9,827 matches
-
nu există o instituție națională, fie o catedră universitară, fie o altă formulă, destinată exclusiv lui Eminescu, așa cum alte țări procedează cu personalitățile lor reprezentative. Cultul lui Eminescu rezidă mai degrabă în întreținerea, și aceea cu intermitențe, a unui climat abstract, fără activitate concretă, întrucât niciodată Eminescu "n-a devenit o instituție culturală a statului român", deși el este creatorul doctrinei noastre naționale moderne. Pe tot parcursul postumității, publicistica sa, și nu doar ea, a fost sistematic ignorată sau denigrată și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
asupra întregii națiuni, mai puțin asupra țărănimii. Eroi din O scrisoare pierdută erau universali la acea vreme (vezi Clochemerle), deci nu suntem naționaliști cu ghilimele dacă nu ne place când cineva își ponegrește propria-i familie, gratuit, în numele unui concept abstract de adevăr. De altfel, opiniile antinaționaliste sunt acte de servilism, simple evaluări de cabinet prin care autorii respectivi vor să spună că sunt superiori poporului din care s-au născut și să ne îndemne să-i imitam pe alții, chipurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și proletar (care este "lungă și greoaie"), Pe lângă plopii fără soț... (despre care spune că "nu se mai poate citi astăzi fără oarecare jenă"), Scrisorile... (care sunt "retorice", "școlărești", "cu o combustie lirică redusă"), Odă în metru antic (care este "abstractă", "versurile par traduse", "poezie de concepte goale"), Memento mori (care e "moloz", "dificil la lectură"), Criticilor mei (e "banală"). Față de proza eminesciană autorul e și mai categoric: Sărmanul Dionis este o "filozofie nulă", Făt-Frumos din lacrimă este prea "sofisticat" și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pagini, majoritatea covârșitoare encomiastice (...) precum "cel mai strălucit debut din poezia postbelică", sau "rareori un poet a fost astfel vorbit de cuvintele sale ca Mircea Cărtărescu", sau "poetul știe să strunească debitul său verbal colosal, (...) e suav în atrocitate și abstract în plină efuziune a materialității..."" (p. 96) etc., etc. Părerea însă a mai multor colegi de breaslă și a unor critici de valoare constă în faptul că elogiatul Cărtărescu este, pur și simplu, un parodist pur sânge, deosebit de talentat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ele în efervescentul nostru cin, produceau tot un efect magic, dar mai curând prin inaccesibilitate ideatică, făcând loc unei accesibilități intuitive perfecte, căci prea puțini dintre noi erau de formație științifică ori filozofi, oricât ar fi excelat ei în gândirea abstractă. O anumită neînțelegere a logicii textului, un anumit eșec în deslușirea raționalului inducea și el un efect incantatoriu, dincolo de care firava tramă narativă, lăsând subconștientul să bănuiască existența unui mister în adâncul nesondat peste care discursul aluneca. Forța de iradiere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
el este un inovator frapant, nu un răzvrătit. Ion Barbu supune moștenirea poetică unei metamorfozări întru abstracția și concentrarea versului împinse până la impresia de enigmă. Eufoniile lui sunt cele din veac, însă ideile sunt cele de ultimă oră a gândirii abstracte, în cazul de față gândirea matematică, în care numărul și ecuația sunt principalele fundamente de exprimare a legalității universului. A sosit vremea, afirmă Theodor Codreanu, ca Ion Barbu să intre pe calea regală a antimodernismului și să fie scos din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
X-a, lucrurile au revenit la normal. În anul 1952 am dat examen de admitere și am reusit că bursier la Facultatea de Fizica-Matematica de la Universitatea din Iași. După vreo două luni de cursuri, cănd analiza matematică a devenit din ce in ce mai abstractă, am considerat că trebuie să mă transfer la alta facultate cu obiecte mai concrete și anume la Facultatea de Mecanică de la Institutul Politehnic Iași, unde erau și câțiva din colegii și prietenii mei de la liceu. Încercările mele de transfer au
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93298]
-
inflexiuni acute ale vocii lui, se aude difuzorul, tu ești băiețel, băiețel, mă mai stresezi mult?!... și atunci?... e frumos, că ninge! iubim cu prilejul sexualității și atunci ea ne coordonează, tipar determinant discuția aparține telefonului mobil, cu altă volută abstractă aici, orice ți-aș spune eu, nu m-ai crede! deja aria Vetei Caragiale, obicei femeiesc să mă netezesc pe o oglindă și pe aceea să i-o ofer cui vrea s-asculte, joaca atitudinilor, la care se reduc afectele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
autocenzură pînă la conformismul social, unicul mesaj al artei, noroc de tren, ceremonia sens urmează etape atipice, grasul s-a resemnat să ațipească, fesul pe cap, mîinile pe burtă, recules, te las pe tine să întîmpini în spațiul nonfigurativ, cîine abstract al democrației, ce-mi ești! lumea s-a dus purtînd numirile vechi, Sascut, Adjud, pînzele de becuri ale marii parcări între pierderi, lumina a impus naturii, acum naturii asumate de călătorie, vă interpelez din hol, ca mamă, și trag ușa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
apa Moldovei, pantalonii mei noi! face farsor Hitler după atentat, de fapt, pentru cele cîteva luni, a rămas surd de o ureche, instituția financiară, cel puțin, nu stă deoparte de efectul ei, idolatria omul cu intermediar, viteza nonfigurativ, chinuitor de abstract, inexistența expresiei vizuale din statica permanentei variații a deplasării, transport înecat în accelerație, nocivă orice decelerație, Galbeni oprit în aparență, a și pornit, calculează viteza în suprimarea ei, cerc închis, stările de spirit cedează și ele inițiativa, culme a înșelăciunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
clipă, ficțiunea din timpul prezent tîrziu, peștele cel mare îl înghite pe cel mic, cu facerea lor semnele au trecut de preliminare, cea mai mare liniște a noastră nu ne aparține, regim vegetal, tăcerea continuă reinventare, peste animale omul mai abstract, dacă face zgomote abia sperie ciorile fără semne în ființă, fum peste hornuri împins la vale vagoane cu rumeguș, clopotele de la slujbă România lanț de biserici concomitent, nimeni nu este mai lăsat în pace decît cel de la care se așteaptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu vopseaua scorojită, fetița avea degetul în gură, cerul uniform deasupra noastră, legea morală în noi! cu bunica ta aproape oarbă, 78 de ani, cristal opacizat la amîndoi ochii, cît un fir de păr și nu se poate interveni! paleta abstractă de peisajul reziduu om, cuva depresiunii caldă în uscat galben, iezătura Mureș, petice de grîu, sus dungile de plumburi înregistrate pe mobil, etiologia autocopierii, în mulaj topografic "cea mai lungă tribună ondulată din lume" încă în călătoria a XI-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai ales față de un partid marxist revoluționar cum era într-adevăr partidul iugoslav." Comuniștii iugoslavi, scria el în continuare, idealizau situația din Uniunea Sovietică; pentru ei Moscova nu era doar un centru politic și spiritual, ci și realizarea unei idei abstracte "societatea fără clase" -, ceva care făcea ca sacrificiile și suferințele lor să fie nu numai ușor de suportat și plăcute, dar care le justifica în ochii lor însăși existența. Stalin devenea și el mai mult decît o ființă umană: În
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
comisionarea politică a adevărului istoric / 390 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului / 396 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjind după trecutul pre-biografic / 405 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut / 416 Concluzii generale / 427 Bibliografie / 441 Abstract / 463 Résumé / 465 Lista tabelelor Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) / 51 Tabel 2. Tipologia naționalismelor / 68 Tabel 3. Devenirea tri-stadială a naționalismului / 70 Tabel 4. Planul de învățământ prevăzut de Regulamentul școlilor din Moldova, 1835 / 86
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în care citirea în avans a sinopsisului poate distruge experiența lecturală prin divulgarea unor elemente de intrigă în care sunt încuibate surprize programate a fi descoperite pe măsura înaintării în text, lucrările academice au consacrat practica devoalantă a rezumatului (eng. abstract). Supunându-ne acestui principiu de transparență academică, ne simțim obligați să dezvăluim sinopsisul argumentului general dezvoltat în cartea de față încă din primele pagini. Prima parte a lucrării insistă asupra relației intrinseci existente între memorie și națiune, încercând să arate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în Île-de-France, care forma o enclavă lingvistică înconjurată de o multitudine debordantă de dialecte (bretonă, gasconă, flamandă, alsaciană etc.). La fel de formidabile au fost loialitățile regionale față de care locuitorii provinciali își manifestau atașamentul subiectiv. Națiunea era, pentru marea majoritate, o categorie abstractă, absentă, absconsă. Ca atare, națiunea nu putea fi obiectul identificării subiective și sursa identității colective. Naționalizarea Franței (omogenizare lingvistică și culturală, integrare fiscală, juridică și educațională, unificare comunicațională etc.) s-a produs doar în intervalul 1870-1914, când forțele modernizării au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
după cum le recomanda R.E. Park studenților săi (cf. Adler și Adler, 1998, p. xii: go out and get your hands dirty in real research). A-ți "murdări mâinile în cercetarea reală", la propriu și la figurat, însemna renunțarea la teoretizarea abstractă, cu puternice tente scolastice, elaborată din chilia academică circumscrisă de restul societății prin zidurile (fizice și/sau simbolice ale) campusului universitar. Însemna, totodată, abordarea abruptă, fără mănuși, a ceea ce în epocă morala publică aprecia ca fiind "mizeria socială" sau "focarele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al Școlii normale de învățători din București, redactează Manualul invĕtietorului sau Elemente de pedagogie practica în usul șcólelor populare (1874). Această lucrare de pedagogie aplicată destinată învățătorilor care vor activa în mediul rural va juca rolul curelei de transmisie între abstractele idei elaborate de Bărnuțiu în tratatul său de pedagogie și practica educațională realizată la firul ierbii. Calibrându-și discursul pentru a viza învățământul rural, pe care îl consideră hârtia de turnesol a viitorului românismului, Melidon conferă educației sătești un aspect
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
organizării sociale este, din capul locului, damnată eșecului, la fel cum este și tentativa geometricienilor de a găsi cvadratura cercului (p. 38). Nici libertatea nu este scutită de ridiculizare. Dacă egalitatea era un postulat al geometriei, acceptabil în sfera ideilor abstracte, libertatea e un postulat al nebuniei..." (p. 40). Fraternitatea umanitară proclamată de revoluționarii francezi cade și ea sub ghilotina satirică a academicianului. Solidaritatea umană se oprește la limita etnico-lingvistică a comunității de sânge a națiunii. "Națiunea, așadar, e granița cea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
315-330. Zub, A. (1989). Istorie și istorici în România interbelică. Iași: Junimea. Zub, A. (2000). Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură. Iași: Institutul European. Zub, A. și Antohi, S. (2002). Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România. Iași: Polirom. Abstract As its title explicitly suggests - Romanian National Memory. The Discursive Making and Remakings of the National Past -, the book examines the two-century long process of making and remaking the Romanian national historical memory. The analysis carried out in the pages
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
corpul textual al lucrării. ------------------------------------------------------------------------- MEMORIA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ 2 1 Introducere Memorie istorică, identitate națională, educație publică:... Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei Concluzii generale Bibliografie Abstract
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai bună formă de guvernare, privind democrația perfectă. Știința politică poate însă să sugereze, în manieră probabilistă, care sînt soluțiile practicabile și cu ce costuri pot fi ele urmărite. În manieră nu atît de mult indirectă, și, fără îndoială, deloc abstractă, știința politică consimte studenților, profesorilor, oamenilor politici și opiniei publice, în primul rînd înțelegerea politicii. Uneori, în unele țări, înțelegerea politicii este ceva care ajută cetățenii să fie cetățeni mai buni și impune clasei lor politice să devină o clasă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Statelor Unite și care riscă să rămînă divizată și fragmentată. La nivelul intențiilor, totuși, știința politică italiană pare să caute un echilibru între cercetarea empirică și teoretizare, fără să ajungă o simplă istorie politică și fără a atinge nivelul unei teoretizări abstracte (pentru un bilanț, Graziano 1986). În Spania În Spania întoarcerea la democrație a fost precedată, într-o mică măsură, și însoțită, în mod simțitor, de viguroasa dezvoltare a științei politice. Cercetători formați în mod diferit, mai întîi în străinătate (în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
prezenței și afirmării ei, e contrabalansată de extinderea cîmpului științei politice și deci a studiului sistematic și empiric al fenomenelor politice. Cercetarea pare să fi ajuns dincolo de stadiul de debut și teoria pare a fi capabilă să evite excesele elaborărilor abstracte. În al treilea rînd, nu numai că disciplina apare consolidată din punct de vedere academic, dar îi este recunoscută și utilitatea socială. Ba mai mult, se manifestă o nevoie de știință politică percepută ca o ramură a științelor sociale, în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
deci, costurile personale ale oricărui act de participare. Consecințele Analiza consecințelor participării este destul de complexă, pu-tînd fi condusă pe mai multe planuri, care vizează indivizii, grupurile și deținătorii puterii. Aceste posibile planuri merg de la concret (răspunsuri la cereri specifice), către abstract (receptivitatea sistemului și construcția și/sau întărirea identităților colective). Tocmai din acest motiv, nici o analiză a participării politice nu se poate încheia pînă nu se ia în considerare și versantul specific al consecințelor participării politice. Situația este valabilă mai ales
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]