6,958 matches
-
poemele finale din Vis planetar și elegiacele versuri din Șarpele fantastic (1965), poezia locurilor natale din Poveștile bălții (1959), ca și un număr remarcabil de erotice, cutreierate de himera Neranțulei și a Chirei Chiralina - figuri ale mitologiei brăilene ce se aștern peste propria aventură a iubirii. Conformarea la imperativele comuniste, de care acest entuziast impenitent s-a lăsat sedus, ca și dispariția lui prematură au făcut ca D. să nu-și valorifice decât prea puțin potențialul revelat de ciclurile tinereții, care
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
nefericire o constrînge la fericirea sceptică a cuvintelor care fac să se creadă că ele sînt mai mult decît cuvinte și care critică ele Însele această pretenție. Așa se face că, punînd În scenă războiul scriiturilor, suprafața pe care se așterne valul de cerneală democratică devine În mod paradoxal refugiul consistenței artei.” Cu alte cuvinte, În simpla posibilitate de a scrie orice - care reprezintă de fapt libertatea - stă și „refugiul consistenței artei”, eventualitatea ca ea, arta scriiturii, să cuprindă un sîmbure
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
luciditatea. Apăsat de conștiința mediocrității sale, fără iluzii, reclus, Michel este avatarul recent al lui Mersault. Houellebecq Își Începe de altfel romanul după modelul Străinului: cu primele zile scurse după moartea tatălui (de astă dată) lui Michel. Primele pagini sunt așternute cu gînduri cinice sau pe șleau vulgare despre tatăl mort, “un bătrîn tîmpit care și-a vîrÎt pula groasă În păsărica mamei” (În traducerea mea; În cea a lui Emanoil Marcu, mai pudic, „i-ai pus-o cu temei bătrînei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
motivația intimă, valoarea epistemică: "Întelesei atunci de ce eminențele cenușii, și chiar simplii martori ai unui eveniment istoric ale cărui determinații profunde au rămas ignorate de marele public, resimt la un moment dat nevoia de a-și elibera conștiința, de a așterne pe hîrtie ceea ce știu." (p. 308) Daniel 1 scrie, de la un punct, pentru a mărturisi existența umană, În ceea ce are ea comun, la un moment dat, În toată lumea civilizată. Astfel, le récit de vie devine temă obligatorie a fiecărui membru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
reluînd convingerile fals fataliste ale lui Jacques. Dar tocmai recuperarea În prag de secol XXI a acestor filozofeme, cu totul altfel tratate de Diderot cu vreo două sute treizeci de ani În urmă, scade valoarea literară a unui roman care-și așterne mesajul și cerințele interpretative ca un covor În fața cititorului contrariat; nemulțumit că i se livrează total de-a gata, spre final, că rolul său se reduce la acela de martor, că opera deschisă despre care citise el și-a Închis
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
hotărît să devin prost M-am hotărît să devin prost este un roman care Începe promițător și pare a da dreptate titlului românesc: “Acum, la douăzeci și cinci de ani, sperînd Într-o viață ceva mai blîndă, Antoine a luat hotărîrea să aștearnă peste creierul lui giulgiul prostiei.” Un tînăr foarte inteligent și cultivat constată că „inteligența este cuvîntul care desemnează prostii bine ticluite și frumos pronunțate, că este atît de pervertită...” Stop. Aici, dacă ajungeți, discursul lui Martin Page devine transparent. Individul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ascensiunea prin transfigurare și artă. Muzicianul bolnav, surd și ros de sărăcie, își așază mental notele negre pe plafon, unde ele alcătuiesc un ciudat portativ. Culcat cu fața în sus, își contemplă astfel, într-o dimineață, întreaga Simfonie a noua, așternută pe albul tavanului. Plafonul se dematerializează, notele se fixează în găurile negre dintre galaxii, fug spre nemărginire. O rază de sus stinge privirea muzicianului în acea dimineață a răsăritului său cosmic. C. publică mult în reviste din România, Marea Britanie, SUA
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
pas mai grăbit și copacii,/ s-aștepte o frunză cu glas, adusă-ntr-o urnă,/ solia coastei de somn trimisă mareei de steaguri./ Scăldată în ochii-ți să fie, să cred că murim împreună.// Părul tău scurs din oglinzi va așterne văzduhul,/ în care cu-o mână de ger voi aprinde o toamnă./ Din ape băute de orbi va sui o scară târzie/ laurul meu scund, ca să-ți muște din frunte.” Ermetizarea formală, arbitrariul conexiunilor semantice stabilite între imagini nu reprezintă
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
cu sânge închegat, cu ochii înotând într-o flacără roșie. Deși sfâșiat de turbare și de foame, totuși mai mult îl mână turbarea. Căci nu se mulțumește să-și astâmpere foamea blestemată ucigând câțiva boi, ci rănește toată cireada și așterne cu furie totul la pământ. Chiar unii dintre noi, răniți printr-o mușcătură funestă, pe când ne apăram, suntem dați morții. Malul și marginea apei sunt roșii de sânge și mlaștina răsună de mugete"4. E clar, avem de a face
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care marchează începuturile unei schimbări de atitudine, a unei contestări discrete, deocamdată, a gândirii religioase specifice perioadei medievale, în spațiul cultural autohton: "Desigur, aceste reprezentări vehiculează o simbolistică codificată de tradiția medievală occidentală, peste care cărțile populare (Fiziologul, Alexandria) au așternut un alt strat de semnificații. Apariția lor mult mai târzie în raport cu arta romanică și gotică, precum și tipologia compozițiilor în care sunt distribuite, îndeobște spații ornamentate cu un luxuriant decor vegetal, ne îndeamnă să vedem în acest gust al epocii o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care marchează începuturile unei schimbări de atitudine, a unei contestări discrete, deocamdată, a gândirii religioase specifice perioadei medievale, în spațiul cultural autohton: "Desigur, aceste reprezentări vehiculează o simbolistică codificată de tradiția medievală occidentală, peste care cărțile populare (Fiziologul, Alexandria) au așternut un alt strat de semnificații. Apariția lor mult mai târzie în raport cu arta romanică și gotică, precum și tipologia compozițiilor în care sunt distribuite, îndeobște spații ornamentate cu un luxuriant decor vegetal, ne îndeamnă să vedem în acest gust al epocii o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
200 g frișcă. Pentru ornat, se pun 100 g zmeură și câteva frunze de mentă. Se topește untul la foc moale, se zdrobesc pișcoturile, se pun într-un castron și se toarnă peste ele untul topit, apoi se amestecă; se așterne o folie de plastic într- o tavă de chec, se pune compoziția de pișcoturi și se nivelează. Se dă la frigider timp de o oră, să se întărească; între timp, se curăță zmeura, se spală lămâia cu apă fierbinte și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
mintea lucidă, că dinaintea puterii armelor, ba chiar dinaintea autorității efemere a legilor omenești, credința în Dumnezeire, virtuțile nclintite ale vieții sociale, descoperirile folositoare ale științei, producțiunile de geniu ale belelor-arte cată să se umilească, să se nimicească, să se aștearnă la pământ? Dacă chiar în secolul nostru de lumini am avut durerea să vedem izbucnind printre popoarele cele mai de frunte, instincte brutale și funeste, noi nu putem face alta decât a deplânge acele orbiri trecătoare și să le considerăm
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Calypso până la sosirea sa în Itaca. "Ulise se trezea în patria sa". Această trezire este un preludiu pentru o nouă naștere după un ultim somn. Este bine să reamintim că Ulise se culcă în liniște în barca de întoarcere. Luntrașii "așternură atunci pe punte un culcuș de pânză de in pentru ca voinicul să doarmă liniștit." și atunci "un somn adânc și lin ca moartea se lăsă atunci pe pleoapele voinicului"179. Ne-am fi putu aștepta ca el să fi rămas
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
său Itaca, apărut în 2000, scriitorul prezintă autobiografia lui Kimon venit dintr-o Grecie sfâșiată de războiul civil pentru a lucra într-o uzină în Germania. Într-un bar, el joacă și într-o zi câștigă o sumă mare. Se așterne la drum pentru a căuta Itaca sa, nu în Grecia, ci pe pământ german. După numeroase aventuri și rătăciri și, cu toate că presat de familia lui greacă să se întoarcă în țară, el termină prin a-o găsi pe Penelopa sa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ne prezintă un peisaj cu totul diferit de blânda Normandie, un peisaj neospitalier prin excelență, făcut din pietriș, pietre, drumuri cu gropi, greu de străbătut. Nu e primăvară și vremea nu e blândă: e jumătatea lui octombrie, zăpada s-a așternut, e un frig glacial după opt luni de secetă care i-au cufundat pe locuitorii ținutului algerian în mizerie. Îndepărtarea, singurătatea îl obligă pe învățătorul de țară la o viață aspră de călugăr, în acest "ținut unde e greu să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în aceste rânduri fapte cutremurătoare săvârșite împotriva unor oameni nevinovați: „Erau patru grajduri în total, în care au fost înghesuiți 4.000-5.000 de evrei scheletici. Aceste grajduri au fost închise pe dinafară, la uși și pe acoperișuri au fost așternute paie, care au fost stropite cu benzină. S-a auzit ordinul dat în limba română: «Aprindeți focul!» și «ân câteva minute» - cum precizează actul de acuzare - grajdurile și cei 5.000 de oameni vii din interiorul lor «au ars ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
oameni, sau ceea ce oamenii au de spus, și despre Securitate, dar mai cu seamă despre ei înșiși?”. Nu trebuie însă să cădem nici în cealaltă extremă, întrucât memoria hârtiei este mai durabilă decât memoria oamenilor. Se spune că, atunci când oamenii aștern ceva pe hârtie, au un interes și, plecând de la această constatare, toate sursele scrise pot fi considerate suspecte, însă, după cum ne previne J. Piaget, documentul nu este adevăr, ci existență. îndoiala rămâne o normă de conduită în reconstrucția istorică, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
erau cu mintea Întreagă: „În noaptea de marți spre miercuri am trăit cea mai grozavă noapte care mi-a fost dat. Întreg vagonul Înebunise, se formaseră două tabere. Urlete, zbierete Îmi sfredeleau timpanul, era o nebunie colectivă. Spre zori se așternuse o liniște completă. Când Începuse să pătrundă primele raze de lumină mi-a fost dat să văd cel mai groaznic spectacol: În vagon era o piramidă de cadavre. Marea majoritate dintre noi muriseră”28. În timp ce numărul supraviețuitorilor scădea mereu, creștea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
coloristic, pronunțat sau difuz, perceptibil sau covârșitor! D.P. Am perioade când lucrez în culoare, e adevărat, dar destul de stăpânit. Tot forma și ideea primează, nu neapărat culoarea. Culoarea este, să spunem, un suport cu care vehiculez și peste care îmi aștern ideile în linie sau chiar cu ajutorul obiectelor. A.V. Bineînțeles, nu m-am gândit la culoare ca la un scop în sine. Ceea ce remarc în multe compoziții de-ale Dumneavoastră, perspectiva are o foarte mare importanță. D.P. Toate au importanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
urmează să-l pun pe hârtie, poate o să am și șansa să-l fac. Discut cu un tânăr scenarist din Iași, Ioan Antoci, două proiecte, "Gardianul și doamna fantomă" și "Pogon", scenarii care mă interesează. În rest, mă gândesc să aștern într-o nouă carte noi amintiri care se mărturisesc. A.V. Da, sunteți un om, un artist cu un discurs volubil, interesant, vă mărturisiți, așa v-am văzut și pe parcursul întâlnirilor de la Universitatea de Arte, scrieți foarte bine. Nu toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
într-o vreme, el n-o considerase destul de bună drept nevastă pentru un Marriott. Zâmbi și dădu din cap ușor. Câteodată oamenii au idei bizare despre propria lor valoare. Închise poarta încet și se îndreptă spre centrul orașului. I se așternuse o liniște în suflet, un sentiment de bunăstare, de justețe a lucrurilor, așa cum erau ele atunci. Căsătoria lui cu Judith îndepărtase îndoiala pe care o avea față de ea de mult timp, iar succesul deplin al căsătoriei îi dădu în seara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
sau altor monede streine, sau din răscumpărarea bijuteriilor sau diferitelor titluri (acțiuni, obligațiuni etc.). Această operațiune să se facă înainte de trimiterea evreilor, în orașele capitale de județ, unde se găsesc toate autoritățile competente. +)2. Ca obiecte de îmbrăcăminte, lingerie și așternut să se permită fiecărei persoane să-și ia strictul necesar, în bagaje de mână, atât cât poate duce fiecare. +)3. Evreii să fie obligați să-și achite impozitele către stat, județ sau comună, în limita disponibilităților; faptul că nu ar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Potop de lacrimi Cenușiu, tristețe, liniște...nori fumurii ce își aștern pașii pe podeaua nesfârșită a cerului pustiit de strălucirea soarelui. Un întuneric necruțător își aruncă ușor vraja peste lumea lipsită de culoare, o lume supusă ce își așteaptă pedeapsa. Vântul aspru trezește un fior rece care va răscoli natura, purtând
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92951]
-
La o morală înaltă omul are tendința să răspundă provocator, prin adaptare și atingerea standardului cerut. Nemaifiind tratați ca niște sălbatici, oamenii nici nu se mai comportă ca niște sălbatici. Binele trebuie provocat și cultivat. Puțini oameni cărora li se așterne binele în față, răspund cu răul. În același timp, spirala răului este una periculoasă pentru că la rău, oamenii au tendința naturală să răspundă cu rău, și atunci se intră într-o spirală a binelui imposibil. Socialismul nu a făcut decât
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]