9,098 matches
-
tronul Moldovei, sau numai nasul!) a adus după sine o umplere. Cărturarul își face datoria cu tot atâta zel în Occident (este primul român căruia i se tipărește o carte în franceză, la Paris), în Rusia, China sau în Țară. Vocația culturală a învins nostalgia tronului, acea „pohtă ce-am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Prin învățătura lui Iisus (preluată de apostoli), „neamurile” (popoarele) au fost chemate să mărturisească credința în Dumnezeu Unul, oferinduli-se „egalitatea de șanse” la mântuire. De acum înainte, între evrei („poporul ales”) și „neamuri” (celelalte popoare) nu există deosebire în fața Domnului. Vocația „universalistă” a creștinismului traversează mentalul european într un mod difuz, de pildă în forma principiului solidarității sociale și politice. Protecția socială cu îndelungată tradiție în multe țări comunitare se supune aceleiași viziuni integratoare asupra omului. Principiile de bază ale construcției
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
definitiv. Muzicienii, scriitorii, pictorii, profesorii, medicii aduși în prim plan cu o vorbă de spirit, un gest semnificativ sau o întâmplare trăită pilduitor dau seamă de ceea ce este caracteristic generației 1900: elanul creator și sentimentul de solidaritate intelectuală. Talente și vocații din toate provinciile României Mari s-au adunat în jurul unor personalități coagulante, dăruite cu har și * Postfață la: Radu T. Constantinescu, TEMĂ CU VARIAȚIUNI. Memoriile unui muzician, ediția a II-a, necenzurată, Institutul European, Iași, 1999). 159 cu puterea de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Viotti, Paul, and Mark Kauppi, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999. Walker, Rob, Inside/Outside: International Relations as Political Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1993. Weber, Max, Politica, o vocație și o profesie, Editura Anima, București, 1992 Weber, Cynthia, International Relations Theory. A Critical Introduction, Routledge, London and New York, 2001. Waltz, Kenneth, Omul, statul și războiul. O analiză teoretică, Institutul European, Iași, 2001. Waltz, Kenneth, Teoria politicii internaționale, Polirom, Iași
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
123 Ibidem, p. 2. 124 Ibidem, p. 4. 125 Ibidem. 126 Reus-Smit, Christian, Op. cit. 127 Bukovansky, Mlada, Legitimacy and Power Politics: The American and French Revolutions in International Political Culture, Princeton University Press, New York, 2002. 128 Weber, Max, Politica, o vocație și o profesie, Editura Anima, București, 1992, p. 9. 129 Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Antet XX Press, Filipeștii de Târg, Prahova, 2003, pp. 123-124. 130 Jaspers, Karl, Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986, p. 270. 131 Ibidem, p. 271
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Stan Emil Stan, prof. univ. dr. la Universității PetrolGaze din Ploiești, a dovedit, dea lungul unei cariere didactice și de cercetare, un interes constant pentru activitatea educativă și pentru implicațiile filosofice și științifice ale acesteia. A publicat astfel titluri precum Vocația padeică a filosofiei românești (1999), Profesorul între autoritate și putere (1999), alături de numeroase articole în reviste de specialitate. La editura Institutul European au mai apărut: Spațiul public și educația la vechii greci (2003), Pedagogie postmodernă (2004), Despre pedepse și recompense
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pentru obiectul de studiu respectiv; iar acest lucru nu este ușor nici pentru o persoană cu studii de științele educației. Pentru un expert este aproape imposibil (spunem "aproape imposibil" pentru că nu-i luăm în considerare pe acei experți care au vocația relaționării cu tinerii). Pentru expert, de altfel, problema creării motivației nu există, deoarece el pleacă de la premisa că elevii au venit la școală să învețe (cu alte cuvinte, sunt deja motivați pentru aceasta) (Geissler). Crearea și menținerea unei ordini inițiale
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
trebuie să fie, în aceeași măsură, și instructor, personaj focal, și fascinant ori charismatic actor, și mediator, moderator, autoritate instituțională, confesor și protector, consilier și terapeut, lider de opinie și manager. Dascălul, așa cum se degajă din legea cea nouă, e vocație și har, model și ideal de personalitate. A fi, astăzi, dascăl e - am spune - o noblețe. Un pedagog precum a fost Creangă, n-ar mai fi poate la mare preț în zilele noastre deoarece el a fost modelul de dascăl
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
-ntâlnești nu numai cu profesorul care ține examenul, ci și cu mare parte din corpul profesoral al școlii) mi-au reconfirmat faptul că școala românească este foarte puternică. Nimic și nimeni nu va putea destabiliza școala românească, avem dascăli cu vocația profesiei, dar și cu vocație de întemeietori. Mai mult, dascăli cu vocație de rezistență, în perioade de grele încercări. Oameni care rămân pe baricade, comportându-se așa cum s-au comportat dintotdeauna: exercitându-și meseria cu o dragoste nelimitată. De fiecare
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
care ține examenul, ci și cu mare parte din corpul profesoral al școlii) mi-au reconfirmat faptul că școala românească este foarte puternică. Nimic și nimeni nu va putea destabiliza școala românească, avem dascăli cu vocația profesiei, dar și cu vocație de întemeietori. Mai mult, dascăli cu vocație de rezistență, în perioade de grele încercări. Oameni care rămân pe baricade, comportându-se așa cum s-au comportat dintotdeauna: exercitându-și meseria cu o dragoste nelimitată. De fiecare dată după ce plec dintr-o
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
parte din corpul profesoral al școlii) mi-au reconfirmat faptul că școala românească este foarte puternică. Nimic și nimeni nu va putea destabiliza școala românească, avem dascăli cu vocația profesiei, dar și cu vocație de întemeietori. Mai mult, dascăli cu vocație de rezistență, în perioade de grele încercări. Oameni care rămân pe baricade, comportându-se așa cum s-au comportat dintotdeauna: exercitându-și meseria cu o dragoste nelimitată. De fiecare dată după ce plec dintr-o școală, zile întregi mă gândesc la ceea ce
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
columniști, producători și realizatori de emisiuni, ba chiar fotoreporteri și - mai nou - bloggeri.Indiferent de specializarea și de postul ocupat, aceștia se distribuie în două mari categorii. În serii sinonimice: amatori, mediocri, veleitari vs profesioniști, oameni de talent și de vocație. I-am văzut la lucru și pe unii, și pe alții: șefi de secție culturală care se pricep la toate și la nimic, redactori absolvenți de Filologie care fac cronica unei cărți copiind fragmentul de pe coperta a IV-a, cronicari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
alcătuia dicționare și antologii ale generației, crea concepte și le punea la lucru, participa la lansări și la emisiuni literare, scria eseuri despre rostul și șansa literaturii, ca și cum ar fi văzut în literatură o instituție de construit, și nu doar vocația, destinul, privilegiul, crucea lui individuală. Ca și cum ar fi trăit cu convingerea că realizarea propriei vocații depindea de felul cum era gospodărită, orânduită ograda comună, spațiul literar, cel în care propria operă își va găsi într-o zi locul. Cât privește
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
lansări și la emisiuni literare, scria eseuri despre rostul și șansa literaturii, ca și cum ar fi văzut în literatură o instituție de construit, și nu doar vocația, destinul, privilegiul, crucea lui individuală. Ca și cum ar fi trăit cu convingerea că realizarea propriei vocații depindea de felul cum era gospodărită, orânduită ograda comună, spațiul literar, cel în care propria operă își va găsi într-o zi locul. Cât privește această operă, nimic nu era întâmplător în ea, aș zice că nici măcar spontan, și nu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Mai mult decât percepție. Premisele autentice ale schimbării / 57 Capitolul 4: Conștiință de sine și adaptare. Norma morală ca parte a unui sistem de exigențe situaționale / 75 Capitolul 5: Reflexivitate și adevăr. Ecoul interior al valorilor teoretice / 93 Capitolul 6: Vocația reflexivă a angajamentului pragmatic / 109 Capitolul 7: Atitudinea estetică în lumina conștiinței de sine / 129 Capitolul 8: Interioritate și angajament comunitar. Conștiința reflexivă în mediu de alteritate / 149 Capitolul 9: Conștiință de sine și pattern cognitiv. Răsfrângerea formelor teoretice în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
consubstanțiale condiției reci a calculului rațional. De aceea, imprimând o dinamică particulară chiar muncii de echipă, el poate decide destinul unor descoperiri și poate orienta spectaculos direcții de desfășurare discursivă. Prin contrast, la nivelul praxisului, abundența replierii pe sine vădește vocația înalt cognitivă pe care o presupune angajamentul vital și o necesară convergență către tenacitatea răbdătoare a unei întârzieri înțelepte care evită de-la-sine-înțelesul cotidian în beneficiul strategic al unei viziuni destinale superioare. Aici se reunesc, în unitatea unui proiect care are
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
întrucât tot ce este normă etică (inclusiv cea circumstanțială) se arată a fi de ordinul comandamentului necesar. Și ea solicită conștiința de sine pe linia unei identificări a disponibilității active de adecvare și aplicare și pretinde subiectului actant o adevărată vocație distributivă, atât de necesară unei prize eficiente la contextul situațional. Și aici virtutea devine obiceiul întipărit al unei constante chemări, onorând în retragerea de sine a unei cuminți ascultări caracterul imperativ al normei și reluând cu fiecare reușită a exercițiului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
discursive pe un vast fundal de considerații ale unui simț epistemologic educat și înarmat cu tehnică sintetizatoare. Cu mijloacele sale utilitariste, înțelepciunea conferă cunoașterii un sens ascensional și o aduce, în chip paradoxal, la granița unui absolut dispus să dubleze vocația descriptivă a spiritului cercetător cu consistența autonomiilor sale ideale. Atingerea unui anumit grad de înțelepciune, însă, presupune intervenția conștiinței de sine exact acolo unde conștiința obiectelor lumii (cea responsabilă cu întreprinderile teoretice) nu mai poate suplini în reflectare comparativă accesul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sine dedicată valorilor teoretice implică și dobândirea de virtuți noetice (cele responsabile de succesul demersurilor științifice), decupabile din tabloul general al înzestrărilor în vederea evidențierii rolului lor determinant în economia oricărei cercetări sau în vederea creionării unui model de personalitate de autentică vocație contemplativă. Ele se edifică pe parcursul procesului formativ în aceeași manieră ca și cele dianoetice, însă sunt menite unui statut de centralitate și unei funcții de universală utilitate, devenind constitutive principalelor specii de activitate conștientă în asemenea măsură încât, într-o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unei aproximări noematice satisfăcătoare a realului (Vianu afirma că "în actul unei cuprinderi adecvate, adevărul își ajunge însă sieși, încât conștiința poate să se odihnească în aprehendarea lui ca în posesiunea unuia dintre scopurile substanțiale ale existenței"67). Capitolul 6 Vocația reflexivă a angajamentului pragmatic Coordonatele pragmatice fixate, în derivare de la nucleul egalei distribuții axiologice a înțelepciunii, de definiția lui Nozick sugerează orientarea de extracție cognitivă pe care o presupune angajamentul vital, rolul extrem de important pe care îl joacă întâi experiența
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
înseamnă activitate și în măsura în care ea, fiind chemată să înțeleagă conjunctura de inserție, se întoarce întemeietor la rădăcina inițiativei pentru a o determina clarificant. Reflexivitatea adaugă ecuației situaționale limitate larga perspectivă a cunoașterii global-personale, dând înțelepciunii o dimensiune contextuală, adică desăvârșind vocația acesteia de capacitate rațională rezolutivă. Implicarea lor în act încarcă elementul pragmatic de raționalitate, păstrând caracterul singularității fără de care s-ar pierde legătura cu tărâmul concretului. Conștiința de sine introduce astfel un implicat condițional de care trebuie permanent să se
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unei sporite reîntoarceri la intenția suverană a autorului. Primatul acesteia din urmă confirmă aderența valorilor estetice și instituie o centrare metafizică pe subiect care, fără a uita de calitatea intrinsecă a operei, vădește încă o dată (și la acest nivel axiologic) vocația legitim-proiectivă a actului artistic. Și în estetică sensul de circulație al valorii este dinlăuntru în afară, de la conștiința de sine ordonatoare și dătătoare de semnificație înspre o lume principial modelabilă, întemeind hermeneutica pe mecanisme comprehensive orientate către interioritate. A-l
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mai vechi domenii de exercitare a demersului investigativ (propria interioritate) rămâne și cea mai înaltă țintă posibilă a întregului sistem intențional personal. A te auto-investi pornind de la cele mai adânci determinări spirituale rămâne datoria supremă și profunda împlinire a unei vocații umaniste universal propovăduite și unanim-asumate. Bucla care se închide în act interior pare a întruchipa un simbol reprezentativ al celei mai înalte eficiențe existențiale, sau, mai precis, al celei mai înalte împliniri a unei auto-angajări fundamentale. Un simbol al unei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care o adaugă evoluției sale, întregul putând fi perceput de la înălțimea considerațiilor replierii pe sine fără rest și fără pierderi de semnificație. Retras în forul său interior și căutând o modalitate de combinare a fragmentelor destinale, omul reflexiv își apropie vocația psihologică organică prin provocare asumată și sfârșește astfel în cea mai nobilă identitate cu sine (cea a confirmării propriei esențe). Ceea ce nu înseamnă însă că personalitatea nu este coezivă și fără intervenția conștiinței de sine. Tot ce reiese din teza
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
trebuie purtată, însă, nu la nivelul imaginii de sine a românilor și României (întrucât ar fi exagerat), cât la nivelul a ceea ce este astăzi vocaționalitatea, dacă se mai poate vorbi despre așa ceva, dacă termenul mai este adecvat. Mai este deci vocația monahală (ori chiar preoțească) o realitate, astăzi? Cazurile descalificante din ultimul timp, într-o scanare destul de în profunzime, totuși, a peisajului religios românesc înclină să spună că nu: presa scoate la iveală (chiar dacă exagerează ori malformează, uneori) ipostaze preoțești vicioase
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]