15,959 matches
-
260). Autorii arată că structurile cu infinitiv regizat de verbe de percepție sau de verbe de descoperire erau mai frecvente în limba veche, în poziția infinitivului apărând mereu verbul a fi. În același sens, Diaconescu (1977: 163) menționează că tiparul [verb tranzitiv + a-inf] era foarte frecvent în limba veche încă din secolul al XVI-lea, un inventar al verbelor care acceptă infinitivul în poziția obiectului direct fiind dificil de realizat. Autorul precizează însă că a-inf apare cel mai frecvent ca obiect
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mai frecvente în limba veche, în poziția infinitivului apărând mereu verbul a fi. În același sens, Diaconescu (1977: 163) menționează că tiparul [verb tranzitiv + a-inf] era foarte frecvent în limba veche încă din secolul al XVI-lea, un inventar al verbelor care acceptă infinitivul în poziția obiectului direct fiind dificil de realizat. Autorul precizează însă că a-inf apare cel mai frecvent ca obiect direct al verbelor declarandi, dicendi, sentiendi, voluntatis, dar și al verbelor de modalitate și de aspect, în concurență
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
era foarte frecvent în limba veche încă din secolul al XVI-lea, un inventar al verbelor care acceptă infinitivul în poziția obiectului direct fiind dificil de realizat. Autorul precizează însă că a-inf apare cel mai frecvent ca obiect direct al verbelor declarandi, dicendi, sentiendi, voluntatis, dar și al verbelor de modalitate și de aspect, în concurență cu subjonctivul. 102 În urma căutării pe internet cu motorul Google, se confirmă că în structura [nu văd a-inf] apar, în poziția infinitivului, doar verbele a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
secolul al XVI-lea, un inventar al verbelor care acceptă infinitivul în poziția obiectului direct fiind dificil de realizat. Autorul precizează însă că a-inf apare cel mai frecvent ca obiect direct al verbelor declarandi, dicendi, sentiendi, voluntatis, dar și al verbelor de modalitate și de aspect, în concurență cu subjonctivul. 102 În urma căutării pe internet cu motorul Google, se confirmă că în structura [nu văd a-inf] apar, în poziția infinitivului, doar verbele a fi și a avea. 103 Verbele de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
al verbelor declarandi, dicendi, sentiendi, voluntatis, dar și al verbelor de modalitate și de aspect, în concurență cu subjonctivul. 102 În urma căutării pe internet cu motorul Google, se confirmă că în structura [nu văd a-inf] apar, în poziția infinitivului, doar verbele a fi și a avea. 103 Verbele de percepție sunt singurele verbe care admit realizarea obiectului direct ca propoziție non-finită gerunzială. 104 Prin percepție mediată ne referim la contextele pentru care în lingvistica englezească s-a propus termenul hearsay/reported
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și al verbelor de modalitate și de aspect, în concurență cu subjonctivul. 102 În urma căutării pe internet cu motorul Google, se confirmă că în structura [nu văd a-inf] apar, în poziția infinitivului, doar verbele a fi și a avea. 103 Verbele de percepție sunt singurele verbe care admit realizarea obiectului direct ca propoziție non-finită gerunzială. 104 Prin percepție mediată ne referim la contextele pentru care în lingvistica englezească s-a propus termenul hearsay/reported - "am auzit spunându-se". Vezi și GALR
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și de aspect, în concurență cu subjonctivul. 102 În urma căutării pe internet cu motorul Google, se confirmă că în structura [nu văd a-inf] apar, în poziția infinitivului, doar verbele a fi și a avea. 103 Verbele de percepție sunt singurele verbe care admit realizarea obiectului direct ca propoziție non-finită gerunzială. 104 Prin percepție mediată ne referim la contextele pentru care în lingvistica englezească s-a propus termenul hearsay/reported - "am auzit spunându-se". Vezi și GALR II (2008: 718). 105 Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
can deal not merely with more concrete things, but also with relatively abstract concepts of inferences, or, in other words, represent the outcome of both so-called direct and indirect perceptual experiences" (s.n., IN). 108 Există situații în care se folosește verbul a simți pentru a desemna o percepție fizică generală, de natură proprioceptivă, care nu poate fi localizată strict în corp: Simt o toropeală în corp. 109 Verbul nu admite construcția cu complementizatorul să. În configurațiile [a simți + GCompldacă] interpretăm subordonata
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
and indirect perceptual experiences" (s.n., IN). 108 Există situații în care se folosește verbul a simți pentru a desemna o percepție fizică generală, de natură proprioceptivă, care nu poate fi localizată strict în corp: Simt o toropeală în corp. 109 Verbul nu admite construcția cu complementizatorul să. În configurațiile [a simți + GCompldacă] interpretăm subordonata ca adjunct temporal: Simt Ø [dacă/când mi se face injecție]; structura se obține prin ștergerea sau nelexicalizarea în matrice a obiectului direct din categoria semantică "senzație
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
temporal: Simt Ø [dacă/când mi se face injecție]; structura se obține prin ștergerea sau nelexicalizarea în matrice a obiectului direct din categoria semantică "senzație fizică" < Simt √ durere /o ușoară pișcătură etc. dacă/când mi se face injecție. 110 Clasa verbelor de percepție este considerată o clasă "cu predispoziție" pentru angajarea în tipare sintactice ternare cu predicate secundare. Așa cum se va observa din prezentarea configurațiilor sintactice, atunci când regentul este un verb de percepție, predicatul secundar are o clasă de substituție foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pișcătură etc. dacă/când mi se face injecție. 110 Clasa verbelor de percepție este considerată o clasă "cu predispoziție" pentru angajarea în tipare sintactice ternare cu predicate secundare. Așa cum se va observa din prezentarea configurațiilor sintactice, atunci când regentul este un verb de percepție, predicatul secundar are o clasă de substituție foarte largă. Între configurațiile posibile se conturează diferențe semantice de tipul asertiv vs nonasertiv, percepție directă vs percepție indirectă, percepția fizică a unei proprietăți vs reprezentarea mentală a unei proprietăți. 111
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unor constituenți din propoziția redusă în propoziția matrice. 112 Vezi interpretarea și terminologia din GALR II (2008: 194; 301-306). 113 În tipologia lui Carlson (1980), stage-level predicate. 114 Această distincție depinde de natura predicației verbale. Se poate distinge astfel între verbe cu predicativ suplimentar accidental și verbe cu predicativ suplimentar obligatoriu. În a doua clasă sunt incluse și verbele de atitudine, care desemnează procese cognitive, cum este și cazul verbului a vedea "a-și imagina". 115 Vezi GALR II (2008: 534
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
propoziția matrice. 112 Vezi interpretarea și terminologia din GALR II (2008: 194; 301-306). 113 În tipologia lui Carlson (1980), stage-level predicate. 114 Această distincție depinde de natura predicației verbale. Se poate distinge astfel între verbe cu predicativ suplimentar accidental și verbe cu predicativ suplimentar obligatoriu. În a doua clasă sunt incluse și verbele de atitudine, care desemnează procese cognitive, cum este și cazul verbului a vedea "a-și imagina". 115 Vezi GALR II (2008: 534). Construcția gerunzială de acest tip a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
301-306). 113 În tipologia lui Carlson (1980), stage-level predicate. 114 Această distincție depinde de natura predicației verbale. Se poate distinge astfel între verbe cu predicativ suplimentar accidental și verbe cu predicativ suplimentar obligatoriu. În a doua clasă sunt incluse și verbele de atitudine, care desemnează procese cognitive, cum este și cazul verbului a vedea "a-și imagina". 115 Vezi GALR II (2008: 534). Construcția gerunzială de acest tip a fost numită "gerunziul ipostazei". 116 În bibliografie, construcția este deseori numită "acuzativul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
distincție depinde de natura predicației verbale. Se poate distinge astfel între verbe cu predicativ suplimentar accidental și verbe cu predicativ suplimentar obligatoriu. În a doua clasă sunt incluse și verbele de atitudine, care desemnează procese cognitive, cum este și cazul verbului a vedea "a-și imagina". 115 Vezi GALR II (2008: 534). Construcția gerunzială de acest tip a fost numită "gerunziul ipostazei". 116 În bibliografie, construcția este deseori numită "acuzativul cu gerunziu". Denumirea face referire la statutul gerunziului care, în contextul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a vedea "a-și imagina". 115 Vezi GALR II (2008: 534). Construcția gerunzială de acest tip a fost numită "gerunziul ipostazei". 116 În bibliografie, construcția este deseori numită "acuzativul cu gerunziu". Denumirea face referire la statutul gerunziului care, în contextul verbelor de percepție, se raportează/califică nominalul din poziția obiectului direct al verbului matricial. În jurul acestor construcții au existat numeroase controverse terminologice și de interpretare. Doar câteva gramatici vechi românești menționează structurile de acest tip. La Sandfeld, Olsen (1936, I: 292
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
gerunzială de acest tip a fost numită "gerunziul ipostazei". 116 În bibliografie, construcția este deseori numită "acuzativul cu gerunziu". Denumirea face referire la statutul gerunziului care, în contextul verbelor de percepție, se raportează/califică nominalul din poziția obiectului direct al verbului matricial. În jurul acestor construcții au existat numeroase controverse terminologice și de interpretare. Doar câteva gramatici vechi românești menționează structurile de acest tip. La Sandfeld, Olsen (1936, I: 292), propoziția gerunzială este interpretată ca atribut pe lângă obiectul verbului din matrice, la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
obiectului direct al verbului matricial. În jurul acestor construcții au existat numeroase controverse terminologice și de interpretare. Doar câteva gramatici vechi românești menționează structurile de acest tip. La Sandfeld, Olsen (1936, I: 292), propoziția gerunzială este interpretată ca atribut pe lângă obiectul verbului din matrice, la Tiktin (1945: 188), ca acuzativ predicativ, "care arată ce sau cum este obiectul". Caragiu (1957: 72) consideră că, în această ipostază, propoziția gerunzială se comportă ca un complement direct, corespunzând construcției romanice acuzativ cu infinitiv. Odată cu GA
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
acuzativ cu infinitiv. Odată cu GA I (1966: 232), această poziție sintactică este interpretată ca element predicativ suplimentar, așa cum apare și la Edelstein (1972: 99), exprimând "o notă a numelui, arătând ce acțiuni efectuează acest nume în timpul cât are loc acțiunea verbului regent". GALR II (2008: 194; 301-306) păstrează denumirea de predicativ suplimentar/secundar, menționând totodată și calitatea de propoziție redusă a construcției gerunziale. 117 Verbele de percepție sunt printre puținele verbe din limba română care acceptă o construcție gerunzială în poziția
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
exprimând "o notă a numelui, arătând ce acțiuni efectuează acest nume în timpul cât are loc acțiunea verbului regent". GALR II (2008: 194; 301-306) păstrează denumirea de predicativ suplimentar/secundar, menționând totodată și calitatea de propoziție redusă a construcției gerunziale. 117 Verbele de percepție sunt printre puținele verbe din limba română care acceptă o construcție gerunzială în poziția predicatului secundar. Construcția gerunzială mai poate apărea în limba actuală în configurații cu verbele de descoperire a descoperi, a găsi, a lăsa, a surprinde
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ce acțiuni efectuează acest nume în timpul cât are loc acțiunea verbului regent". GALR II (2008: 194; 301-306) păstrează denumirea de predicativ suplimentar/secundar, menționând totodată și calitatea de propoziție redusă a construcției gerunziale. 117 Verbele de percepție sunt printre puținele verbe din limba română care acceptă o construcție gerunzială în poziția predicatului secundar. Construcția gerunzială mai poate apărea în limba actuală în configurații cu verbele de descoperire a descoperi, a găsi, a lăsa, a surprinde: L-am găsit plângând, L-am
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
totodată și calitatea de propoziție redusă a construcției gerunziale. 117 Verbele de percepție sunt printre puținele verbe din limba română care acceptă o construcție gerunzială în poziția predicatului secundar. Construcția gerunzială mai poate apărea în limba actuală în configurații cu verbele de descoperire a descoperi, a găsi, a lăsa, a surprinde: L-am găsit plângând, L-am lăsat dormind, Am surprins-o vorbind în somn. Aceste construcții nu permit însă nici construcția cu relativul cum, nici construcția cu complementizatorul că, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a găsi, a lăsa, a surprinde: L-am găsit plângând, L-am lăsat dormind, Am surprins-o vorbind în somn. Aceste construcții nu permit însă nici construcția cu relativul cum, nici construcția cu complementizatorul că, așa cum se întâmplă în cazul verbelor de percepție: L-am văzut plângând ~ L-am văzut cum/că plângea vs L-am găsit plângând/*L-am găsit cum/că plângea. 118 Dacă ne menținem în linia interpretărilor în care se consideră că structura [a vedea + că] exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu gerunziu ar fi unica modalitatea de a exprima percepția directă a evenimentelor sau acțiunilor (văd că vine - percepție indirectă vs îl văd venind - percepție directă). 119 Vezi Manoliu-Manea (1977: 227). Autoarea formulează condițiile care conduc la "transformarea gerunzială": (i) verbul din subordonată este condiționat semantic de verbul de percepție (verbul subordonat trebuie să fie în acord cu sfera semantică a verbului din matrice): L-a auzit intrând/*înroșindu-se; (ii) condiția de simultaneitate, conform căreia timpul predicației din matrice trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a exprima percepția directă a evenimentelor sau acțiunilor (văd că vine - percepție indirectă vs îl văd venind - percepție directă). 119 Vezi Manoliu-Manea (1977: 227). Autoarea formulează condițiile care conduc la "transformarea gerunzială": (i) verbul din subordonată este condiționat semantic de verbul de percepție (verbul subordonat trebuie să fie în acord cu sfera semantică a verbului din matrice): L-a auzit intrând/*înroșindu-se; (ii) condiția de simultaneitate, conform căreia timpul predicației din matrice trebuie să fie identic cu timpul predicației subordonate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]