puțin în problema națională -, un adevăr cu prea mare însuflețire, cu o vioiciune deplasată, absolutizându-l cumva. Dar „nordic” eu mă trădez nu numai în „problema națională”, ci și față de chestiunile care mă privesc, cele profesionale; astfel, de la începuturile mele literare, chiar și la primul mare interviu pe care l-am dat excelentei prozatoare care a fost Maria-Luiza Cristescu, am polemizat cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
unui arhiepiscop puteau fi virtuțile unui șef de partid", după cum ne asigură în Memoriile sale cardinalul de Retz, care a jucat prea mult la două capete pentru a câștiga la vreunul din ele. O vreme în care, crezând că nu trădează pe nimeni, miniștrii lui Dumnezeu acceptau să fie cei ai regelui. 5. Unde Dumnezeu caută un Cezar Arătați-Mi banul de dajdie. Iar ei I-au adus un dinar. Iisus le-a zis: Al cui e chipul acesta și inscripția
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
contra Păgânilor. Papa trimite emisar până la Uzun Hasan. 1470 Ștefan a bătut Brăila dela 1470 la 1473 urmează o serie de incursiuni și lupte între Munteni și Moldoveni 1473 Ștefan pune pe Laiotă. Atunci ia pe Doamnă și Domniță. Laiotă trădează. 1474 Ștefan duce pe Basarab cel tânăr. 1472 Ștefan ia pe Maria de Mangop Prinții de Mangop (Paleologi) erau rude cu cei dela Trapezunt, care și ei dăduseră o soție lui Huzun Hasan. 1474 Trimisul Papei la Uzun Hasan se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să îndârjească opoziția boierească. Începutul domniei lui Ștefan reprezintă prologul promițător al unei cârmuiri pline de glorie. Ștefan dă dovadă de energie, de înțelepciune politică, de simț gospodăresc. Dacă ar fi fost sub tutela unei boierimi anarhice și dispusă să trădeze interesele țării și ale domniei, atunci cu greu ne putem explica îndrăzneala cu care Ștefan atacă Polonia. Un asemenea act presupune că înlăuntrul țării Ștefan era stăpân pe situație și nu subordonat altora. Faptul că ultimii boieri pribegi îl părăsesc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
comodă trecătoare din Carpații Răsăriteni. Nu a existat nici o răscoală a boierilor din Țara de Jos care să-l îndemne pe rege să treacă în Moldova prin Oituz. Boierii din Țara de Jos nu aveau nici un motiv să-l părăsească (trădeze) pe domn, mai ales că ei au fost aceia care l-au ajutat pe Ștefan să ia tronul. În documentul polon se spune limpede că boierii din Țara de Jos l-ar fi părăsit pe domn, deoarece, după bătălia de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fruntașii”, ceea ce este mai mult decât o exagerare, s-a mulțumit să hărțuiască pe dușman vreme de patruzeci de zile. Până la această campanie, Ștefan cel Mare nu a ucis boieri. Se poate să se fi temut că unii îl vor trăda, dar faptul că i-a încredințat, în timpul luptei de la Baia, vornicului Crasnăș, comanda unui corp de oaste, e o dovadă că domnul nu l-a bănuit pe Crasnăș de trădare. Comparând textul scrisorii lui Ștefan cel Mare și Cronica lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
14/15 decembrie 1467, cel care a învins a fost Ștefan. Prins de unguri, Ștefan s-a răscumpărat, „și i-a înșelat cu vorba cum a știut, până a scăpat de ei”. Autorul german comite niște inexactități. Vornicul care a trădat nu era Isaia, ci Crasnăș. Isaia a fost și el executat în 1470 și așa s-a născut legenda potrivit căreia Ștefan n-a putut să-și impună autoritatea asupra boierilor decât după 1470, din moment ce n-a fost în stare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
determina să intervină în Moldova. Ei au prezentat situația Moldovei ca fiind catastrofală. Matei putea rămâne stăpân în Moldova. Era nevoie ca regele ungur să rămână trei-patru zile și ar fi putut ocupa fără greș toată Moldova, deoarece boierii îl trădaseră pe Ștefan și se refugiaseră în Țara de Jos a Moldovei, la hotarul cu Ungaria. Cauza trădării o constituia faptul că Ștefan, după lupta de la Baia, sosind la Suceava, a pus să fie tăiați 20 de boieri mari, iar pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi decis să plece, dar, probabil, că s-au întrebat și unii sfetnici ai regelui polon, nu putea să primească solia ca un rege victorios în Moldova ? Șerban Papacostea, publicând raportul lui Choranczycz, a fost convins că boierii l-au trădat pe Ștefan, din care cauză una dintre cele mai mari crize ale domniei lui Ștefan s-a consumat în 1467, manifestându-se „prin numeroase defecțiuni pe câmpul de lupte și, după retragerea ungurilor, printr-o adevărată răscoală a boierimii din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
până unde erau tot cam atâția kilometri ? Matei pierduse mulți oșteni uciși și foarte mulți răniți. Dar, după Pannonius, oastea Moldovei fusese spulberată, afară de cei 4.000 de moldoveni de sub comanda lui Crasnăș, care s-ar fi supus regelui. Crasnăș trădase în speranța că regele va învinge și că acesta va numi în scaunul țării pe pretendentul Aron. O dovadă că Matei nu a rămas trei zile în Moldova, după lupta de la Baia, și că nu a câștigat bătălia, o constituie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Baia, menționează că în noaptea aceea s-a luptat mai mult pentru viață decât pentru onoare. Ajuns în Transilvania, Matei Corvin s-a răzbunat pe oamenii care se răsculaseră împotriva lui, sau pe care-i credea că l-au trădat în Moldova. Li s-a confiscat averea fraților Iancaffy, Oswald și Ion din Brașov, pentru că l-au trădat și a fost nevoie ca Mihail de Gerend să aducă martori care au arătat că cei doi muriseră în timpul luptelor din Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Transilvania, Matei Corvin s-a răzbunat pe oamenii care se răsculaseră împotriva lui, sau pe care-i credea că l-au trădat în Moldova. Li s-a confiscat averea fraților Iancaffy, Oswald și Ion din Brașov, pentru că l-au trădat și a fost nevoie ca Mihail de Gerend să aducă martori care au arătat că cei doi muriseră în timpul luptelor din Moldova. Românii Alador și Nicolau din Visacna au fost purtați prin oraș, smulgându-li-se bucăți de carne cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Floci și au fost prădate și arse și alte ținuturi. Au fost luați atunci mulți robi țigani. De ce a atacat Ștefan cel Mare răsăritul Munteniei ? C. C. Giurescu era de părere că la Brăila au găsit sprijin boierii care l-au trădat (Isaia vornicul, Negrilă ceașnicul, Alexa stolnicul). S-a presupus că Radu cel Frumos era nemulțumit de luarea Chiliei de către moldoveni, în 1465, dar Chilia fusese a Moldovei, nu a Munteniei. Conflictul a fost provocat de Radu cel Frumos. El a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
realizeze un tratat de alianță cu Florența, Ferrara, Modena și cu Milano. Fiind socotită ca o alianță făcută numai în folosul Veneției, papa nu participă la tratative ba, mai mult, rupe tratatul cu venețienii care-l acuză că și-a trădat turma. Occidentul își regăsește liniștea când oastea otomană se apropia de Dunăre, iar planurile turcești de cucerire vizau sudul Dunării. Ca și în alți ani, pentru a supraveghea mai bine mișcările dușmanului și pentru a interveni la timp pe oricare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
această părere, dar, ulterior, a considerat că domnul a luat această măsură în mod deliberat, care avea ca scop împrospătarea proviziilor, oastea sa aflându-se în tabără de două luni. Dacă istoriografia comunistă considera că Ștefan cel Mare a fost trădat în mod sistematic de boieri, în istoriografia „postrevoluționară” s-a ajuns la încheierea că țăranii l-au trădat, l-au părăsit pe Ștefan. Această interpretare absurdă s-a inspirat tot din relatarea lui Baltazar de Piscia, forțând însă limitele unei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scop împrospătarea proviziilor, oastea sa aflându-se în tabără de două luni. Dacă istoriografia comunistă considera că Ștefan cel Mare a fost trădat în mod sistematic de boieri, în istoriografia „postrevoluționară” s-a ajuns la încheierea că țăranii l-au trădat, l-au părăsit pe Ștefan. Această interpretare absurdă s-a inspirat tot din relatarea lui Baltazar de Piscia, forțând însă limitele unei interpretări decente și pertinente. Planul sultanului era acela de a ataca Moldova din sud, cu oastea otomană. Tătarii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să ne îndoim de sinceritatea hanului. De curând a fost exprimată o opinie bizară în legătură cu țăranii care formau oastea cea mare. Aceștia au „refuzat” să mai rămână sub arme. Iar căutarea familiilor lor a fost de fapt pretextul de a trăda, de a-l părăsi pe domn. Acest punct de vedere este formulat de un cadru universitar. Literatură superficială, de proastă calitate, în locul unei analize atente a documentelor, a faptelor. Trebuie să admitem că Ștefan, după victoria categorică asupra tătarilor, s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
venit cu atâta tărie contra poporului, ci contra unui așa de strașnic chinuitor al neamului moldovenesc”. Nu poate fi însă vorba de o trădare a țării (boierii și țăranii). Niciodată n-a fost o situație mai favorabilă pentru a-l trăda pe Ștefan. Crasnăș a făcut imprudența să trădeze înainte de a ști în favoarea cui se va încheia lupta de la Baia. Atunci, Ștefan era învins, era suficient ca o parte dintre boieri să i se închine sultanului și campania din 1476 s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unui așa de strașnic chinuitor al neamului moldovenesc”. Nu poate fi însă vorba de o trădare a țării (boierii și țăranii). Niciodată n-a fost o situație mai favorabilă pentru a-l trăda pe Ștefan. Crasnăș a făcut imprudența să trădeze înainte de a ști în favoarea cui se va încheia lupta de la Baia. Atunci, Ștefan era învins, era suficient ca o parte dintre boieri să i se închine sultanului și campania din 1476 s-ar fi încheiat, cel puțin, cu înscăunarea unui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]