68,163 matches
-
care reprezintă un mediu educațional exclusiv online care ofera suport academic pentru toate facultățile UPT, cât și pentru învățământul la distanță. Campusul Virtual integrează module de online learning și mobile learning puse la dispoziția studenților din cadrul ciclurilor de învățământ la distanță, cât și suportul academic și administrativ pentru studenții la Masterat și Doctorat. Platforma Campus Virtual vine în sprijinul studenților Universității Politehnica, constituind o interfață de comunicare eficientă între administrație, profesori și studenți, precum și o bază de interactiune nemijlocita între profesori
Centrul de eLearning () [Corola-website/Science/330772_a_332101]
-
ZLC mai este numită și Zona Goldilocks (după povestea "Goldilocks and the Three Bears (?)"). De obicei, pentru a fi în zona locuibilă, o planetă nu trebuie să fie nici prea departe de stea, nici prea aproape de ea, ci la o distanță anumită, cea "corectă". La data de 4 noiembrie 2013, astronomii americani au declarat, pe baza datelor misiunii Kepler, că ar putea exista peste 40 de miliarde de exoplanete de dimensiunea Pământului care orbitează în zonele locuibile ale "stelelor-soare" și stelelor
Zonă locuibilă circumstelară () [Corola-website/Science/330788_a_332117]
-
Localitatea Cetățele este așezată în partea sud-estică a Depresiunii Baia Mare, într-o zonă colinară, în partea sudică a munților Gutâi. La nord-est se află Masivul Mogoșa (1246 m), care cu înălțimea sa domină întreaga zonă. Se găsește la 2 km distanță de drumul județean, care face legătura între reședința județului și orașul Cavnic. Din punct de vedere geografic localitatea Cetățele este situată între paralele 47°30ʹ și 47°30ʹ50ʺ latitudine nordică și meridianele 23°41ʹ20ʺ și 23°41ʹ45ʺ longitudine estică, învecinându
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
ale liniei laterale este incompletă sau absentă. Vezica înotătoare uneori este mare, alteori absentă. Acești pești sunt răspândiți în apele marine și estuariene din zonele tropicale și temperate ale oceanelor. O specie de macrou spaniol ("Scomberomorus sinensis") se deplasează pe distanțe lungi în susul râului Mekong. Scombroidele se deosebesc de carangide printr-o adaptare și mai înaintată la viața pelagică. Majoritatea peștilor scombroizi sunt epipelagici, unii sunt mezopelagici. Unele scombroide, de ex. scrumbia albastră, formează bancuri foarte mari, în timp ce altele, de ex.
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
(19 octombrie 1898, Rovinari - 9 decembrie 1931, Lehliu Gară) a fost a fost un aviator român, deținător a trei recorduri naționale de zbor: de altitudine, de distanță în circuit închis și de durată de zbor. Urmează liceul la Târgu Jiu, apoi Școala de ofițeri de infanterie, ca vânător de munte. Odată cu intrarea României în Primul Război Mondial, la 1 septembrie este avansat locotenent. Cere să treacă la
Romeo Popescu () [Corola-website/Science/330862_a_332191]
-
efectuând zboruri de agrement. La 20 august 1926, împreună cu cpt. av. Gheorghe Bănciulescu participă la „Cupa Bibescu” competiție între piloții francezi și cei români, desfășurată pe traseul București - Paris - București. Zburând cu un avion Potez XV, numit „"Vlaicu"” a parcurs distanța de 2300 km dintre București și Paris în 13 ore și 20 de minute de zbor, cu u viteză medie de 173 km/h. În august 1927, pilotând un avion Gourdou Lesseur urcă până la 9403 m, stabilind recordul de altitudine
Romeo Popescu () [Corola-website/Science/330862_a_332191]
-
nou record de altitudine, de 10 618 m. În zilele de 11 și 12 octombrie 1930 zboară cu un avion Farman pentru pasageri al aviației civile 3800 km în 20 de ore și 50 de minute, realizând recordurile naționale de distanță, respectiv de durată de zbor în circuit închis. La 9 decembrie 1931 încearcă să doboare recordul mondial de viteză pe distanța de 500 km, care la acea dată era de 306,696 km/h și aparținea francezului Sadi Leconte, cu
Romeo Popescu () [Corola-website/Science/330862_a_332191]
-
pentru pasageri al aviației civile 3800 km în 20 de ore și 50 de minute, realizând recordurile naționale de distanță, respectiv de durată de zbor în circuit închis. La 9 decembrie 1931 încearcă să doboare recordul mondial de viteză pe distanța de 500 km, care la acea dată era de 306,696 km/h și aparținea francezului Sadi Leconte, cu un avion Nieuport Delage. În acest scop alege prototipul IAR CV 11, echipat cu motorul Hispano-Suiza 12Mc, de 500 CP, iar
Romeo Popescu () [Corola-website/Science/330862_a_332191]
-
acum aria de intersecție a acțiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. Computerul și materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport în predare, învățare, evaluare sau ca mijloc de comunicare. "2." În sens restrâns, elearning-ul reprezintă un tip de educație la distanță, o experiență planificată de predare-învățare organizată de o instituție ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvențială și logică pentru a fi asimilate de studenți în maniera proprie. Medierea se realizează prin noile tehnologii ale informației și comunicării - în special
E-learning () [Corola-website/Science/330908_a_332237]
-
în setul de piese de schimb. Avionul este reparat și raidul este reluat la 27 ianuarie. La Alep terenul este foarte moale și roțile prea mici ale avionului se înfundă. Pentru a decola aranjează să fie pavată cu scânduri o distanță de 200 m din pistă și iau puțină benzină, doar cât să ajungă la Homs pentru a realimenta. Pe drumul spre Damasc sunt învăluiți de ceață, iar aparatele de navigație pentru zbor fără vizibilitate se defectează. Reușesc să ajungă la
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
prin D206, Đurmanec prin D207 și Trakošćan prin D508. Șoseaua națională D1 urmează un traseu paralel, fără taxe, și mare parte a ieșirilor de pe autostradă se leagă direct de această șosea, trecând la D35, D206, D207 și D508 la mică distanță. Autostrada A2 are cel puțin două benzi de circulație și o bandă de urgență pe fiecare sens pe întreaga sa lungime, cu excepția tunelurilor, unde sunt doar câteva puncte de oprire în caz de urgență. Toate nodurile sunt de tip „trompetă
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
necesitat construcția mai multor viaducte și tuneluri lungi. A2 este o autostradă cu plată, pe baza clasificării vehiculelor în Croația, în sistem închis. În iulie 2011, taxele percepute pe ruta A2 între punctele de taxare Zaprešić și Trakošćan variau în funcție de distanța parcursă, de la 11 kuna (1,48 euro) la 42 kuna (5,64 euro) pentru autovehiculele de pasageri și între 47 kuna (6,31 euro) și 187 kuna (25,10 euro) pentru autovehiculele pentru transportul mărfurilor. Taxele sunt plătibile în kuna
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
un opozant important al președintelui. A fost un critic al intervenției Rusiei în Ucraina și al anexării Crimeii. Într-o atmosferă ostilă, întreținută printre alții și de televiziunea publică rusă, Nemțov a fost asasinat pe 27 februarie 2015, la mică distanță de Kremlin, în timp ce făcea pregătiri pentru un marș antiguvernamental. Nemțov a fost doctor în științe fizico-matematice, specialist în fizica plasmei. La sfârșitul anilor '80 a sustinut mișcarea regională condusă de A.D. Saharov. A fost ales deputat al Congresului deputaților poporului
Boris Nemțov () [Corola-website/Science/330109_a_331438]
-
leagă și cu mai multe autostrăzi croate (de la vest către est): A2 la , A1 la , A4 la și cu A5 la . În octombrie 2010, era în construcție un nod de legătură cu A11 lângă Jakuševec. Autostrada se întinde pe o distanță de de la punctul de trecere a frontierei Bregana, aflat lângă Samobor, la granița cu Slovenia și punctul de trecere a frontierei Bajakovo de la granița cu Serbia, la est de Županja. Ea reprezintă cea mai scurtă și mai comodă rută pentru
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
punctul Bregana era de 5,00 kuna (0,68 euro) pentru vehiculele mici de pasageri și 20,00 kuna (2,74 euro) pentru vehiculele destinate transportului de mărfuri. Taxa percepută pe ruta A3 între Ivanja Reka și Lipovac variază în funcție de distanța parcursă, de la 3,00 kuna (0,41 euro) la 105,00 kuna (14,38 euro) pentru autovehiculele mici și de la 10,00 kuna (1,37 euro) la 350,00 kuna (47,95 euro) pentru vehiculele destinate transportului de mărfuri. Taxa
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
la rândul său urma să fie lărgit pentru a i se adăuga și banda de urgență. Traficul este contorizat regulat prin numărarea vehiculelor la punctele de taxare și este raportat de Hrvatske autoceste. Volumul traficului raportat scade treptat pe măsură ce crește distanța față de capitală, pe măsură ce trece pe lângă diferite mari destinații și prin nodurile ce le deservesc. Astfel, cel mai ridicat volum de trafic se înregistrează de-a lungul centurii Zagrebului, în special pe segmentul Jankomir-Lučko, cu 41.549 de vehicule în medie
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
mănăstire ctitorită de Matei Basarab în care s-a mai păstrat pictura murală originală din secolul al XVII-lea. Localitatea Plătărești este situată pe drumul județean DJ-301 București-Cernica-Tânganu-Fundeni-Budești-Oltenița, la 20 de kilometri de București și 45 de kilometri de Oltenița. Distanța față de reședința de județ, municipiul Călărași, este de circa 100 de kilometri. La Mănăstirea Plătărești se ajunge pe un drum lateral care se desprinde din DJ-301 în Plătărești, la o intersecție cu o troiță în mijloc, și se oprește după
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
al unui instrument optic ce primește razele luminoase emanate de un obiect (de unde și originea etimologică a cuvântului). Razele luminoase, ieșite din acest obiect observat în depărtare traversează obiectivul și formează o imagine reală Când obiectul este situat la mare distanță, la infinit, imaginea se formează în focarul imagine al obiectivului. În cazul în care obiectivul este simplu și puțin gros, focala este sensibil egală cu distanța care separă focarul de centrul obiectivului. Pentru același obiect observat, cu cât focala este
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
depărtare traversează obiectivul și formează o imagine reală Când obiectul este situat la mare distanță, la infinit, imaginea se formează în focarul imagine al obiectivului. În cazul în care obiectivul este simplu și puțin gros, focala este sensibil egală cu distanța care separă focarul de centrul obiectivului. Pentru același obiect observat, cu cât focala este mai lungă, cu atât imaginea este mai mare. Un ocular este un sistem optic complementar obiectivului. Este folosit în instrumente optice cum sunt microscoapele sau lunetele
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
cu prisme sau a binoclului de marină. O lunetă astronomică poate fi folosită pentru observații terestre adaptându-i, de exemplu o „prismă Amici”, pentru redresarea imaginii. Se poate construi o lunetă simplă cu două lupe: una cu diametrul mare și distanța focală lungă, obiectivul, și una cu diametrul mic și distanța focală scurtă, ocularul. Obiectivul și ocularul constituie două sisteme optice convergente, cu alte cuvinte concentrează (focalizează) razele de lumină. Aceste două sisteme convergente au drept caracteristici principale diametrul și distanța
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
poate fi folosită pentru observații terestre adaptându-i, de exemplu o „prismă Amici”, pentru redresarea imaginii. Se poate construi o lunetă simplă cu două lupe: una cu diametrul mare și distanța focală lungă, obiectivul, și una cu diametrul mic și distanța focală scurtă, ocularul. Obiectivul și ocularul constituie două sisteme optice convergente, cu alte cuvinte concentrează (focalizează) razele de lumină. Aceste două sisteme convergente au drept caracteristici principale diametrul și distanța focală. Distanța focală este distanța dintre centrul sistemului optic convergent
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
distanța focală lungă, obiectivul, și una cu diametrul mic și distanța focală scurtă, ocularul. Obiectivul și ocularul constituie două sisteme optice convergente, cu alte cuvinte concentrează (focalizează) razele de lumină. Aceste două sisteme convergente au drept caracteristici principale diametrul și distanța focală. Distanța focală este distanța dintre centrul sistemului optic convergent (de exemplu centrul lentilei unei lupe) și focar (punctul unde converg razele luminoase paralele provenind de la « infinit »). Lunetele astronomice moderne au toate obiectivele și ocularele alcătuite din mai multe lentile
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
lungă, obiectivul, și una cu diametrul mic și distanța focală scurtă, ocularul. Obiectivul și ocularul constituie două sisteme optice convergente, cu alte cuvinte concentrează (focalizează) razele de lumină. Aceste două sisteme convergente au drept caracteristici principale diametrul și distanța focală. Distanța focală este distanța dintre centrul sistemului optic convergent (de exemplu centrul lentilei unei lupe) și focar (punctul unde converg razele luminoase paralele provenind de la « infinit »). Lunetele astronomice moderne au toate obiectivele și ocularele alcătuite din mai multe lentile. Într-adevăr
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
zenitală" sau o "prismă", în fața "ocularului". Tot în fața ocularului, se pot așeza așa-numite "lentile Barlow", care multiplică puterea de mărire a acelui ocular cu 2 sau cu 3. Însă în același timp, lentila Barlow scade câmpul vizual al ocularului. Distanța focală a ocularului determină puterea de mărire a lunetei. Pentru a afla puterea de mărire a lunetei se împarte distanța focală a acesteia la distanța focală a ocularului. De exemplu, o lunetă are distanța focală de 1.000 de milimetri
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
mărire a acelui ocular cu 2 sau cu 3. Însă în același timp, lentila Barlow scade câmpul vizual al ocularului. Distanța focală a ocularului determină puterea de mărire a lunetei. Pentru a afla puterea de mărire a lunetei se împarte distanța focală a acesteia la distanța focală a ocularului. De exemplu, o lunetă are distanța focală de 1.000 de milimetri, iar ocularul are distanța focală de 20 de milimetri: 1.000:20=50. Prin urmare, în acest caz, obținem o
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]