67,657 matches
-
Egipt - Manufacturing Commercial Vehicles, produce automobile în Egipt. MCV Egipt s-a format în 1994 pentru a reprezenta firma de automobile Mercedes-Benz în sectorul vehiculelor comerciale în Egipt, producând o gamă largă de autobuze și camioane pentru Egipt și pentru export în Lumea Arabă, Africa și Estul Europei. Fabrica de la Salheya are peste 1000 de angajați.
Nasr (companie de automobile) () [Corola-website/Science/317115_a_318444]
-
coste nu mai puțin de 5500 lei,iar mașina de spălat Automatic cu 12 programe să coste în jur de 4800 lei,echivalentul unui televizor color la acea vreme. Chiar și așa scumpă era greu de găsit multe fiind destinate exportului sau nomenclaturii comuniste. Se fabricau în jur de 2500-3000 de bucăți pe lună.Ele au fost disponibile în magazine după 1984. În România s-au produs mărcile "Albalux" și "Diamant" la UM Cugir și "Tehnoton" la Iași. În anul 2002
Mașină de spălat rufe () [Corola-website/Science/317586_a_318915]
-
mai mult afectată de foamete, aici murind ca. 1 mlion de oameni. Din cauza acestei catastrofe Etiopia este cunoscută în lume ca "Țara foamei". Economia țării se bazează în special pe agricultură. In această ramură lucrează patru cincimi din populație, și exportul este în procent de 90 % constituit din produse agricole. Dintre aceste cel mai important export este exportul de cafea. Circa 15 miloane de etiopieni, un sfert din populația țării, lucrează în ramura producției de cafea. Producția agricolă a Etiopiei este
Foametea din Etiopia 1983-1985 () [Corola-website/Science/317632_a_318961]
-
Etiopia este cunoscută în lume ca "Țara foamei". Economia țării se bazează în special pe agricultură. In această ramură lucrează patru cincimi din populație, și exportul este în procent de 90 % constituit din produse agricole. Dintre aceste cel mai important export este exportul de cafea. Circa 15 miloane de etiopieni, un sfert din populația țării, lucrează în ramura producției de cafea. Producția agricolă a Etiopiei este foarte sensibilă la variația cantității de precipitații, care a scăzut considerabil în ultimmul timp, una
Foametea din Etiopia 1983-1985 () [Corola-website/Science/317632_a_318961]
-
cunoscută în lume ca "Țara foamei". Economia țării se bazează în special pe agricultură. In această ramură lucrează patru cincimi din populație, și exportul este în procent de 90 % constituit din produse agricole. Dintre aceste cel mai important export este exportul de cafea. Circa 15 miloane de etiopieni, un sfert din populația țării, lucrează în ramura producției de cafea. Producția agricolă a Etiopiei este foarte sensibilă la variația cantității de precipitații, care a scăzut considerabil în ultimmul timp, una din cauze
Foametea din Etiopia 1983-1985 () [Corola-website/Science/317632_a_318961]
-
cu Eritrea ca regiunea Tigray. După detronarea în 1974 a împăratului Haile Selassie, a preluat puterea de stat, dictatura militară a lui Mengistu Haile Mariam care a continuat lupta cu rebelli. Astfel veniturile alocate dezvoltării țării au scăzut prin sistarea exportului și datorită cheltuielilor militare. Deja prin anii 1970 a început o periodă de secetă, care a distrus recolta din zona afiricană Sahel care se întinde și pe teritoriul Etiopiei. Prin anii 1980 foametea se agravează mai cu seamă în nordul
Foametea din Etiopia 1983-1985 () [Corola-website/Science/317632_a_318961]
-
tone de cereale pe zi prin intermediul transportului auto și feroviar și o capacitate încărcare a unităților de transport maritime de până la 7.000 tone, cu o viteză de încărcare de 300 tone pe oră. Are o capacitate de prelucrare pentru export de până 500 mii tone cereale. Ca inconveniente, dezvoltarea portului Giurgiulești și manevrele navelor în dreptul său, sunt stînjenite de îngustimea malului moldovenesc al Dunării (doar 340 de metri), deoarece schimbul teritorial propus cu Ucraina nu a fost posibil. Pe de
Portul Giurgiulești () [Corola-website/Science/318022_a_319351]
-
un sistem al duzei de eșapament greu observabil al rachetei de croazieră, capabil de a o transforma într-una mai putin susceptibilă de detectare și interceptare. Primul cap de acuzare împotriva lui Gowadia se referă la încălcarea Legii privind controlul exportului de armament prin intrarea într-un acord ilegal pentru proiectarea și asistarea la testare a duzei rachetei de croaziera. Al doilea cap îl acuză pe Gowadia de realizarea unui act esențial constând în efectuarea unui serviciu de apărare pentru Republica
Noshir Sheriarji Gowadia () [Corola-website/Science/318048_a_319377]
-
de firme din România, unde Mittal Steel Galați deținea o cotă de piață de 90-95%. Producția realizată în 2007 a fost de 4,4 milioane de tone de oțel lichid. În anul 2009, ArcelorMittal Galați contribuia cu 3,8% la exporturile României. Până în anul 2009, ArcelorMittal contribuia cu peste 50% din afacerile operatorului portuar Comvex, iar circa 58% din traficul pe Canalul Dunăre-Marea Neagră era realizat de combinatul ArcelorMittal din Galați. Ideea construirii unui mare combinat siderurgic în partea de est
ArcelorMittal Galați () [Corola-website/Science/318089_a_319418]
-
și profile speciale. Numărul de angajați a scăzut la 1260 în 2008. Pentru câteva luni în acel an și în următorul s-a oprit total producția pentru prima dată după 80 ani; cea mai mare parte a producției mergea la export iar Criza Financiară a dus la oprirea comenzilor. La nivelul anului 2011 erau 820 de angajați. În acel an au fost demolate cele opt coșuri, fiecare având o înălțime de 90 de metri și construite în 1957. Acestea au devenit
ArcelorMittal Hunedoara () [Corola-website/Science/318082_a_319411]
-
2004, sub simbolul SLC. Tubman Holding Gibraltar Limited, acționarul majoritar (controlat de Tenaris), controlează 84,86% din Silcotub, iar Talta-Trading E Marketing deține 10,86%. Cele două societăți acționează concertat și controlează 95,72% din capitalul Silcotub. Principalele piețe de export ale Silcotub SA includ: Europa de Vest, America de Nord, Europa de Est și CSI. Cifra de afaceri: SC Silcotub SA a fost înființată ca societate pe acțiuni în baza Legii 15/1990 și a HG 31, din 14 ianuarie 1991, prin reorganizarea Întreprinderii de Țevi
Silcotub () [Corola-website/Science/318097_a_319426]
-
6.500 de angajați, numărul lor urmând să crească la 15.000 după finalizare. Existau planuri și pentru producție de fontă, profile medii, părți pentru industria de automobile și nituri, 30% fiind folosite pentru uz intern, restul cantității mergând la export. Topitoria folosea o tehnologie avansată pentru vremea respectivă iar cocseria folosea cărbune de calitate superioară adus din Polonia, Brazilia, China și Uniunea Sovietică. Lingourile de oțel de 7 și 9 tone fiecare au fost turnate începând cu anul 1979. În timpul
Donasid () [Corola-website/Science/318098_a_319427]
-
membrilor pactului de la Varșovia, care, pâna în acel moment, asigurau necesarul de tehnică militară al armatei române. În anii 1980, 75% din necesarul de tehnică al armatei era asigurat din producția internă de armament, existând și un consistent potențial de export. Noul profil industrial a început fabricarea unei largi game de produse militare, după modele asimilate din Uniunea Sovietică și din țările prietene: tancuri, rachete, nave, avioane de luptă, arme de artilerie și infanterie cu muniția aferentă, sisteme radar și de
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
în scopuri civile, cât și militare. Industria românească de armament începea, prin anii 1980-1982 să exporte masiv în țările din sfera de influență a blocului comunist, dar și în state aflate în conflict ori sub embargo internațional, ignorat de România. Exporturile de arme constituiau partea practică a politicii externe promovate de Ceaușescu, în contactul cu țările arabe sau regimurile revoluționare din Africa, Asia și America Latină. România s-a implicat și în traficul ilegal de armament, scopul fiind atragerea de valută în
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
de valută în țară, devenint astfel un cap de pod pentru traficanți de arme renumiți. După Revoluția din decembrie 1989, România, aliniată puterilor occidentale, a semnat Aranjamentul de la Wassenaar în 1996, privind armele convenționale, precum și alte acorduri de control asupra exporturilor militare, ceea ce a obligat statul român să renunțe la piețele ilegale sau la partenerii comerciali tradiționali, aflați sub incidența sancțiunilor ONU, Uniunii Europene sau a statelor NATO. Efectul acestei politici s-a reflectat imediat în scăderea producției de armament, până la
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
exportat armament în valoare de mai multe miliarde de dolari. După 1989, România a pierdut aproape toate piețele tradiționale și o dată cu restructurarea armatei de la 300.000 de militari la aproximativ 100.000, a căzut și piața internă. În anul 2000, exporturile de produse strategice au fost în valoare de doar 37 milioane de dolari, comparativ cu 700 milioane de dolari, cât a exportat România în 1989. În anul 2001, România mai exporta armament sau produse strategice doar în Turcia, India și
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
o decizie de restructurare masivă a industriei de apărare din motive sociale. În general, companiile producătoare de armament se găseau în zone monoindustriale. Orașele respective trăiau, practic, doar de pe urma acestor industrii. În anul 2008, industria românească de armament a făcut exporturi de peste 141 milioane de euro. Numărul angajaților din industria de apărare a fost de 3.410 în anul 2006 și de 2.625 în anul 2007. În iulie 2016, anchetă realizată de OCCRP și Balkan Insight, organizații internaționale de jurnalism
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
din Siria. În anul 2003, producția industriei ușoare a realizat 3% din Produsul Intern Brut și 9,8% din volumul total al producției industriale, iar 84% din producția industriei ușoare a fost exportată, față de 26% în anul 1989. Ponderea la export a industriei ușoare reprezenta 34,5%, din care cea a industriei textile era de 25%. Valoarea exporturilor din industria ușoară a fost de 5,3 miliarde de euro în 2003. Față de 1989, forța de muncă angajată în industria ușoară s-
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
8% din volumul total al producției industriale, iar 84% din producția industriei ușoare a fost exportată, față de 26% în anul 1989. Ponderea la export a industriei ușoare reprezenta 34,5%, din care cea a industriei textile era de 25%. Valoarea exporturilor din industria ușoară a fost de 5,3 miliarde de euro în 2003. Față de 1989, forța de muncă angajată în industria ușoară s-a redus la jumătate, de la 800.00 de persoane la 450.000 în 2003. La nivelul anului
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
Ucraina) Rusia a suspendat importurile de carne de vită din România, sub pretextul unui caz de îmbolnăvire cu boala vacii nebune. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranță Alimentelor (ANSVSA) din România a luat poziție, anunțând că Federația Rusă interzicea exporturi inexistente, în plus, era vorba de un caz atipic, după cum a constantat și laboratorul specializat din Weybridge. Ministrul român al agriculturii a luat poziție, arătând că interdicția Rusiei ar putea afecta România doar indirect, prin presiunea creată de producătorii europeni
Relațiile dintre România și Rusia () [Corola-website/Science/318129_a_319458]
-
era vorba de un caz atipic, după cum a constantat și laboratorul specializat din Weybridge. Ministrul român al agriculturii a luat poziție, arătând că interdicția Rusiei ar putea afecta România doar indirect, prin presiunea creată de producătorii europeni nevoiți să redirecționeze exporturile spre piața internă. Comisarul european Dacian Cioloș a luat poziție, afirmând că Politica Agricolă Comună are instrumentele necesare pentru a face față presiunilor ruse. În septembrie 2014, conform unui document adresat de președintele ucrainean Petro Poroșenko președintelui Comisiei Europene, Vladimir
Relațiile dintre România și Rusia () [Corola-website/Science/318129_a_319458]
-
în Consiliu care ar avea pentru ea consecințe negative. În octombrie 2014, președintele României Traian Băsescu, a declarat că ”niciun gram, niciun metru cub de gaz românesc nu va tranzita proiectul South Stream”, care va trece prin Bulgaria, precizând că exporturile românești de gaze se vor face prin Transgaz. În decembrie 2014, pe final de mandat, Traian Băsescu și-a reinterat poziția opunându-se din nou reluării proiectului South Stream, sugerând că acesta ar transforma România într-o țară dependentă de
Relațiile dintre România și Rusia () [Corola-website/Science/318129_a_319458]
-
iar 69 sunt introduse în circuitul turistric național și internațional. Cantitatea de fructe de pădure realizată în 2005 a fost de circa 6.750 tone, mai mult de 90% fiind exportata în țări precum Germania, Austria, Italia și Franța. Valoarea exportului de fructe de pădure din anul 2005, a reprezentat circa 22% din exportul total realizat de Romsilva. În anul 2008, regia a livrat la export 3.100 de tone de fructe de pădure, în valoare de 3,5 milioane de
Romsilva () [Corola-website/Science/318169_a_319498]
-
de pădure realizată în 2005 a fost de circa 6.750 tone, mai mult de 90% fiind exportata în țări precum Germania, Austria, Italia și Franța. Valoarea exportului de fructe de pădure din anul 2005, a reprezentat circa 22% din exportul total realizat de Romsilva. În anul 2008, regia a livrat la export 3.100 de tone de fructe de pădure, în valoare de 3,5 milioane de euro. În total, în anul 2008, a încasat șapte milioane de euro din
Romsilva () [Corola-website/Science/318169_a_319498]
-
mai mult de 90% fiind exportata în țări precum Germania, Austria, Italia și Franța. Valoarea exportului de fructe de pădure din anul 2005, a reprezentat circa 22% din exportul total realizat de Romsilva. În anul 2008, regia a livrat la export 3.100 de tone de fructe de pădure, în valoare de 3,5 milioane de euro. În total, în anul 2008, a încasat șapte milioane de euro din exportul de fructe și din acțiuni vânătorești. În plus, Romsilva a mai
Romsilva () [Corola-website/Science/318169_a_319498]