68,254 matches
-
tip cazemata montată pe un sașiu de tanc. Fiindcă lipsea turela, tunul avea un câmp de tragere orizontal limitat, dar vehiculul era mai simplu de construit, mai ieftin și mai puțin predispus la avarii mecanice. Spațiul interior mai mare și greutatea redusă a construcției vehiculului permitea montarea unui tun de calibru greu și a unui blindaj mai gros. În majoritatea cazurilor, silueta tunurilor de asalt era mai joasă decât cea a țancurilor. Tunurile de asalt au fost folosite cu preponderenta în timpul
Tun de asalt () [Corola-website/Science/320534_a_321863]
-
fost inventat și implementat de către francezul Adolphe Kégresse în anul 1910. Principalul avantaj al autoșenilelor față de vehiculele cu roți este presiunea pe sol mai mică, de unde rezultă o mobilitate mai mare pe teren accidentat. În comparație cu o șeniletă, autoșenila are o greutate mai mică (din cauza șenilelor mai scurte) și o direcție stabilă și precisă care îi permite o viteză mai mare.
Autoșenilă () [Corola-website/Science/320549_a_321878]
-
1974. Aceasta se baza pe modelul Pinto de la Ford. Introducerea noului model chiar înaintea crizei de petrol a putut face față concurenței pentru coupe-urile sport ca Toyota Celica. Oricum vânzările au scăzut față de originalul Mustang. Puterea a fost redusă și greutatea mărită datorită normelor Statelor Unite de poluare și siguranță. Ca opțiune avea un motor de 5L dar și unul economic. Ca versiuni au fost: Versiunea de 2,3 litrii a fost numită și MPG(miles per gallon) deoarece era o variantă
Ford Mustang () [Corola-website/Science/320555_a_321884]
-
1261. În schimb, Constantinopolul avea să fie cucerit în 1453 de turcii musulmani. Ocuparea Constantinopolului de către turci a marcat sfârșitul civilizației bizantine. Hagia Sophia a fost transformată în moschee. După cucerirea Constantinopolului, restul teritoriului bizantin a fost ocupat fără mare greutate de otomani. Revoluția Greacă nu a fost un eveniment izolat. Istoria Greciei în timpul stăpânirii otomane a consemnat un număr mare de încercări de recucerire a independenței de sub dominația străină. În timpul secolului al XVII-lea, stăpânirea otomană a trebuit să facă
Megali Idea () [Corola-website/Science/320575_a_321904]
-
spada cu care tocmai au tăiat capul lui Goliat, pe care îl calcă în picioare. Michelangelo a decis să-l reprezinte pe "David" înainte de luptă, chiar în momentul în care îl sfidează pe uriașul Goliat. Atitudinea sa, un „contrapposto” nervos (greutatea sa corporală se sprijină pe un singur picior, iar linia șoldurilor face opoziție cu cea a umerilor), trădează o „violență stăpânită”. David se pregătește să arunce cu praștia (a cărei curea trece peste umărul stâng și de-a lungul spatelui
David (sculptură de Michelangelo) () [Corola-website/Science/320593_a_321922]
-
sistem simplu există stări de echilibru care nu sunt accesibile de la ea prin procese adiabatice" <br>Într-adevăr, în aparatul lui Joule, stările cu energie internă U'< U nu sunt accesibile, câtă vreme ne mărginim la procese generate de mișcarea greutății. Termenul "adiabatic" include aici posibilitatea variației parametrilor geometrici (a volumului), dar astfel incât toate schimbările de stare ale sistemului să nu lase nici o urmă în "exteriorul" său, cu excepția deplasării unei greutăți. După (PC), nu putem atinge stările (U',V) plecând
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
câtă vreme ne mărginim la procese generate de mișcarea greutății. Termenul "adiabatic" include aici posibilitatea variației parametrilor geometrici (a volumului), dar astfel incât toate schimbările de stare ale sistemului să nu lase nici o urmă în "exteriorul" său, cu excepția deplasării unei greutăți. După (PC), nu putem atinge stările (U',V) plecând din (U,V) cu U'de exemplu, mărind întâi volumul și pe urmă micșorându-l, dar cu viteze diferite</ref>. Pentru Max Planck (1926), reluând dezvoltări din teza sa de doctorat
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
poate fi recuperată în nici un fel. În articolul lui Planck forma principiului al doilea folosită implicit este:<br> (PP)"Nu există nici un proces al cărui singur rezultat să fie scăderea energiei interne a unui corp și ridicarea corespunzătoare a unei greutăți".<br> Pentru procesul lui Joule, aceasta are drept consecință: dintr-o stare de echilibru (U,V) a sistemului sunt accesibile numai stări (U',V) cu U'>U, nu numai dacă ne restrângem la procese adiabatice, ci chiar dacă admitem orice fel
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
sistemului sunt accesibile numai stări (U',V) cu U'>U, nu numai dacă ne restrângem la procese adiabatice, ci chiar dacă admitem orice fel de procese, astfel încât la sfârșitul lor, universul extern să revină "la locul lui" cu excepția posibilă a unei greutăți Cele două formulări nu sunt - la prima vedere - echivalente: cuvântul "adiabatic" lipsește în (PP), dar este vorba numai de stări (U',V) cu "același" V; în (PC)numărul de stări inaccesibile adiabatic cuprinde pe cele descrise de (U',V), cu
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
descrise de (U',V), cu U' Pentru procese adiabatice în care parametrii geometrici (volumul) nu sunt ficși, variația energiei interne este aceeași cu lucrul mecanic ΔL efectuat asupra sistemului (ΔL>0) sau de către el (ΔL<0) (variația energiei potențiale a greutăților). Dacă sistemul "nu" este izolat adiabatic, diferența între variația energiei interne și lucrul mecanic efectuat este - prin definiție - cantitatea de caldură schimbată de sistem cu exteriorul:<br>formula 1 Un "perpetuum mobile de speța a doua" este un aparat care funcționează
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
ΔU=0,ΔV=0 la sfârșitul ciclului, dar transformă căldura primită (ΔQ>0) în lucru mecanic (ΔL=-ΔQ<0). Dacă ne imaginăm un astfel de aparat izolat, împreună cu o parte suficient de mare din obiectele din vecinătatea lui, dar cu excepția greutății care trebuie ridicată, vedem că mișcarea ciclică poate să fie realizată cel mult de aparatul nostru, dar nu de întreg sistemul, chiar dacă parametrii geometrici ai întregii vecinătăți revin la valorile lor inițiale: energia internă totală trebuie să scadă, cu acea
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
mișcarea ciclică poate să fie realizată cel mult de aparatul nostru, dar nu de întreg sistemul, chiar dacă parametrii geometrici ai întregii vecinătăți revin la valorile lor inițiale: energia internă totală trebuie să scadă, cu acea cantitate care a fost transmisă greutății. Dar un astfel de proces este interzis de formularea (PP) a principiului al doilea. Deci, din (PP) deducem imposibilitatea unui "perpetuum mobile de speța a doua". Este important de remarcat că în situația aparatului lui Joule, se efectuează lucru mecanic
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
în a doua parte ireversibilă nu poate decât să crească. Aceasta justifică afirmația de mai sus. Planck extinde afirmația aceasta la urmatoarea situație: Fie un sistem oarecare de corpuri, izolat adiabatic de exterior (dar asupra căruia se poate acționa deplasând greutăți). Imaginăm un proces reversibil, în timpul căruia corpurile pot interacționa unul cu celălalt, dar astfel incât la sfârșitul lui toate corpurile ajung în situația inițială, cu excepția unuia - îl numim "K" și a deplasării unei greutăți în câmpul gravitațional. Afirmăm că "entropia
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
asupra căruia se poate acționa deplasând greutăți). Imaginăm un proces reversibil, în timpul căruia corpurile pot interacționa unul cu celălalt, dar astfel incât la sfârșitul lui toate corpurile ajung în situația inițială, cu excepția unuia - îl numim "K" și a deplasării unei greutăți în câmpul gravitațional. Afirmăm că "entropia lui K în starea finală "(U,V)" este aceeași cu cea în starea inițială "(U,V). Într-adevăr, completăm procesul aducănd pe Kîn mod adiabatic reversibil, până în starea (U*, V), iar greutatea se deplasează
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
deplasării unei greutăți în câmpul gravitațional. Afirmăm că "entropia lui K în starea finală "(U,V)" este aceeași cu cea în starea inițială "(U,V). Într-adevăr, completăm procesul aducănd pe Kîn mod adiabatic reversibil, până în starea (U*, V), iar greutatea se deplasează până la h* . În acest proces suplimentar entropia lui K rămâne constantă. Conservarea energiei implică:"U*-U= g(h-h*)", unde h este înălțimea inițială a greutății. Nu putem avea U*i</sub>, deoarece aceasta înseamnă că am ridicat greutatea
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
completăm procesul aducănd pe Kîn mod adiabatic reversibil, până în starea (U*, V), iar greutatea se deplasează până la h* . În acest proces suplimentar entropia lui K rămâne constantă. Conservarea energiei implică:"U*-U= g(h-h*)", unde h este înălțimea inițială a greutății. Nu putem avea U*i</sub>, deoarece aceasta înseamnă că am ridicat greutatea scăzând energia internă, fără nici o altă schimbare în exterior. Daca U* > U, procesul fiind reversibil, îl putem parcurge în sens invers, și ajungem din nou la o
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
greutatea se deplasează până la h* . În acest proces suplimentar entropia lui K rămâne constantă. Conservarea energiei implică:"U*-U= g(h-h*)", unde h este înălțimea inițială a greutății. Nu putem avea U*i</sub>, deoarece aceasta înseamnă că am ridicat greutatea scăzând energia internă, fără nici o altă schimbare în exterior. Daca U* > U, procesul fiind reversibil, îl putem parcurge în sens invers, și ajungem din nou la o contradicție cu principiul (PP). Deci U*=U, și deci într-adevăr entropia finală
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
ulterioară a lui Carathéodory de introducere a temperaturii absolute. Considerăm pentru aceasta un sistem, izolat adiabatic de exterior, de două corpuri K, K în contact termic unul cu celălalt : schimbări ale stării sale pot fi induse numai de deplasarea unor greutăți in câmpul gravitațional. Considerăm numai procese reversibile ale acestui sistem. Astfel, în cursul evoluției sistemului are loc relația:<br>formula 18 Aceasta este la prima vedere o ecuație diferențială pentru o funcție S(S,θ) pentru fiecare valoare fixă a lui
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
adiabatică de-a lungul adiabatei indiciate de S,putem aduce pe K în starea inițială. Cu aceasta starea sistemului format din K și K este aceeași cu cea de la început, cu excepția posibilă a stării lui K și a deplasării unei greutăți. Dar atunci, conform discuției din §3, entropia lui K este și ea aceeași cu cea de la inceput. Faptul remarcabil este că temperatura de echilibru nu joacă nici un rol: se poate ca θ(S)≠θ. De aici putem deduce că funcția
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
acest punct, putem folosi argumentația lui Carathéodory. Max Planck pune următoarea chestiune: două corpuri K, K se află inițial în stările (θ,V),(θ,V); ele sunt puse în contact unul cu celălalt, izolate complet de mediul exterior, cu excepția unei greutăți care, la sfârșitul procesului, s-a ridicat sau s-a coborît, masurând astfel variația energiei interne a sistemului. La sfârșit, despărțim corpurile. Stările finale ale sistemelor sunt (θ,V),(θ,V). Problema este: ce restricții există asupra stărilor care sunt
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
cu volumul V') a lui K, astel incât, in contact termic cu acesta, să se găsească în echilibru. Dacă sistemul format din K și K este izolat adiabatic de exterior, putem să modificăm reversibil stările lui K și K deplasând greutățile exterioare, dar numai astfel incât suma entropiilor lor să ramână constantă (vezi §4). În particular putem să aducem corpul K la entropia sa inițială S; entropia lui K este atunci :<br>formula 23 Acum despărțim pe K de K; Deoarece K
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
K; Deoarece K are entropia S, el poate fi adus printr-un proces adiabatic reversibil chiar la volumul și temperatura inițială. Am ajuns astfel la situația descrisa in §2: fără să existe o altă schimbare în exterior în afară de deplasarea unei greutăți, corpul K a trecut din starea (θ,V) cu entropia S într-o stare (θ',V') cu entropia S'. Aceasta este posibil numai daca "S' > S", deci dacă: <br>formula 24 Acesta este un rezultat remarcabil („inima termodinamicii“): mulțimea stărilor care
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
urât pe Cenușăreasa, invidiindu-i frumusețea. Este forțată să devină servitoare în propria casă și, pe deasupra, trebuie să se conformeze cu pretențiile absurde ale mamei și surorilor sale vitrege. Cenușăreasa ajunge o frumoasă tânără care este bună și drăguță în ciuda greutăților pe care trebuie să le îndure. Se împrietenește cu animalele de la moșia acum în ruină datorită cheltuielilor excesive ale mamei și surorilor sale. La Palatul Regal, regele este înfuriat peste măsură deoarece fiul său, prințul, refuză categoric să se însoare
Cenușăreasa (film din 1950) () [Corola-website/Science/320560_a_321889]
-
un nou-născut sănătos măsurarea tensiunii arteriale nu face parte din evaluările de rutină. Hipertensiunea arterială este mai des întâlnită la nou-născuții cu riscuri mai mari. Trebuie luați în considerare o serie de factori, ca vârsta gestațională, vârsta după concepție, și greutatea la naștere atunci când se decide dacă tensiunea arterială a nou-născutului este sau nu normală. Hipertensiunea arterială poate interveni des la copii și adolescenți (2-9% în funcție de vârstă, sex și etnie) și este asociată cu riscuri pe termen lung privind sănătatea. Se
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
mediu influențează tensiunea arterială. Factorii de viață care scad tensiunea arterială includ aportul redus de sare, consumul crescut de fructe și de alimente cu conținut scăzut de grăsime (Abordările prin dietă pentru oprirea hipertensiunii (dieta DASH)). Activitatea fizică, pierderea în greutate și consumul redus de băuturi alcoolice vor ajuta, de asemenea, la scăderea tensiunii arteriale. Rolul posibil al altor factori, cum ar fi stresul, consumul de cofeină, și deficitul de vitamină D nu este foarte clar. Rezistența la insulină, care este
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]