73,689 matches
-
VI din Legea nr. 302/2004 trebuie înțeleasă în strânsă corelare cu dispozițiile anterior menționate și constă în executarea pe teritoriul României a pedepselor sau măsurilor privative de libertate, consecutiv recunoașterii hotărârilor judecătorești străine de către statul de executare. În acest context, recunoașterea hotărârii de condamnare pronunțate de către o autoritate judiciară străină nu presupune și punerea în executare, în integralitate, a tuturor dispozițiilor pe care aceasta le cuprinde, ci doar a celor referitoare la pedeapsa principală sau măsura privativă de libertate aplicată
DECIZIE nr. 26 din 7 decembrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii în materia recunoa��terii hotărârilor judecătoreşti străine penale în vederea executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoaşterii şi executării sancţiunilor/interdicţiilor aplicate de autorităţile judiciare străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele complementare/accesorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268754_a_270083]
-
incriminare progresivă, respectiv în alin. (1) se sancționează trecerea unor bunuri prin alte locuri decât cele prevăzute pentru control vamal, în alin. (2) se sancționează sustragerea bunurilor de la controlul vamal, iar în măsura în care aceste demersuri eșuează, începând cu anul 2010, în contextul aderării la spațiul comunitar european, incriminează prezența ilicită a bunurilor pe teritoriul său vamal, ca în art. 270 alin. (3) din legea specială. În consecință, procurorul susține că infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006
DECIZIE nr. 32 din 11 decembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept vizând interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României la problema supusă dezbaterii în Dosarul nr. 2.265/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268728_a_270057]
-
necesară îndeplinirea unei cerințe esențiale, respectiv cunoașterea de către făptuitor a faptului că bunul are ca proveniență o faptă prev��zută de legea penală, fiind lipsit de relevanță dacă are cunoștință cine este autorul sau dacă acesta răspunde penal. Or, în contextul caracterizării infracțiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României ca infracțiune corelativă, respectiv formă specială de tăinuire sau complicitate anterioară, noțiunea de "contrabandă" din sintagma "cunoscând că acestea provin din contrabandă
DECIZIE nr. 32 din 11 decembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept vizând interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României la problema supusă dezbaterii în Dosarul nr. 2.265/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268728_a_270057]
-
20.000 lei, în cazul produselor supuse accizelor, și mai mare de 40.000 lei, în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri, aspect care în opinia apărării ar trebui să fie cunoscut de persoana acuzată de săvârșirea infracțiunii asimilate. În acest context, a apreciat că atunci când nu se poate stabili cu certitudine modul în care bunurile ori mărfurile respective au intrat în țară, în privința celui care le comercializează pe teritoriul României operează principiul in dubio pro reo, astfel încât dacă valoarea mărfurilor în
DECIZIE nr. 32 din 11 decembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept vizând interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României la problema supusă dezbaterii în Dosarul nr. 2.265/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268728_a_270057]
-
îndeplinirea unei cerințe esențiale - cunoașterea de către făptuitor a faptului că bunul are ca proveniență o faptă prevăzută de legea penală, fiind indiferent dacă cunoaște sau nu cine este autorul acesteia din urmă sau dacă acesta răspunde penal. Prin urmare, în contextul caracterizării infracțiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României ca infracțiune corelativă ori formă specială de tăinuire, s-a arătat că noțiunea de "contrabandă" din sintagma "cunoscând că acestea provin din
DECIZIE nr. 32 din 11 decembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept vizând interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României la problema supusă dezbaterii în Dosarul nr. 2.265/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268728_a_270057]
-
mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal și, în mod diferit, a avut în vedere noțiunea de "contrabandă" în sens larg, în cealaltă ipoteză, când bunurile sau mărfurile care trebuie plasate sub un regim vamal sunt destinate contrabandei, în contextul în care în textul legal nu se face nicio distincție, iar unde legea nu distinge nici noi nu trebuie să distingem (ubi lex non distinguere nec nos distinguere debemus). În consecință, noțiunea de "contrabandă" utilizată de legiuitor în dispozițiile art.
DECIZIE nr. 32 din 11 decembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept vizând interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României la problema supusă dezbaterii în Dosarul nr. 2.265/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268728_a_270057]
-
iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 11 august 2014, Decizia nr. 29 din 3 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 11 martie 2015. 23. În acest context, Curtea reamintește faptul că puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care acesta se sprijină. Astfel, atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor Curții Constituționale sunt
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
care evocă fondul" din cuprinsul art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă cu referire la motivul de revizuire prevăzut la pct. 11 din cuprinsul acestora, critica de neconstituționalitate a dispozițiilor alin. (2) nu poate fi reținută. În acest context, Curtea constată că legiuitorul are obligația de a reglementa mecanismele corespunzătoare respectării normelor constituționale, fără de care acestea ar avea un caracter pur declarativ și iluzoriu. 38. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art.
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
judecătorești să stabilească titularul dreptului de proprietate, Curtea constată că dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 sunt constituționale în măsura în care nu condiționează dobândirea dreptului de proprietate publică prin expropriere de înscrierea acesteia în cartea funciară. În acest context, Curtea reține că, în temeiul acestei soluții, statul român va putea proba în contra mențiunilor cuprinse în cartea funciară dreptul său de proprietate dobândit prin expropriere, iar instanța judecătorească va avea competența de a stabili titularul dreptului de proprietate. 21. În
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
evidențierea schimbărilor intervenite; 2. descrierea generală a activității contribuabilului/plătitorului, strategia de afaceri, inclusiv schimbările din strategia de afaceri din perioada pentru care a fost întocmit dosarul prețurilor de transfer; 3. descrierea tranzacțiilor derulate cu fiecare persoană afiliată și a contextului în care se derulează acestea; 4. descrierea politicii de stabilire a prețurilor de transfer la nivelul contribuabilului/plătitorului; 5. descrierea modalității de implementare a aplicării metodologiei prețurilor de transfer pentru tranzacțiile derulate cu persoanele afiliate de către contribuabil/plătitor; 6. descrierea
ORDIN nr. 442 din 22 ianuarie 2016 privind cuantumul tranzacţiilor, termenele pentru întocmire, conţinutul şi condiţiile de solicitare a dosarului preţurilor de transfer şi procedura de ajustare/estimare a preţurilor de transfer. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268847_a_270176]
-
în indicarea, similar normei de nivel european, că, în cazul acestor subiecte, dreptul la reparație privește vătămările lor corporale ("... nu vor fi excluși de la beneficiul asigurării, în privința pagubelor lor corporale") a stat la originea divergenței de jurisprudență, născând, în acest context, întrebarea dacă textul legal al art. 50 alin. 3 poate fi văzut ca o transpunere imperfectă a art. 3 al Directivei 84/5/CEE , dar care trebuie interpretat și aplicat în spiritul normei europene de inspirație, ori, dimpotrivă, dacă voința
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
de prejudicii terțelor persoane pentru care, potrivit legii, se angajează răspunderea asiguratului sau a conducătorului vehiculului. Înțelegerea exactă a conținutului și sensului reglementării art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 presupune interpretarea sistematică a acestei norme legale în contextul întregii reglementări a art. 50, în concordanță cu condițiile legale ale angajării r��spunderii asigurătorului și cu natura juridică proprie (mai sus redată) a acestui tip de asigurare. Este de precizat că practica judiciară divergentă a vizat acea cazuistică în
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
izvorâtă din răspunderea civilă delictuală. Asiguratul nu poate avea răspundere civilă față de el însuși, așa încât asigurarea de răspundere este fără obiect. Acest lucru se întâmplă atunci când persoana victimei se confundă cu cea responsabilă de producerea faptei ilicite. În tot acest context, recunoașterea unui drept la despăgubiri soțului/soției sau persoanelor care se află în întreținerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului, nu poate fi văzută decât ca menită să acopere acele prejudicii suferite de aceste subiecte decurgând din
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
care nu este impusă prin lege; i) prețul serviciului, în cazul în care acesta este stabilit, în prealabil, de către prestator, pentru un anumit tip de serviciu; ... j) principalele caracteristici ale serviciilor, în cazul în care acestea nu reies deja din context; ... k) asigurarea de răspundere civilă profesională sau garanțiile profesionale, dacă există, și, în special, datele de contact ale asigurătorului sau ale garantului, precum și teritoriul pe care este valabilă. (2) La alegerea prestatorului, informațiile menționate la alin. (1): ... a) sunt comunicate
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 49 din 20 mai 2009 (*actualizată*) privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268795_a_270124]
-
să transmită, în limba română, la A.S.F. raportul final cu privire la rezultatele procesului de evaluare. ... (2) Raportul final prevăzut la alin. (1) privind rezultatele procesului de evaluare trebuie să detalieze și să cuprindă cel puțin următoarele elemente: ... a) introducere și context; ... b) domeniul de aplicare, obiectivul și scopul evaluării; ... c) limitări principale ale evaluării; ... d) metodologiile și ipotezele utilizate. Auditorul financiar va identifica și va explica orice deviație semnificativă față de ipotezele utilizate de asigurător pentru întocmirea situațiilor financiare sau pentru calculul
NORMĂ nr. 6 din 26 ianuarie 2016 privind procesul de evaluare şi de luare a deciziilor de rezoluţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268874_a_270203]
-
energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie și prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum și informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanță energetică, reprezintă acțiuni de interes public major și general în contextul economisirii energiei în clădiri, al îmbunătățirii cadrului urban construit și al protecției mediului. Articolul 2 Prezenta lege stabilește condiții cu privire la: a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanța energetică a clădirilor și a unităților acestora; ... b) aplicarea cerințelor minime
LEGE nr. 372 din 13 decembrie 2005 (**republicată**) (*actualizată*) privind performanţa energetică a clădirilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268842_a_270171]
-
energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie și prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum și informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanță energetică, reprezintă acțiuni de interes public major și general în contextul economisirii energiei în clădiri, al îmbunătățirii cadrului urban construit și al protecției mediului. Articolul 2 Prezenta lege stabilește condiții cu privire la: a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanța energetică a clădirilor și a unităților acestora; ... b) aplicarea cerințelor minime
LEGE nr. 372 din 13 decembrie 2005 (**republicată**) (*actualizată*) privind performanţa energetică a clădirilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268841_a_270170]
-
tribunalului spre judecată, nu este un contract administrativ, ci este un act juridic bilateral de drept privat, singurul înscris prevăzut de Legea nr. 193/2000 , care este emis de o autoritate publică, fiind susceptibil de a fi analizat în acest context în legătură cu noțiunea de contencios administrativ, este procesul-verbal menționat de art. 11-13 din legea în discuție. 48. Or, acest proces-verbal nu produce efecte specifice actului administrativ, în sensul definit de lege, respectiv nu modifică/înlătură clauzele pretins abuzive din contractul încheiat
DECIZIE nr. 24 din 16 noiembrie 2015 referitoare la recursul în interesul privind art. 12 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268858_a_270187]
-
nu sunt clauze abuzive în contract anulează procesul-verbal întocmit nu înseamnă un control de legalitate în contencios administrativ exercitat asupra procesului verbal de control, ci o consecință imediată a modului de soluționare a capătului principal de cerere. 52. În acest context nu sunt întrunite condițiile prevăzute cumulativ de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 , pentru a fi în prezența unui contencios administrativ, care să reclame ratione materiae competența funcțională a instanțelor de contencios administrativ, nefiind
DECIZIE nr. 24 din 16 noiembrie 2015 referitoare la recursul în interesul privind art. 12 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268858_a_270187]
-
a putea fi luate măsuri de rezoluție. Articolul 4 Dispozițiile prezentei norme trebuie de asemenea aplicate atunci când A.S.F. stabilește că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate în contextul determinării faptului că un asigurător nu mai este viabil în vederea exercitării competenței de reducere a valorii sau de conversie a datoriilor în elemente de capital în temeiul art. 126 din Legea nr. 246/2015 . Articolul 5 În sensul prezentei norme
NORMĂ nr. 5 din 26 ianuarie 2016 privind identificarea situaţiilor în care se consideră că un asigurător este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268873_a_270202]
-
să fie prezente în produsul finit în proporție de minimum 75%, procent ce va fi menționat în sistemul de etichetare; 8. denumirea "vin aromatizat" poate fi înlocuită cu cea de "aperitiv pe bază de vin". Utilizarea termenului "aperitiv" în acest context este limitată numai pentru produsele prevăzute la art. 7. B. Băutura aromatizată pe bază de vin este băutura: 1. obținută din vin nou aflat încă în fermentație, vin de masă, vin de calitate, vin spumant, vin spumos, vin petiant și
NORME din 14 iulie 2008(*actualizate*) de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 cu privire la regulile generale privind definirea, descrierea şi prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268868_a_270197]
-
în volume; 6. vinurile și/sau musturile de struguri utilizate la fabricarea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole trebuie să fie prezente în produsul finit în proporție de minimum 50%, menționat în sistemul de etichetare; 7. folosirea termenului "cocteil" în acest context nu exclude utilizarea acestuia pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme. Capitolul II Definiții Articolul 6 În sensul prezentelor norme, termenii folosiți se definesc, conform prevederilor Regulamentului (CEE) nr. 1.601/1991 , după cum urmează: 1. îndulcire
NORME din 14 iulie 2008(*actualizate*) de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 cu privire la regulile generale privind definirea, descrierea şi prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268868_a_270197]
-
b) Bitter vino, în cazul în care aromatizarea principală este făcută cu aromă naturală de gențiană și când băutura a fost supusă unei colorări galbene și/sau roșii cu ajutorul unor coloranți alimentari autorizați; folosirea termenului "bitter" nu prejudiciază în acest context folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme; ... c) Americano, în cazul în care aromatizarea este datorată prezenței substanțelor aromatizante naturale provenind din pelin și din gențiană și când băutura a fost supus�� unei
NORME din 14 iulie 2008(*actualizate*) de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 cu privire la regulile generale privind definirea, descrierea şi prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268868_a_270197]
-
carbon sau de apă gazoasă și eventual cu aceiași coloranți ca pentru bitter vino. a) Concentrația alcoolică dobândită trebuie să fie egală sau mai mare de 8% și de maximum 10,5% în volume. ... b) Folosirea termenului "bitter" în acest context nu prejudiciază folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme; ... 5. Kalte Ente - băutură aromatizată obținută prin amestecul de vin, vin petiant sau de vin petiant cu adaos de bioxid de carbon cu vin
NORME din 14 iulie 2008(*actualizate*) de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 cu privire la regulile generale privind definirea, descrierea şi prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268868_a_270197]
-
să fie prezente în produsul finit în proporție de minimum 75%, procent ce va fi menționat în sistemul de etichetare; 8. denumirea "vin aromatizat" poate fi înlocuită cu cea de "aperitiv pe bază de vin". Utilizarea termenului "aperitiv" în acest context este limitată numai pentru produsele prevăzute la art. 7. B. Băutura aromatizată pe bază de vin este băutura: 1. obținută din vin nou aflat încă în fermentație, vin de masă, vin de calitate, vin spumant, vin spumos, vin petiant și
NORME din 29 februarie 2008 (*actualizate*) de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 cu privire la regulile generale privind definirea, descrierea şi prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268866_a_270195]