435,226 matches
-
un spațiu relativ restrîns experiențe ale unei întregi istorii, face ca recuperarea artistului să fie acum imperativă. Și dacă acest semnal nu vine dinspre mediile profesioniste, ci dinspre consumatorul anonim de bunuri simbolice, faptele sînt cu atît mai relevante, iar acțiunea aceea de la Fetești, așa provincială și precară cum a fost ea, capătă cu atît mai mult valoarea unei somații. Dacă mai punem la socoteală și faptul că, după dispariția sculptorului, atelierul său de la Paris a fost evacuat și lucrările, care
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
lecțiile de marxism-leninism. Sunt indicii că mitul lui Eminescu ar fi intrat într-un treptat și firesc proces de eroziune dacă societatea românească ar fi evoluat normal și dacă, odată cu bolșevizarea culturii, în anii '50, nu ar fi intrat în acțiune factorul inerției canonice. Psihoza fortificării idolilor în vremuri de primejdie a înghețat cursul receptării și a reîncărcat cu energie mitul pentru mulți ani. Împreună cu alți scriitori (Lucian Blaga, Ion Barbu, Vasile Voiculescu etc.), poetul - care fusese pe punctul să fie
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
preocupat de generația nouă. Titlul este întoarcerea din rai." Credința (8 și 23 decembrie 1933) și Reporter (17 ianuarie 1934) comunică iminenta apariție. într-un interviu înainte ca romanul să se afle în librării, autorul însuși divulgă unele amănunte: "Toată acțiunea romanului se petrece în câteva zile, în două generații deci. Partea I în douăsprezece ceasuri, partea a doua într-o zi, partea a treia între două zile. Se scurg luni între părți și se scurg ani între capitole." (România literară
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
din rai e pe punctul de întretăiere a două tragedii: una individuală, a lui Pavel Anicet, și alta colectivă, a generației noi. Mircea Eliade a pus în acest roman generația tânără în fața tuturor problemelor: în fața existenței materiale, a politicii, a acțiunii, a sexualității, a științei, a credinței, a creației și, în sfârșit, a existenței metafizice. în lupta pe care o dă cu aceste realități, generația este învinsă". (Reporter, 28 februarie 1934.) Dan Petrașincu se oprește asupra fervorii personajelor posedate de idei
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
de carieră (a căror contribuție e vizibilă în îmblînzirea limbajului tehnic, în perpetuarea unor abrevieri și fixarea unor specializări semantice), cît și de militarii în termen (cărora li se datorează mai ales tratarea ireverențioasă, chiar depreciativă, a instituțiilor și a acțiunilor armatei, ironizate și destructurate argotic). În 1942, în Buletinul Institutului de Filologie Română "Al.Philippide" din Iași, George-Mihail Dragoș publica "Note de argou românesc", un articol a cărui primă parte era consacrată Argoului cazon. Studiul se baza pe experiența directă
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
fruntașul TR (...) descoperind (...) că Ťbalaurulť e de fapt mătura și că formula Ťholul și scărileť ascunde o porție zdravănă de baleiaj" (p. 149). Într-o altă sursă, apăreau - cu ironia accentuată prin aparența lor de denumiri de cod militar - formulele Acțiunea șopîrla ("spălatul toaletelor") și Acțiunea Cobra ("frecatul dușumelelor"). Metaforică e și una dintre desemnările ironice tradiționale ale infanteriștilor - iepuri sau iepurași de cîmp (cf. Moise 1982): "la infanterie sau Ťiepurași de câmpť" (p. 107) -, bazată desigur pe acțiunea comună, definitorie
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
e de fapt mătura și că formula Ťholul și scărileť ascunde o porție zdravănă de baleiaj" (p. 149). Într-o altă sursă, apăreau - cu ironia accentuată prin aparența lor de denumiri de cod militar - formulele Acțiunea șopîrla ("spălatul toaletelor") și Acțiunea Cobra ("frecatul dușumelelor"). Metaforică e și una dintre desemnările ironice tradiționale ale infanteriștilor - iepuri sau iepurași de cîmp (cf. Moise 1982): "la infanterie sau Ťiepurași de câmpť" (p. 107) -, bazată desigur pe acțiunea comună, definitorie, a alergatului rapid. Alte metafore
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
militar - formulele Acțiunea șopîrla ("spălatul toaletelor") și Acțiunea Cobra ("frecatul dușumelelor"). Metaforică e și una dintre desemnările ironice tradiționale ale infanteriștilor - iepuri sau iepurași de cîmp (cf. Moise 1982): "la infanterie sau Ťiepurași de câmpť" (p. 107) -, bazată desigur pe acțiunea comună, definitorie, a alergatului rapid. Alte metafore prezente și decodate în text sînt tabacheră ("cutia închizătorului", p. 27), elvețian ("așa le spuneam acelor soldați care puteau face rost de orice, oricând", p. 38), laborator ("anume dealurile și văile, tranșeele și
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
215-221). Nu în cele din urmă, se cuvine a spune câteva cuvinte despre cea de-a doua secțiune relevantă a cărții, concretizată în acel remarcabil demers bibliologic pe care l-am amintit deja. Departe de a fi doar o simplă acțiune de „înregistrare și sistematizare a bunurilor culturii populare” (p. 225) inventarierea vastului material bibliografic (2080 poziții!), care să reunească lista periodicelor (mai vechi și mai recente) de circulație națională sau locală, cu cele mai prestigioase volume de etnografie și folclor
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
și în care aveau un regim de exclusivitate. Deschisă la Muzeul Național de Artă, în spațiul intim și cochet al Sălii ceaiului, această expoziție se chema, bineînțeles, Patru picturi recuperate, expoziție ce nu putea fi altceva decît un amestec de acțiune muzeografică propriu-zisă, de acțiune a hazardului pur și de valorificare cultural-simbolică a unui fapt de senzație în care patetismul responsabilității față de patrimoniu se întîlnea cu voluptățile rare ale norocului gazetăresc. Dacă dimensiunea muzeografică a acestei expoziții se rezuma doar la
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
un regim de exclusivitate. Deschisă la Muzeul Național de Artă, în spațiul intim și cochet al Sălii ceaiului, această expoziție se chema, bineînțeles, Patru picturi recuperate, expoziție ce nu putea fi altceva decît un amestec de acțiune muzeografică propriu-zisă, de acțiune a hazardului pur și de valorificare cultural-simbolică a unui fapt de senzație în care patetismul responsabilității față de patrimoniu se întîlnea cu voluptățile rare ale norocului gazetăresc. Dacă dimensiunea muzeografică a acestei expoziții se rezuma doar la faptul că ea a
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
D, I, IT, T, TB), asupra cărora nu mai revin. Este vorba despre un complex de valori înseriate și scalate între care se stabilesc relații urmând a căpăta sens și formă în discursul promulgat prin decizie componistică și afirmat în acțiunea vie a „rostirii”. Acest proces al interrelaționării dintre valorile spațiale se petrece de obicei inconștient, ca parte a unui complex de factori interdependenți funcțional, ale cărui resorturi interacționează în afara conștiinței actanților. Voința componistică (formativă) se aplică sintetic asupra acestui proces
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
gramatică stabilind principiile de relaționare dintre aceste elemente - puncte scalate în toate spațiile sonore de mai sus. Este vorba despre o complexitate structurală imensă, în cea mai mare parte inclusă funcțional în comportamentul materiei acustice, deci în afara prizei conștiente a acțiunii interpreților (vezi si Logica XV, Motto 4). Ne vom referi în discuția noastră strict la acele elemente structurale ale limbajului muzical care pot deveni în practica domeniului informație conștientă asupra căreia actantul poate interveni concret, actual, în vederea unui scop. Cu
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
poate interveni concret, actual, în vederea unui scop. Cu aceste considerente ne vom pune problema constituirii unui discurs muzical redefinit în funcțiile sale de bază, și anume clădit pe relație și nu pe enunț-obiect (sonor) în desfășurarea teleologică. Enunțul intervalic este acțiunea formativă elementară în acest discurs și se produce dual, într-o relație definită între anumite puncte spațiale ce constituie fenomenologic obiectul muzical. Limbajul generat se edifică pe un complex de relații asupra căruia urmează a se concentra acțiunea formativă. Această
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
intervalic este acțiunea formativă elementară în acest discurs și se produce dual, într-o relație definită între anumite puncte spațiale ce constituie fenomenologic obiectul muzical. Limbajul generat se edifică pe un complex de relații asupra căruia urmează a se concentra acțiunea formativă. Această transgresie de la enunțul prim de sunet, conform practicii muzicale tradiționale, la enunțul prim de relație între puncte spațiale asupra cărora se va concentra acțiunea formativă a discursului muzical privește evident altă Lume (a comunicării prin sunet - în sens
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
generat se edifică pe un complex de relații asupra căruia urmează a se concentra acțiunea formativă. Această transgresie de la enunțul prim de sunet, conform practicii muzicale tradiționale, la enunțul prim de relație între puncte spațiale asupra cărora se va concentra acțiunea formativă a discursului muzical privește evident altă Lume (a comunicării prin sunet - în sens generic) cu altă Logică internă de desfășurare a acțiunii (muzicale). Lucrarea Cantus Firmus (PHTORA III) deschide în acest sens un alt mod de definiție a operei
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
conform practicii muzicale tradiționale, la enunțul prim de relație între puncte spațiale asupra cărora se va concentra acțiunea formativă a discursului muzical privește evident altă Lume (a comunicării prin sunet - în sens generic) cu altă Logică internă de desfășurare a acțiunii (muzicale). Lucrarea Cantus Firmus (PHTORA III) deschide în acest sens un alt mod de definiție a operei muzicale. Problema invenției în ce privește configurarea limbajului muzical se transgresează de la un anume tip tradițional de „lectură” (a operei închise în semiologia tradițională corespondentă
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
relația dintre aceste n elemente luate câte n ≤ [MT] va constitui modelul generic al formării discursului muzical în noua ordine.) Discursul muzical va deveni locul privilegiat de enunț al intersecțiilor de relații dintre parametrii constitutivi ai domeniului, enunț actualizat prin acțiune volitivă, fiind vorba de structurări de relații între cel puțin două elemente ale mulțimii MT. Ne plasăm într-un alt domeniu de definiție a operei și a limbajului muzical, interpretului revenindu-i o funcție diferită în rostirea acestora. Recursul la
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
urmează cursurile Colegiului Sfîntul Sava, se entuziasmează de idealurile proprii generației, se înrolează în armata română incipientă, studiază mai tîrziu în Franța: traseu tipic de pașoptist muntean. Preeminența lui se schițează doar atunci cînd, paralel cu studiul stăruitor, trece la acțiunea directă și se implică într-un complot politic riscant, așa cum nici unul dintre colegii săi nu avusese îndrăzneala să facă. De acum încolo, încearcă să-și pună de acord ideile cu comportamentul de fiecare zi, după o etică proprie. Nu-i
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
pașii. Nu este aici vorba numai de biografie, ci și de viziunea spirituală care l-a animat pe autor. Bălcescu a scris puțin și fragmentar nu doar pentru că a trăit puțin și în condiții dificile, ci și pentru că a preferat acțiunea directă scrisului. Același cifru, azi perceptibil, explică existența sa zbuciumată, ca și opera, fragment dintr-un ansamblu rămas neterminat. Cifrul personalității lui Bălcescu îl reprezintă, cred, spiritul monahal cu care istoricul s-a identificat complet, convins tot mai mult că
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
nevralgice ale globului, o dovadă grăitoare fiind filmul lui despre Bosnia (care i-a adus și laude, și critici, ca mai tot ce a întreprins dincolo de hotarele filozofiei, aceasta din urmă, fiind de altfel, în concepția lui, legată de necesitatea acțiunii directe, punctuale, de unde anchetele și cărțile ulterioare despre moartea ziaristului Daniel Pearl, starea Americii etc.). Vorbind în notele sale de drum despre un lagăr de refugiați kurzi din Irak, lagărul de la Cukurca, el exclamă: "Lagărul înseamnă mizerie, înseamnă viermuială de
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
moment începe să-l bănuiască pe autorul epistolelor secrete că ar fi agent al Securității. Cînd va primi copiile paginilor din arhiva Securității ajunse la CNSAS bănuiala devine certitudine. Securitatea avea nevoie de o fotografie a lui N.C. Munteanu în vederea acțiunilor de anihilare pe care le pregătea împotriva lui. După apariția în "Cotidianul" a unei anchete despre încercările, parțial reușite, ale lui Valeriu de a obține informații din interiorul Europei Libere, acesta e invitat la Realitatea TV și neagă tot. N-
Păcate vechi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8323_a_9648]
-
în eleganta sală a Operei Naționale București, cortina s-a ridicat iar primele sonorități ale orchestrei conduse de dirijorul Iurie Florea a introdus asistența în atmosfera tipic rusească a muzicii lui Ceaikovski. Rând pe rând apar și personajele principale ale acțiunii dramaturgice: Tatiana, Olga, Evgheni Oneghin, poetul Lenski. Mai întâi Tatiana, întruchipată în această seară de soprana Iulia Isaev, care a construit un personaj complex, în spiritul poemului lui Pușkin, ce a inspirat libretul operei. Astfel, am văzut la început o
Spectacol ?n spirit pu?kinian by M?d?lin Alexandru ST?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/83272_a_84597]
-
dă și numele operei, Evgheni Oneghin, a fost însuflețit de baritonul clujean Florin Estefan, invitat al teatrului liric bucureștean. Chiar dacă a mai jucat rolul, Estefan a intrat destul de greu în ritmul rolului, dar a reușit apoi să se integreze acțiunii, realizând un Oneghin modern și convingător. Baritonul s-a remarcat mai ales în duetul final alături de Tatiana, unde ne-a înfățișat un gentleman îndrăgostit și conștient de greșelile trecutului, ca și de nefericitul său destin. De altfel, acest lucru transpare
Spectacol ?n spirit pu?kinian by M?d?lin Alexandru ST?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/83272_a_84597]
-
între prioritățile de interes, de preocupare ale publicului de acolo și de la noi vorbește, cred, foarte bine despre diferența de mentalitate, de nivel al civilizației existentă între cele două țări). Fără senzația aceea supărătoare, din asemenea ocazii, de improvizație, de acțiune făcută doar pentru a fi bifată, reuniunea s-a dovedit vie, serios organizată, cu traducere simultană în cască (în limbile maghiară, cehă și română) și s-a transformat într-un dialog intercultural adevărat nu simulat, într-o dezbatere despre literatura
Literatura română la Praga by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/8324_a_9649]