67,138 matches
-
mare decât emisiile aferente instalației, numărul de certificate adițional care depășește valoarea emisiilor este alocat instalațiilor din sector în baza ponderii fiecărei instalații în cadrul sectorului. Operatorii pot să utilizeze unități de reducere a emisiilor (ERU) și reduceri de emisii certificate (CER), pentru perioada 2008-2012, în procent de 10% din numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate fiecărei instalații, prevăzut în Planul național de alocare. Pentru anul 2007, Agenția Națională pentru Protecția Mediului emite în registrul național
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263650_a_264979]
-
soluțiilor) X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12 01 08* emulsii și soluții de ungere uzate cu conținut de halogeni X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12 01 09* emulsii și soluții de ungere uzate fără halogeni X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12 01 10* uleiuri sintetice de ungere uzate X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12 01 12* ceruri și gr��simi uzate X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12 01 14* nămoluri de la mașini-unelte cu conținut de substanțe periculoase ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12 01 16* deșeuri de materiale de sablare cu conținut de substanțe periculoase ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12 01 18* nămoluri metalice (de la mărunțire, honuire, lepuire) cu conținut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246931_a_248260]
-
motorului în gol se acordă pentru fiecare autovehicul în următoarele situații: a) o singură dată la 24 de ore pentru încălzirea motoarelor pe timpul iernii la autovehiculele de la uzul curent, care sunt parcate în garaje (remize) neîncălzite, sub șoproane sau sub cerul liber; pentru autovehiculele care sunt prevăzute cu instalații de preîncălzire a motorului, nu se mai acordă consumul de carburanți aferent pornirii pe timp de iarnă, avându-se în vedere că încălzirea acestora la temperaturi sub 0°C se realizează în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244947_a_246276]
-
motorului în gol se acordă pentru fiecare autovehicul în următoarele situații: a) o singură dată la 24 de ore pentru încălzirea motoarelor pe timpul iernii la autovehiculele de la uzul curent, care sunt parcate în garaje (remize) neîncălzite, sub șoproane sau sub cerul liber; pentru autovehiculele care sunt prevăzute cu instalații de preîncălzire a motorului, nu se mai acordă consumul de carburanți aferent pornirii pe timp de iarnă, avându-se în vedere că încălzirea acestora la temperaturi sub 0°C se realizează în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244949_a_246278]
-
motorului în gol se acordă pentru fiecare autovehicul în următoarele situații: a) o singură dată la 24 de ore pentru încălzirea motoarelor pe timpul iernii la autovehiculele de la uzul curent, care sunt parcate în garaje (remize) neîncălzite, sub șoproane sau sub cerul liber; pentru autovehiculele care sunt prevăzute cu instalații de preîncălzire a motorului, nu se mai acordă consumul de carburanți aferent pornirii pe timp de iarnă, avându-se în vedere că încălzirea acestora la temperaturi sub 0°C se realizează în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244951_a_246280]
-
motorului în gol se acordă pentru fiecare autovehicul în următoarele situații: a) o singură dată la 24 de ore pentru încălzirea motoarelor pe timpul iernii la autovehiculele de la uzul curent, care sunt parcate în garaje (remize) neîncălzite, sub șoproane sau sub cerul liber; pentru autovehiculele care sunt prevăzute cu instalații de preîncălzire a motorului, nu se mai acordă consumul de carburanți aferent pornirii pe timp de iarnă, avându-se în vedere că încălzirea acestora la temperaturi sub 0°C se realizează în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244953_a_246282]
-
în boli prionice, medicamentoase ș.a) a. Distonii generalizate și semigeneralizate (ex. spasmul de torsiune, camptocormia ș.a.) b. Distonii focale și segmentare: i. Craniene: blefarospasm, paraspasm facial, hemispasm facial distonic, sindromul Meige, strabism distonic, distonia limbii ș.a. îi. Cervicale: distonii cer le (torticolis spasmodic, laterocolis, retrocolis, antecolis), tremor distonic al capului, disfonia distonică, distonia muzicienilor care cântă la instrumente de suflat etc. iii. ale membrelor: crampa scriitorului, crampa muzicianului, tremor distonic al membrelor superioare, distonia piciorului s.a. VIII. Anomalii motorii produse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
echilibrare, de către OTS prin punctul "l" de intrare/ieșire în/din depozitele de înmagazinare care se află în ciclul de extracție; PCS(l) - reprezintă puterea calorifică superioară determinată aferentă punctului "l" de intrare/ieșire în/din depozitele de înmagazinare. ● E(CER)^OST - componenta de echilibrare reziduală a SNT - reprezintă suma algebrică, dar cu semn schimbat, a dezechilibrelor create de toți UR, respectiv cantitatea de gaze naturale - exprimată în unități de energie - pe care OTS o introduce sau o scoate în/din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252210_a_253539]
-
reprezintă suma algebrică, dar cu semn schimbat, a dezechilibrelor create de toți UR, respectiv cantitatea de gaze naturale - exprimată în unități de energie - pe care OTS o introduce sau o scoate în/din SNT în vederea menținerii echilibrului acestuia. Termenul E(CER)^OST reprezintă rezultatul efectiv al ecuației de echilibrarea OTS (17). Pentru un număr i = 1,n de UR, componenta E(CER)^OST se calculează cu relația: n E(CER)^OST = Σ E(CD)^(UR(i)) (21) i=1 unde: E
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252210_a_253539]
-
de energie - pe care OTS o introduce sau o scoate în/din SNT în vederea menținerii echilibrului acestuia. Termenul E(CER)^OST reprezintă rezultatul efectiv al ecuației de echilibrarea OTS (17). Pentru un număr i = 1,n de UR, componenta E(CER)^OST se calculează cu relația: n E(CER)^OST = Σ E(CD)^(UR(i)) (21) i=1 unde: E(CD)^(UR(i)) - reprezintă componenta de dezechilibru a UR "i"; termenul a fost explicitat la ecuația de echilibrare a UR "i
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252210_a_253539]
-
o scoate în/din SNT în vederea menținerii echilibrului acestuia. Termenul E(CER)^OST reprezintă rezultatul efectiv al ecuației de echilibrarea OTS (17). Pentru un număr i = 1,n de UR, componenta E(CER)^OST se calculează cu relația: n E(CER)^OST = Σ E(CD)^(UR(i)) (21) i=1 unde: E(CD)^(UR(i)) - reprezintă componenta de dezechilibru a UR "i"; termenul a fost explicitat la ecuația de echilibrare a UR "i". Termenul E(CER)^OST poate avea valoare: - zero
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252210_a_253539]
-
calculează cu relația: n E(CER)^OST = Σ E(CD)^(UR(i)) (21) i=1 unde: E(CD)^(UR(i)) - reprezintă componenta de dezechilibru a UR "i"; termenul a fost explicitat la ecuația de echilibrare a UR "i". Termenul E(CER)^OST poate avea valoare: - zero - ceea ce indică faptul că toți UR și-au menținut echilibrul portofoliului de clienți cu rezultat în menținerea echilibrului general al SNT; în această situație OTS nu este nevoit să procedeze la echilibrarea reziduală a SNT
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252210_a_253539]
-
Festuca valesiaca, specie ierboasă edificatoare, este o specie xerofilă, cu mare plasticitate ecologică, care se întinde din zona de stepă până în zona nemorală, și anume în subzona pădurilor de stejar pedunculat (Quercus robur) din Podișul Sucevei și subzona pădurilor de cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto) din Dealurile Vestice și subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) din Podișul Bârladului. Cele mai mari suprafețe cu păiuș stepic sunt în Podișul Moldovei, sporadic în Piemontul Getic și în Câmpia Transilvaniei, pe coaste însorite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
3-0,5 unități vită mare la ha. 3.2. Pajiștile de Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuș de silvostepă) Răspândire și ecologie. Pajiștile de Festuca rupicola se întâlnesc în arealul pădurilor de stejar pedunculat din Podișul Transilvaniei, în subzona pădurilor de cer și gârniță din Dealurile Vestice până la cca 600 m altitudine, pe versanți slab până la moderat înclinați 6°-14° pe toate expozițiile la altitudini mai joase și numai însorite la altitudini mai mari. Solurile predominante sunt cernoziomuri cambice, soluri cenușii, brune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
ha MV și o capacitate de pășunat de 0,4-0,6 UVM/ha. 3.3. Pajiștile de Poa pratensis ssp. angustifolia (firuța) Răspândire și ecologie. Pajiștile de firuță se întâlnesc în zona nemorală din sudul țării, în aria pădurilor de cer și gârniță, la altitudini joase cuprinse între 100-300 m, pe terenuri plane și ușor înclinate. Poa pratensis este o graminee mezofită, cu o valoare furajeră bună și grad ridicat de consumabilitate. Solurile sunt cernoziomice argiloiluviale, brune roșcate, brune roșcate luvice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
cu privire la orice recalculări realizate; ... g) informații din registrul național al emisiilor de gaze cu efect de seră, cu privire la emiterea, achiziționarea, deținerea, transferul, anularea, retragerea și reportarea unităților cantității atribuite (AAU), unităților de reducere a emisiilor (ERU), reducerilor de emisii certificate (CER) și a unităților de eliminare (RMU) înregistrate în anul precedent anului în care se realizează raportarea (X - 1); ... h) informații cu privire la persoanele juridice în drept să participe la mecanismele prevăzute la art. 6, 12 și 17 ale Protocolului de la Kyoto
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259614_a_260943]
-
se realizează raportarea (X - 1); ... h) informații cu privire la persoanele juridice în drept să participe la mecanismele prevăzute la art. 6, 12 și 17 ale Protocolului de la Kyoto, în condițiile legii; informațiile includ lista persoanelor juridice autorizate să dețină AAU, ERU, CER și RMU; ... i) măsurile adoptate pentru îmbunătățirea estimărilor nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră, în principal estimările care au fost recalculate; ... j) informații cu privire la indicatorii înregistrați cu 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (X - 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259614_a_260943]
-
schimbare a direcției, în majoritatea cazurilor la fel de rapidă. Terminarea fenomenului este la fel de bruscă. Vijelia precede sau însoțește norii orajoși; momentul ei de declanșare corespunde cu cel al creșterii bruște de presiune și umezeală relative și de scădere a temperaturii aerului. Cerul capătă un aspect întunecat. Din cauza prafului ridicat de pe sol, vizibilitatea scade mult și baza norului orajos nu mai este vizbilă. Ca mod de manifestare viscolele pot fi: a) viscolul de sus (viscol sau ninsoare) - este produs de vântul puternic concomitent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252864_a_254193]
-
0... 10 cm) - suluri de zăpadă (D.N. poziție km h variază între ... cm) - parțial gheață în grosime de la ... până la ... cm, D.N. ..., km, .., km - polei D.N. ..., km ..., km - mâzgă etc. D.N. ..., km ..., km 7. Starea timpului în restul zonei din administrare - cerul (senin, acoperit, parțial acoperit) - vântul (calm sau, dacă bate, se comunică viteza în km/oră și direcția) - precipitații (ninsoare, lapoviță, ploaie, burniță) D.N. ......, km ....., km ....., localitatea, județul - fenomene speciale (polei, ceață, viscol, vijelie) D.N. ....., km ....., km ....., localitatea, județul - vizibilitatea: bună
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252864_a_254193]
-
schimbare a direcției, în majoritatea cazurilor la fel de rapidă. Terminarea fenomenului este la fel de bruscă. Vijelia precede sau însoțește norii orajoși; momentul ei de declanșare corespunde cu cel al creșterii bruște de presiune și umezeală relative și de scădere a temperaturii aerului. Cerul capătă un aspect întunecat. Din cauza prafului ridicat de pe sol, vizibilitatea scade mult și baza norului orajos nu mai este vizbilă. Ca mod de manifestare viscolele pot fi: a) viscolul de sus (viscol sau ninsoare) - este produs de vântul puternic concomitent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252866_a_254195]
-
0... 10 cm) - suluri de zăpadă (D.N. poziție km h variază între ... cm) - parțial gheață în grosime de la ... până la ... cm, D.N. ..., km, .., km - polei D.N. ..., km ..., km - mâzgă etc. D.N. ..., km ..., km 7. Starea timpului în restul zonei din administrare - cerul (senin, acoperit, parțial acoperit) - vântul (calm sau, dacă bate, se comunică viteza în km/oră și direcția) - precipitații (ninsoare, lapoviță, ploaie, burniță) D.N. ......, km ....., km ....., localitatea, județul - fenomene speciale (polei, ceață, viscol, vijelie) D.N. ....., km ....., km ....., localitatea, județul - vizibilitatea: bună
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252866_a_254195]
-
1990 Ministerul Aprobare viceprim țională pentru Lo- Lucrărilor -ministru din anul cuire, Urbanism și Publice și 1990 Amenajarea Terito- Amenajării riului (F.I.H.U.A.T.) Teritoriului 11. Comisia Internațio- Monte 1925 1925 Ministerul Hotărârea condu- nală pentru Exploa- Apelor, Padu- cerii Academiei tarea Științifică rilor și Pro- Române a Mării Mediterane tectiei (C.I.E.S.M.) Mediului 12. Federația Europeană Roma 1971 Ministerul România participă de Zootehnie Agriculturii din anul 1971 și Alimenta- tiei 13. Sistemul OCDE pen- Paris 1931 1969 Ministerul România participă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
ințării respectivă ------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2 3 4 5 6 ------------------------------------------------------------------------------- 1. Federația Interna- 1958 Ministerul Hotărârea condu- țională de Control Industriilor cerii Academiei în Automatică Române (I.F.A.C.) 2. Institutul Natio- Londra 1948 1957 Ministerul Hotărârea condu- nal de Sudura Industriilor cerii Academiei Române 3. Uniunea Interna- Morges- 1948 Ministerul Hotărârea condu- țională pentru Elveția Apelor, Pădu- cerii Academiei Conservarea Naturii rilor și Române și Resurselor Sale Protecției (I.U.C.N.) Mediului 4. Institutul Interna- Roma 1993 Ministerul Aprobare în șe- țional de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
condu- țională de Control Industriilor cerii Academiei în Automatică Române (I.F.A.C.) 2. Institutul Natio- Londra 1948 1957 Ministerul Hotărârea condu- nal de Sudura Industriilor cerii Academiei Române 3. Uniunea Interna- Morges- 1948 Ministerul Hotărârea condu- țională pentru Elveția Apelor, Pădu- cerii Academiei Conservarea Naturii rilor și Române și Resurselor Sale Protecției (I.U.C.N.) Mediului 4. Institutul Interna- Roma 1993 Ministerul Aprobare în șe- țional de Resurse Agriculturii dință de Guvern Genetice Vegetale și Alimen- din 24 martie tatiei 1993 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
Uniuni- Română cerii Academiei lor Științifice Române (I.C.S.U.) 13. Uniunea Academică Bruxelles 1919 1929 Academia Hotărârea condu- Internațională Română cerii Academiei (I.A.U.) Române 14. Uniunea Interna- Rio de 1957 Academia Hotărârea condu- țională de Matema- Janeiro Română cerii Academiei tică (I.M.U.) Române 15. Uniunea Astrono- Cambridge 1928 1928 Academia Hotărârea condu- mică Internatio- 1967 Română cerii Academiei nală (U.A.I.) reafiliere Române 16. Comitetul Interna- Paris 1963 Academia Hotărârea condu- țional pentru Cer- Română cerii Academiei cetarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]