6,829 matches
-
în maturizarea empirică a disciplinei sociologice. O analiză mai atentă, însă, disipă cu ușurință asemenea acuzații. Este adevărat, analiza documentelor (discursivă sau de conținut) nu abordează direct, într-o manieră nemijlocită, fluxul aflat în continuă devenire al realității sociale concrete pusă în mișcare de acțiunile și interacțiunile actorilor sociali. Totuși, strategia indirectă, de angajare pasivă și de la distanță a obiectului de studiu nu le conferă studiilor efectuate pe baza analizei de conținut calitatea indezirabilă de sociologie de cabinet. Aceasta deoarece studiind semnificațiile obiectificate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
observă o tendință accentuată de creștere a populației școlare în ambele principate, mai evidentă în cazul Moldovei; ii) diferența substanțială în favoarea Țării Românești relativ la numărul de elevi în comparație cu Moldova, cel puțin până în anul școlar 1842-1843. Procesul de etatizare a învățământului pus în mișcare de Regulamentele Organice nu s-a desfășurat fără opreliști. În ciuda demersurilor derulate de autoritățile statale de a impune un ethos educațional în care "limba patriei să predomine", iar "religia și morala să fie de importanță capitală", școlile private continuau să
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
francez în a construi efectiv un sistem educațional, în pofida premiselor constituționale cu totul favorabile, care, încă din 1791 decreta înființarea unui sistem de instrucție universal și gratuit tuturor cetățenilor republicii? Dificultățile franceze pot fi puse în cârca ciclului revoluție-reformă-reacție conservatoare pus în mișcare de Revoluția franceză din 1789, care s-a repetat pe întreaga lungime a secolului al XIX-lea (Ramirez și Boli, 1987, p. 8). Decisivă s-a dovedit a fi, ca și în cazul prusac, înfrângerea umilitoare a Celui de-al
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este formula germană a militantismului și militarismului patriotic după care trebuie modelată educația națională românească. Nu doar pedagogii români, ci întreg continentul european privea, terifiat și admirativ deopotrivă, la formidabilul succes al mecanismului de înregimentare a educației în slujba statului pus în mișcare de germani. După înfrângerea catastrofală în fața Prusiei din 1870 care a dus la prăbușirea celui de-al Doilea Imperiu, convingerea francezilor și nu numai era că "învățătorul prusac este cel care a câștigat războiul [franco-prusac]" (Reisner, 1922, p. 82). Educația
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de la București. Unificarea educațională a lovit puternic în Bisericile Unită și Ortodoxă din Transilvania, desființând învățământul confesional. Politicile agresive de centralizare forțată și de unificare precoce au fost denunțate de intelighenția ardeleană (Onisifor Ghibu a fost cel mai vehement) ca punând în mișcare un act de brutalitate. Protestele au rămas fără efect, întrucât Legea din 1924 stipula unitatea învățământului românesc din toate teritoriile țării. Odată depășite aceste rezistențe regionale, școala devine bastionul românității, instituția conservării neamului și granițelor sale politice. Reformele legislative adoptate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
gândirea autohton-românească. Prima supusă unei intervenții urgente de reșapare semantică a fost concepția naționalistă asupra patriotismului. Încă din 1945, PCR a început să propună o definiție alternativă a patriotismului, întinsă de-a lungul liniilor socialiste. Înspre acest țel, Partidul a pus în mișcare un flux de publicații menite să reconfigureze semnificația noțiunii de patriotism, descărcând-o de umplutura sa naționalistă pentru a fi reîncărcată cu o semantică socialistă. Scânteia s-a făcut purtătoarea noilor idei sovietice în spațiul românesc, publicând în foileton studiul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nediferențiate a popoarelor migratoare care au atentat la "distrugerea ființei poporului nostru" (p. 28). După terminarea migrațiilor, statul neorganizat lăsat în urmă de administrația romană a început să se articuleze în "nuclee statale" sub forma voievodatelor, a căror închegare a pus în mișcare forțele de producție ale orânduirii feudale. Ființa poporului și autonomia neamului și-au găsit azilul în statalitate. Programul... adaptează sloganul marxist prezent în Manifestul Partidului Comunist, enunțând că "întreaga istorie a poporului român se înfățișează ca istoria unor necontenite lupte
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
evenimentului petrecut în Munții Apuseni în agenda memoriei publice. Totodată, ca parte a aceluiași proces de "semnificare socială a timpului" (Zamfir, 2005, p. 236), activitatea publicistică dedicată evenimentului s-a intensificat. Angrenajul instituțional de producție istoriografică sponsorizat statal a fost pus în mișcare pentru acoperirea publicistică a evenimentului. Prima monografie dedicată subiectului, ieșită în avans pentru a prepara terenul ceremonial, a văzut lumina tiparului în 1979, semnată fiind de reputatul istoric David Prodan cu titlul Răscoala lui Horea. Interpretarea este cea convențional marxistă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim politic de inculcare a unei "conștiințe socialiste" în locul conștiinței naționale, edificarea noii ordini democratice postdecembriste a inclus în proiectul său socio-politic amorsarea unei "conștiințe civice". Sub raport structural, aceleași procese sunt puse în mișcare, prin care constructorii politici ai noii ordini (fie că e vorba de societatea națională a sfârșitului de secol XIX, societatea socialistă a veacului XX, ori societatea postcomunistă a secolului XXI) încearcă să alinieze trei dimensiuni fundamentale oricărui sistem social: i
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Jaspers a fost conștiința morală a poporului german, care, filosofând printre ruine, a militat pentru "purificarea sufletului german" prin acceptarea vinovăției. Nu trebuie uitat că impactul celor 12 ani de Național-Socialism asupra "sufletului german", cu a sa impresionantă mașinărie propagandistică pusă în mișcare de Joseph Goebbels (Doob, 1950), a persistat încă mult timp după colapsarea celui de-al Treilea Reich. De exemplu, sondajele de opinie realizate în zona ocupată de forțele americane au relevat faptul că, pe toată durata perioadei dintre 1945 și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deconstrucției și reconstrucției discursive a memoriei istorice românești suportă, în general, ceea ce am numit a fi "modelul evoluționist al memoriei colective". Simplificat la extrem, acesta enunță că schimbările majore la nivelul ordinii socio-politice încetățenite (sub forma revoluțiilor politice de pildă) pun în mișcare un proces subiacent de restructurare semnificativă a ordinii consacrate a memoriei. În funcție de magnitudinea seismului politic și al efectelor sale pe planul reconfigurării modului de gestionare a trecutului colectiv, am diferențiat între "revoluții mnemonice" și "reforme mnemonice". Lecturată în această cheie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și universale a imaginarului 14. Astfel, imaginația nu mai este "un produs al refulării", ci originea unei defulări 15, scoțând la iveală substratul mitic al umanității. "Muzeul tuturor imaginilor trecute, posibile, produse sau care urmează să fie produse" 16, imaginarul pune în mișcare ontică "structurile antropologice". Deschiderea gnoseologică, specifică imaginarului, convertește imaginea și imaginația la universalul primordial. Gaston Bachelard pleacă de la premisa că imaginea este "o realitate psihică primordială" 17, iar imaginația, "o forță primordială" 18 care "deformează" și "schimbă" imaginile percepute 19
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apare ca element al extincției, dar și al purificării care pecetluiește destinul creației, înlesnind apariția unei noi lumi, primenită de forța primordială a flăcării. Pe plan microcosmic, focul are rolul de a transforma virtualitățile materiei în stare manifestă care să pună în mișcare potențialitățile gnoseologice ale umanului. Caracteristica principală a focului, de punere în act a puterilor latente ale elementelor arhetipale, face posibilă interferența permanentă, dintre universaliile ontologice. Astfel, într-o colindă bucovineană, apa se naște din foc care, la rândul lui, își
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din canonul magicului, devenind tabu, pentru a menține în stare manifestă formele existențiale, făcând posibilă permanenta reîntoarcere la starea dintâi a creației. IV. AERUL Simbol al elevației spirituale și liant gnoseologic dintre pământ și cer, aerul reprezintă forța activă care pune în mișcare universul creației. Semnificând starea procesuală a materiei, pulsiunile lăuntrice, dar și desăvârșirea sufletului care se ipostaziază în lumea cognoscibilă, perceptibilă, aerul convertește starea latentă a formelor exterioare la devenire. În mitologia românească, aerul a fost asociat cu vântul, cu pomul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
inferențială și referențială se face dual, antinomic și complementar, în același timp. Poeticitatea face trecerea înspre intensitatea expresivă, înțeleasă ca "figuralitate" manifestă, acționând textual și metatextual, ca arhicod.37 Ca forme de existență ale limbajului poetic 38, textualizarea și meta-textualizarea pun în mișcare semnificațiile discursive, propunând interpretării "arhicodul", de-mascându-i formele de manifestare discursivă: cod ontologic, cod semantic, cod gnoseologic. Astfel, discursul poetic se construiește paradigmatic, pe baza celor două funcții ale poeticității, textuală și metatextuală, care își selectează instanțele discursive în funcție de modul de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nivel ontologic, semantic și gnoseologic, sub forma entității constante "imagème" , ca devenire "meta-imaginea" , și ca structură procesuală relațională "metafora". Astfel, "cosmosul antropomorf" poate fi decodat, la nivelul celor trei tipuri de imagine, în felul următor: I. APA Cunoașterea primordială a pus în mișcare universul prin metamorfoză, fața lumii luând chip uman și suflare de viață. Povestea vieții a fost, la început, o îmblânzire a forțelor universului, printr-o adresare directă, ritualică, prin cuvântul rostit în ritmul cosmosului, ca descântec. Descântecul se supune unor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înainte și își pun mâna pe bărbie ca semn de evaluare, înseamnă că a reușit să le trezescă interesul. * Gesturi ale umerilor (lăsați, ridicați) și trunchiului (încovoiat, drept, rigid, relaxat, îndoit etc.). Flexibilitatea și vizibilitatea umerilor, precum și faptul că sunt puși în mișcare de mușchi sensibili la emoții, îi fac foarte expresivi. De exemplu, ridicatul din umeri este un gest universal utilizat de elevi atunci când nu știu sau nu înțeleg despre ce se vorbește și are următoarea structură: palmele deschise, umerii ridicați și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prestabilit: de a pune bazele unui stat puternic, unitar, condus de un monarh cu prerogative depline, absolute. Cel mai important obiectiv pentru Richelieu a fost focalizarea pe politica centralizată, diminuând autoritatea guvernului. Mașinăria perfectă pe care a creat-o era pusă în mișcare de persoane dependente în totalitate de el, pe care le putea controla și mânui după preferință. De asemenea a reușit să reducă considerabil autoritatea bisericii, care a devenit subsidiară puterii de stat. Trebuie să menționăm că în secolul al XVII
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Vallière, Marquise de Montespan, Françoise Scarron, dar și multe altele care au preferat protecția anonimatului. în secolul al XVII-lea, curtea regală era un teatru, fiecare membru al ei întruchipa un personaj, iar Ludovic al XIV-lea era regizorul care punea în mișcare reprezentația. Fără îndoială, acestui teatru social i se alătură intrigile din culise, o zi bună fiind considerată una în care au fost puse la cale cât mai multe comploturi amoroase, sau în care au fost dezvăluite rivalități de alcov. Autorii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și încredere. Cei mai mulți oameni au o părere păgânească despre rugăciune. Ei socot că a te ruga înseamnă a schimba atitudinea lui Dumnezeu, a-i atrage atenția asupra unei situații de care El pare că a uitat, a-L pune în mișcare, cum procedezi cu un motor înțepenit de frig. Or, adevărul este că Tatăl ceresc ne iubește mai mult decât știm să ne iubim noi înșine. Sfânta Scriptură ne arată că El niciodată nu e indiferent față de noi și nu ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
decodificarea limbajului literar și prin codificarea lui simultană în semnele teatralității" (Béres, 2000, p. 35). 91 În condițiile în care "regizorul uzează, pe lângă calitatea sa de cititor, de deprinderea sa specializată în a proiecta spațial și temporal teatralitatea elementelor dramatice puse în mișcare de existența personajului" (Popescu, 1987, p. 65). 92 Adaptarea poate fi, inițial, a autorului (adaptare la caracteristicile publicului-țintă vizat pentru creația sa dramatică), ulterior a regizorului (adaptare prin decor, muzică etc.) și a spectatorului (care interpretează în manieră proprie, adaptată
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o situație considerată scandaloasă sau o când o situație sfârșește prin a provoca senzația de saturație. În aceste momente pot să capete o forță mobilizatoare surprinzătoare și nebănuită. Simțul justiției față de un regim opresiv poate induce o revoluție. Solidaritatea se pune în mișcare atunci când se pro-duce o catastrofă. Indiferența sau ostilitatea în raport cu un grup străin poate să se transforme în bunăvoință dacă de la acest grup emană o inițiativă lăudabilă. Oamenii pot renunța la propriile interese și dovedi bunătate dacă descoperă persoane mai nevoiașe
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
riguros, se poate întâmpla ca unii să se opună manipulării degradante a naturii înconjurătoare, acceptând totuși manipulările biologice ale corpului uman. Am văzut că spiritul prometeic ne-a invitat să stăpânim lumea, să extragem din ea energiile și resursele care pun în mișcare economia noastră. Totuși, odată cu creșterea populației și a dezvoltării bogățiilor, ne-am dat seama că resursele nu sunt inepuizabile, că noi cauzăm daune în mediul înconjurător și că anumite procese de producție sunt poluante. Dacă în anii '60 anumite tabuuri
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ci vizează societatea în general. Orice societate trebuie să corespundă unor cerințe fundamentale pentru a-și asigura supraviețuirea, coeziunea, buna funcționare. Sociologia studiază aceste cerințe funcționale, dar îi mai rămân de descoperit resorturile care o mențin în viață și o pun în mișcare. Astfel, orice societate se sprijină pe o scară a prețurilor și a recompenselor, care indică clar agenților economici datele pe care își pot fonda calculele. Un individ care câștigă pe lună suma x se poate considera bogat sau sărac, dar
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ar putea să curețe zona. Totuși, dacă știe că nu dați curs niciodată unor asemenea amenințări, nu va termina de curățat până la încheierea programului. Amenințarea este doar un antecedent - nu face decât să pregătească terenul pentru începerea curățeniei. Antecedentele ne pun în mișcare; consecințele ne fac să mergem mai departe. Cu ceva ani în urmă, când eram implicat mai mult în activități de consultanță managerială, am fost rugat să ajut un supervizor să rezolve o problemă de calitate în cadrul schimbului său. Apropiindu-mă
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]