67,207 matches
-
mai puțin prielnice, când problema securității apare ca fiind mai importantă decât cea a libertății. Americanii sunt, firește, mari amatori de exotism. Știrile despre România urmează această linie a exotismului, chiar și atunci când, dacă am auzi același lucru la noi acasă, ar suna banal și plictisitor. De exemplu, pentru oricine călătorește din Bucureștii Noi la Buftea, bannerele cu vrăjitoare sunt o banalitate, o parte complet obișnuită a peisajului. Diverse femei, prin excelență experte în magie albă, în legări și dezlegări, inclusiv
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ca pe o ofensă declarațiile regizorului și vedetei principale și nu m-am întrebat asemenea Adrianei Călinescu: „Dar altceva nu au mai văzut în România în atâtea luni de filmare?”. De ce cred că am rezistat mai bine? Fiindcă mă întorc acasă, la normalitatea noastră exotică pe care o știu foarte bine, mă întorc ca la un eșec personal, așa cum facem mulți. Mai încercăm o dată. Faptul că cineva ne pune în față oglinda „exotismelor” noastre trebuie luat ca atare. Suntem toate aceste
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pot să se autoîntrețină: copii abandonați, orfani, săraci, persoane cu handicap, bolnavi, vârstnici. Făcând protecție socială pentru adulții sănătoși i-ați păgubit pe ceilalți moral îndreptățiți, ați încurajat pasivitatea și lenea adulților cu putere de muncă, plătindu-i să stea acasă din impozitele celor care muncesc echivalentul a două-trei norme. Dacă erați liberali, ați fi tratat firmele drept ceea ce trebuie să fie: furnizoare de servicii pentru clienți și furnizoare de venituri pentru stat. Ați păstrat firme subvenționate care nu mai prestează
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Am prins-o pe Doina de mână și ne-am privit în ochi, nevenindu-ne să credem. Am zis doar că, pentru clipa aceea, ar fi meritat să trecem oceanul înot. Eram așa de mândre de specia umană! Odată întoarse acasă ni s-a părut că le suntem datoare, mai ales celor „neduși”. Doina a început un vast program de cultură civică (mulți dintre copiii celor ce citesc învață după manualele ei de la Humanitas), eu am încercat alte începuturi și, în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
lor lingvistică și relgioasă era pusă la grele încercări. Se simțeau umiliți. Se simțeau nerespectați. Politica imperială era una de lezdemnitate. Imperiul nu era și patria lor în sens moral și intelectual. Voiau să devină cetățeni egali, să se simtă acasă în limba lor, în religia și tradițiile lor. Voiau să nu trăiască în permanentă dilemă sau asimilare, sau marginalizare, eventual excludere. Mai mult, s-au angajat prin actul unirii să trateze egal oamenii aparținând altor etnii, adică să nu-i
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
credințe, sau am rămas cantonați într-un patriotism etnic, eventual și ortodoxist? Este România în mod egal și țara femeilor, romilor, maghiarilor, evreilor, neortodocșilor, respectiv a oricărui cetățean și contribuabil? Încurajăm politici și discursuri publice astfel încât fiecare să se simtă „acasă”? Acesta, cred eu, ar putea să fie testul moral al revalidării anuale a actului de la 1 Decembrie 1918. Cred că acest test - dincolo de prevederi constituționale și legale, de acțiunile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și ele impuse de Uniunea Europeană - este
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
zic: nu înțelegem de ce câștigăm la fel ca portarii, când portarii nu fac nimic toată ziua, iar noi muncim de ne spetim. Numai pentru că sunt bărbați? Alt exemplu, tot de la aceste femei care îmi spun: nu înțelegem de ce când ajungem acasă trebuie să ne apucăm de mâncare, spălat, copii, iar bărbată-miu, dacă nu e beat, stă oricum cu burta în sus și nu face nimic. Vreau să spun că aceste femei simple percep viața ca un șir de nedreptăți în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
lucrează la nivelul secolului al XIX-lea în sens casnic și trăiesc viața secolului al XIX-lea în fiecare zi. O astfel de muncă îți ocupă absolut tot timpul: căratul apei de la fântâna din deal, unde există apă potabilă, până acasă, unde umpli trei ligheane, să speli vasele, să speli hainele... ziua ta e terminată. Și asta faci toată viața. O.Ș.: Asta e o problemă a României: lipsa de modernizare, care e dincolo de relația bărbat-femeie. M.M.: E adevărat. Dacă suntem
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a silit să citească!). Pentru că-l văd cam încruntat și arborând un aer preocupat, catadicsesc să-i pun întrebarea eliberatoare: — Ce ai, ți s-au înecat corăbiile? N-am nimic, ce să am... — Văd eu că nu ți-s boii acasă. Mă enervezi cu stilul ăsta forțat paremiologic. Ce, ești Creangă în exil? Sau vrei să te admire Alex Ștefănescu? Să zică, uite, domnule, deși stă printre străini, tot n-a uitat limba strămoșească... Cu asta mi-a cam închis gura
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
sau numai pe jumătate (și cealaltă jumătate?), cert este că exista un risc considerabil să ieși în piață ori pe străzi împreună cu alții ca să protestezi împotriva regimului. Ba chiar s-a spus că atunci, în decembrie, cei mai mulți cetățeni au rămas acasă în papuci, în fața televizorului. Că nu aceiași au ieșit în piață, pe 21 sau - mai precis - pe 22 decembrie și, mai târziu, în excitantele zile ale lui aprilie 1991. Ce vrei să spui? Păi, uite, eu nu eram în Piața
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mai bine decât înainte: ceea ce dezmințea teoria de doi bani după care am avea tendința să idealizăm trecutul. Poate trecutul îndepărtat, a gândit cu glas tare Pastenague. Cât de îndepărtat? La 23 august 1944 aveam doar cei șapte ani de acasă: profesoară de pian și o fräulein care se tot chinuia să mă învețe limba lui Goethe. Fratele profesoarei de germană era maestru de șah. Aveau amândoi un nume polonez - Kapuscinsky. Hai să bem un pahar undeva, propune Pastenague, veșnic tânăr
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de l’Est. Dar eu nu mă îndoiesc și cred că nimeni dintre cei care erau la curent cu proiectul meu de revistă nu se îndoiește: nici Monica Lovinescu, nici Ierunca, nici Alain Paruit, nici Marie-France Ionesco. Eram la Ierunci acasă. Virgil zice: — Ar trebui vorbit cu Sanda, că ea îl cunoaște pe Cretianu. Într-adevăr, Sanda Stolojan a avut un rol important în punerea pe roate a acestei reviste. Ea știa unde se află banii. Iar dacă fondator e cel
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
devie exigibile. Bucureștiul se umple și de prizonieri turci care, pe o iarnă cumplită, au fost aduși pe jos, goi și flămânzi. Erea o jale să vezi pe acești nenorociți. La începutul anului, Regimentul 13 dorobanți din Iași-Vaslui este trimis acasă de pe front. Pentru vitejia purtării sale la Plevna în ziua de 27 august 1877, Domnitorul decorează drapelul regimentului cu „Steaua României“. Fiind răcit, ceremonia s-a făcut la Palat, în sala Tronului. Cu acest prilej au fost decorați mai mulți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
prânzise, caii de la birja în care se afla s-au speriat. Trăsura răsturnându-se, Ion Brătianu se lovi cu capul de un stâlp și-și pierdu cunoștința. În starea aceasta a fost ridicat de doctorul Davila și dus la el acasă. Dar rana ce primise la cap nefiind primejdioasă, restabilirea a venit repede. Curentul antirusesc creștea astfel în țară, încât rușii îngrijorați cer guvernului român să ia măsuri, iar ei iau măsuri militare spre a preveni orice atac neașteptat. Din Basarabia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
înaintea grădinii Episcopiei cu prietenii cu care petrecuse până atunci. Aici, unul din grup propune o stațiune la Pisica albă. Toată lumea aprobă. Dar Michel își aduce aminte de ceva și strigă: — Imposibil! E ora 8 și trebuie să mă duc acasă. Azi e Sfânta Maria, ziua nevestei mele, și am mosafiri la masă. Toți izbucnesc în hohote. — Sfânta Maria a fost ieri, îi strigară toți. Michel chefuia de 48 de ore și pierduse noțiunea timpului. La deschiderea Camerelor - 15 noiembrie 1881
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
știe că pentru a scăpa de cîntecul sirenelor trebuie să-l cînte invers. A cînta invers nu Înseamnă, desigur, a cînta alt cîntec, ci același, dar a-i schimba semnul, astfel că Înțelegem de ce Ulise și-a cioplit piciorul patului, acasă În Ithaca, dintr-un măslin viu. Asupra acestui adevăr nu mai am demult nici o ezitare; căci nu mai trebuie alte sirene dacă uităm și singuri; iar marea poate fi tot atît de goală ca și o viață care n-ar
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
știrea mea. Din unele puncte de vedere, chiar sînt altul acum. Mă uit și la acest Siva de fildeș, dansînd, adus dintr-o călătorie În India și nu pricep de ce l-am luat cu mine aici; În schimb, am lăsat acasă o Afrodită de gips, fără valoare estetică, la care țin Însă foarte mult și pe deasupra ar fi adecvată derivelor mele prin mitologia elină... Și totuși sînt destule lucruri pe care aș vrea să le uit. Știu că Între amintiri nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
în 1992, Bill Clinton a jurat să pună punct practicii de repatriere forțată a imigranților haitieni ridicați pe mare. Promisiunea a avut succes în rândul liberalilor și al susținătorilor refugiaților, dar a fost și lipsită de înțelepciune. Deși trimiterea imigranților acasă părea o soluție lipsită de compasiune, era mai omenoasă decât cea de a-i încuraja pe haitieni să-și dea micile economii de o viață în schimbul unui loc pe plute care iau apă și în bărci cu pânze supraîncărcate care
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
americană din Israel la Ierusalim, o a doua de a condamna genocidul armean și o a treia de a invita liderii Taiwanului să susțină discursuri în Statele Unite. Pentru membrii Congresului, voturile sunt simple aceștia acceptă aplauzele votanților, iau avionul înapoi acasă și trag un pui bun de somn. Diplomații noștri se împotmolesc încercând să explice de ce politica americană nu este afectată de astfel de voturi. Nu pentru că intențiile Congresului sunt greșite, ci pentru că nu există niciun motiv practic de a evidenția
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
conferi un titlu legal unei case sau pentru a înregistra o nouă afacere. Aceasta lasă milioane de mici întreprinzători ca de pildă șoferi de taxi, deținători de autobuze ieftine, vânzători la colț de stradă, spălătorese, mici fermieri fără drepturi aplicabile acasă sau la serviciu. Mulți nici măcar nu au un certificat de naștere sau un act de identitate. Neavând putere, ei sunt vulnerabili în fața celor cu putere, inclusiv a criminalilor, oficialilor guvernamentali corupți și a dezvoltatorilor fără scrupule care ar putea dori
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
îndrume și să vă ajute. Eu mă voi ruga pentru dumneavoastră în fiecare zi... să stați puțin mai drept... să mergeți puțin mai repede... să vă aplecați puțin mai mult spre centru... și să ne aduceți pe toți cu bine acasă. Note Capitolul 1: UN MANDAT DE CONDUCERE (1) Thomas Jefferson, citat în The American President, Philip K. Kunhardt, Jr. Philip B. Kunhardt al III-lea și Peter W. Kunhardt, Riverhead Books, New York, 1999, 270. (2) William H. Taft, citat în
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
are ori nu ceva important de împărtășit lumii, că a ieșit ori nu încă dintr-o pubertate spirituală, că a înțeles ori nu ceva din întâmplările mai mari ori doar din cele mărunte prin care a trecut, tot românul - trăitor acasă ori aiurea - publică jurnale fluviu, memorii, cărți de mărturisiri, ba își crează o pagină de Internet în care își afișează săptămânal produse de o mizerie inimaginabilă, probă a unui suflet orbecărind prin rigolele cele mai puturoase. Stahanovismul - ca să preiau un
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
greu decât o propoziție. Numai că, atunci când partenerilor externi de azi ai dlui Adrian Năstase li se furnizează asemenea „bombe”, reacția nu poate fi decât o indiferență totală. Ca să nu mai spun că, și de ar fi întemeiate, acuzațiile aduse acasă soților Năstase nu înseamnă nimic în afara României, în lipsa unor verdicte judecătorești. Tot așa, poate fi adevărat că visul de a deveni președinte al României este mult mai obsesiv în cazul dlui Mircea Geoană decât în cazul dlui Adrian Năstase, numai
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
încinsă, privind calitatea îndoielnică a informațiilor care au condus la decizia de a se declanșa acest conflict armat, e ușor de înțeles că șeful executivului american are suficiente griji și multe fronturi de acoperit în domeniul imaginii - public relations; atât acasă, cât și pe plan internațional. Românii nu sunt chiar cu toții mari suporteri ai intervenției americane în Irak, așa că amestecarea numelui președintelui american în această tărășenie (pre)electorală româno-nevadeză nu poate avea darul să nască noi admiratori pentru dl Bush. Nici
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nu ar fi destul de neplăcute, asemenea gigei sunt apărați de cine nu te aștepți. Dl Cornel Dinu a fost un fotbalist de elită. Apoi un antrenor de success. Domnia sa nu pierde nici un prilej de a sublinia diferența între „balcanismul” de acasă, pe care ne lasă să înțelegem că îl disprețuiește profund, și cultura, inclusiv cea sportivă, din alte părți. Insistența cu care se referă la modelul britanic i-a adus porecla de „Mister”. Cu toate acestea, în plină „gigeliadă”, dl Dinu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]