68,369 matches
-
față de soț și să renunțe la a fi parte a contractului social. “Construcția diferenței sexuale ca diferență politică este centrală societății civile. Dreptul patriarhal al bărbaților asupra femeilor este înfățișat ca reflectând ordinea naturală” (Pateman, 1988:17). Este important, din perspectiva teoriilor feministe, faptul că nerecunoașterea capacității contractuale a femeilor a condus la drepturi aproape absolute ale bărbaților asupra femeilor. Această ordine nu poate să fie contracarată decât accentuând pe strategii de acceptare și exersare a drepturilor femeilor
Contract sexual () [Corola-website/Science/325263_a_326592]
-
existența unui număr mai mare de depresii printre femeile gospodine față de cele care au servici sau mortalitatea masculină mai ridicată față de cea feminină legată de presiunea socială specifică rolurilor publice masculine. În sociologie rolurile de gen au fost abordate din perspective diferite: (a) funcționalistă cu accent pe complementaritatea rolurilor de gen (roluri expresive vs. instrumentale) astfel încât să se mențină echilibrul și stabilitatea organismului social luat ca totalitate. (b) social conflictualistă, în prelungirea teoriilor marxiste, cu accent pe conflictul între roluri și
Rol de gen () [Corola-website/Science/325265_a_326594]
-
și bărbați pe rolul socializării ignoră natura socială a genului. Polarizând excesiv diferențele masculin/feminin aceste interpretări presupun o natură complementară a rolurilor feminine/masculine și o legitimare a așteptărilor de gen și implicit a inegalităților de gen. O asemenea perspectivă nu servește, spun criticii feminiști, scopurilor sociologiei. Din această perspectivă înțelegem cum au devenit oamenii persoane gen-izate dar nu ne putem explica originea structurii sociale a inegalităților de gen. Accentul, spun sociologii feminiști, trebuie pus pe stratificarea de gen și
Rol de gen () [Corola-website/Science/325265_a_326594]
-
Polarizând excesiv diferențele masculin/feminin aceste interpretări presupun o natură complementară a rolurilor feminine/masculine și o legitimare a așteptărilor de gen și implicit a inegalităților de gen. O asemenea perspectivă nu servește, spun criticii feminiști, scopurilor sociologiei. Din această perspectivă înțelegem cum au devenit oamenii persoane gen-izate dar nu ne putem explica originea structurii sociale a inegalităților de gen. Accentul, spun sociologii feminiști, trebuie pus pe stratificarea de gen și nu pe gen în sens de roluri de gen, pe
Rol de gen () [Corola-website/Science/325265_a_326594]
-
mișcării feministe. Studiile despre femei înseamnă studii făcute de femei sau de bărbați, despre femei (cu accent pe explicarea poziției lor în societate, pe analiza patriarhatului la nivel instituțional, ideologic, subiectiv) și pentru femei (servind înțelegerea propriei identități dintr-o perspectivă nesexistă). Studiile despre femei, cu cele două componente - cea educativă și cea de cercetare - au început să caute răspunsuri la întrebări de tipul: de ce atât de puține femei profesor ? Unde sunt femeile în istorie, filozofie, sociologie, etc.? De ce femeile sunt
Studii de gen () [Corola-website/Science/325276_a_326605]
-
între instituția maternității și sentimentul matern? Experiențele specific femeiești dau un privilegiu epistemic femeilor ? Sub titulatura „studii despre femei” s-a conturat un teren larg de cercetări inter-, trans- și mu1ti-discip1inare în care au fost folosite diverse subiecte, metode și perspective teoretice. Intrând în polemică cu cercetarea și teoriile tradiționale, studiile despre femei au propus schimbări de optică în sociologie (propunând o alternativă la pretinsa obiectivitate, neutralitate și universalitate a cunoașterii științifice prin introducerea variabilei “diferența sexuală” în inima cercetării teoretice
Studii de gen () [Corola-website/Science/325276_a_326605]
-
este o noțiune generică căreia îi pot fi subsumate diverse de perspective sociologice bazate pe multitudinea de teorii feministe conturate începând cu ultimele decenii ale secolului XX. Trăsătura lor comună este considerarea genului ca o categorie centrală de analiză sociologică și poziția critică față de sociologiile tradiționale. Sociologiile feministe consideră că acestea au
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
feministă” este considerată de unii o contradicție în termeni căci în sens tradițional sociologia echivalează cu neutralitate axiologică și cu obiectivitate iar feminismul își asumă în mod deschis angajarea, implicarea. Caracteristica importantă a sociologiei feministe este înscrierea demersului într-o perspectivă teoretică care acordă un rol și o importanță fundamentală diviziunilor de gen din viața socială. S.g. problematizează inegalitățile de gen contribuind la o înțelegere mai bună a mecanismelor prin care se produc și se reproduc inegalitățile sociale între bărbați și
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
Articulată în ultimii 20 de ani, critica feministă a limbajului încorporează un set comun de preocupări și teme în ciuda unui număr mare de perspective și pradigme teoretice sau a unor rezultate empirice de multe ori contradictorii. Astfel, fundamentală studiului limbajului dintr-o perspectivă feministă este tema „tăcerii și a excluderii”, care ridică deopotrivă și problema găsirii unei voci autentice în care femeile să se
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
ultimii 20 de ani, critica feministă a limbajului încorporează un set comun de preocupări și teme în ciuda unui număr mare de perspective și pradigme teoretice sau a unor rezultate empirice de multe ori contradictorii. Astfel, fundamentală studiului limbajului dintr-o perspectivă feministă este tema „tăcerii și a excluderii”, care ridică deopotrivă și problema găsirii unei voci autentice în care femeile să se exprime. Tema reprezentării, în care sensul cultural al genului este construit și contestat, reprezintă o a doua preocupare majoră
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
preocupărilor acestora, în limbaj, contribuția majoră a feministelor a fost definirea limbajului sexist și a discursului sexist, precum și a modalităților de luptă împotriva unor astfel de practici lingvistice și sociale. Lumea, așa cum este ea reflectată la nivelul limbii, reprezintă o perspectivă predominant masculină, în concordanță cu credințele stereotipe despre bărbați, femei și relațiile dintre ei. Sexismul în limbă este de obice analizat la nivelul opțiunilor lingvistice în termeni de opțiuni gramaticale (folosirea pronumelui de persoana a treia masculin el, ei cu
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
Teoria politică feministă este o arie nouă în aria feministă apărută la sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 care susține că statul, politicile și instituțiile au un impact asupra relațiilor de gen. În perspectiva clasică, teoriile politice s-au concentrat asupra aspectelor normative ale guvernării și statului. Politica reprezintă puterea și practica guvernării iar teoria politică este studiul acestora. A guverna „politic” (fără recurgere la violență), înseamnă a guverna prin intermediul instituțiilor și aranjamentelor publice
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
de gen (bărbații sunt mai raționali și mai autonomi, deci ei pot fi actori ai sferei publice, femeile au autonomie limitată, sunt mai emoționale și mai legate de natură, familie, sfera privată). După 1960, odată cu feminismul valului al doilea, această perspectivă teoretică a fost modificată substanțial, în consens cu apariția unor noi provocări teoretice ale noii stângi și ale feminismului. Politica, la fel ca și teoria ei, capătă aspecte multicentrice. Lozinca introdusă de către feminismul acelei perioade: Ceea ce este personal este politic
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
dar într-o bună parte a vieții noastre, realitatea este dependența (copilărie, boală, bătrânețe). Prin urmare, sfera publică nu poate ignora nici această realitate, nici dependența unor grupuri întregi de activitatea de îngrijire. Etica grijii suscită obiecții critice, inclusiv din perspectiva feminista: ea este considerată o întoarcere la valorile feminine clasice și poate afecta concentrarea femeilor asupra drepturilor și autoafirmării, dacă este luată ca „femeiască” și tratată ca expresie a tendinței femeilor spre autosacrificiu. Există contexte în care a fost formulată
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
Guy de Maupassant. Acțiunea se petrece la Paris, în 1880. Filmul prezintă ascensiunea socială a tânărului seducător Georges Duroy (George Sanders), care nu ezită să se folosească de farmecul său pentru a ajunge în vârful societății pariziene. Sărac și fără perspective, Duroy se reîntâlnește cu un prieten, Charles Forestier (John Carradine), care lucra ca jurnalist politic la ziarul La Vie française. Ei iau masa împreună la editorul ziarului, domnul Walter. Acesta din urmă îl angajează pe Duroy, la sfatul prietenului său
Bel Ami (film din 1947) () [Corola-website/Science/325285_a_326614]
-
dar într-o bună parte a vieții noastre, realitatea este dependența (copilărie, boală, bătrânețe). Prin urmare, sfera publică nu poate ignora nici această realitate, nici dependența unor grupuri întregi de activitatea de îngrijire. Etica grijii suscită obiecții critice, inclusiv din perspectiva feminista: ea este considerată o întoarcere la valorile feminine clasice și poate afecta concentrarea femeilor asupra drepturilor și autoafirmării, dacă este luată ca „femeiască” și tratată ca expresie a tendinței femeilor spre autosacrificiu. Există contexte în care a fost formulată
Etici feministe () [Corola-website/Science/325278_a_326607]
-
care subîntinde și viața privată și procesele culturale. Această ascendență nu înseamnă în primul rând amenințarea cu forța (deși nu o exclude), ci este reprezentată de doctrine și practici, conținutul mediatic, structura veniturilor, politicile sociale, designul locuinței, etc. În această perspectivă, ordinea socială patriarhală se caracterizează printr-o masculinitate hegemonică ce subordonează alte tipuri de masculinitate, precum și ansamblul femeilor. Totuși, idealul cultural de masculinitate hegemonică diferă fundamental de personalitățile reale, modelele de masculinitate fiind adesea figuri fantasmatice, constructe ficționale (John Wayne
Feminitate () [Corola-website/Science/325303_a_326632]
-
pentru a-și deschide târg pe moșia sa de la Sascut, astfel luând naștere nucleul satului Sascut-Târg. Unirea Principatelor și profundele transformări care au urmat au stimulat viața economică în târgul Sascut. Calea ferată, cu stație în Sascut, a deschis mari perspective economice și edilitare. În zona Sascut-Târg a fost construită prima fabrică de zahăr din România, în anul 1875, Societatea Zaharina Română cu sediul la Paris strada Quai de Grenelle 15, pe un teren de 10 ha cumpărat de la propietarul moșiei
Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/324517_a_325846]
-
se află, nu numai în România, ci și în Germania, într-o discordanță majoră cu măsurile de perfecționare desfășurate în mod real, îndeosebi în firmele mici. Cauza trebuie căutată, în cele mai multe dintre cazuri, nu atât în bunăvoința sau în lipsa unei perspective mai ample, cât mai ales în deficiențele condiționate de dimensiuni în ceea ce privește capacitățile și competențele. Abordarea dezvoltată de către GAB München (Asociație de Cercetare și Dezvoltare în domeniul Formării Profesionale și al Ocupării) privind modalitățile de instruire în cadrul rețelelor, cu accent principal
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
a unui mic grup de management. Firește, aceștia sunt exploatați la maxim, li se alocă multe responsabilități cotidiene, ceea ce conduce la faptul că (îndeosebi în perioadele de presiune economică și de provocări majore în plan concurențial) pe termen mai lung perspectivele esențiale sunt neglijate în favoarea celor pe termen scurt, iar problemele importante, dar care nu sunt presante, nu sunt abordate. În acest mod sarcinile privind dezvoltarea organizațională stagnează, ceea ce pe termen mediu poate periclita succesul firmei. Pentru a preîntâmpina asemenea provocări
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
succesul reprezintă concomitent și cea mai semnificativă slăbiciune a lor, ele se bazează într-o mare măsură pe încrederea reciprocă dintre membri. Dacă această încredere se destramă sau dacă nici măcar nu apare între cei implicați, atunci rețeaua nu prea are perspective. Încrederea în cadrul rețelelor de firme Rețelele reprezintă un concept care își dezvăluie foarte repede conținutul pentru mulți oameni, ceea ce conduce la faptul că se subestimează în mod facil implicațiile legate de acest proces. „Rețelele“ - potrivit opiniei curente - ar fi cumva
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
Jacopo Ciurini a reușit să cucerească insula Corsica, provocând și mai mult dușmănia genovezilor. În 1063, pisanii s-au apropiat de normandul Roger I al Sicliei, care conducea o campanie care va dura peste trei decenii de cucerire a Siciliei, perspectiva fiind un atacul conjugat asupra sarazinilor din Palermo. Roger a respins invitația, fiind angrenat în mai multe dispute. Fără sprijinul unei puternice armate de uscat, atacul pisan asupra Palermo a eșuat. În 1060, Pisa a fost angajată în prima sa
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
majoritate al fondului funciar al localității este reprezentată de terenuri agricole (11,193 Ha, aproximativ 85% din teritoriul localității), iar suprafețele împădurite reprezintă 5,1% din suprafața totală a teritoriului localității. 6.6. Apariții de noi activități economice în cadrul zonei Perspectiva dezvoltării pisciculturii și al turismului. 7.1. Instituții publice - cultură, ocrotirea sănătății etc. Instituțiile publice aflate la nivelul localității sunt: - Căminul Cultural - Dispensarul Medical Uman - Dispensarul Veterinar - Postul de Poliție - Școala cu clasele I-IV Stelnica - Școala cu clasele I-
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
în „Terra” nr. 1, București, 1970; Harta topoclimatică a R.S. Română, București, 1970; • Regimul înghețurilor în Dobrogea, în „Analele Dobrogei” nr. 1, 1971; • Microclimat et topoclimat, București, 1965; Caracteristicile continentale ale climei Deltei Dunării, București, 1970; • Cercetări actuale și de perspectivă în Antarctica, în „Progresele științei” nr. 11, București, 1972; • Efectele biologice ale poluării și problema mediului în zona Bărsești - Tg. Jiu, în colaborare, în „Studii și cercetări de biologie” nr. 3, București, 1973; • Oazele Antarctidei. Caracteristici geografice în „Terra” nr.
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
chirilice. Din patrimoniul acestei biserici au mai făcut parte și o cazanie, din anul 1768 tipărită la București, un triod, un molitfelnic și un octoih mare, toate din secolul al XIX-lea. Magazia ridicată din lemnele bisericii de lemn, din perspectiva formei sale, poartă amprenta vechiului edificiu de cult. De formă dreptunghiulară, magazia se prezintă sub forma unei construcții simple, cu lățimea de aproximativ 3,15 m și lungimea de aproximativ 5,38 m, adăpostită sub un acoperiș din azbociment și
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]