93,376 matches
-
oparte, ori ignorându-le, pur și simplu. Plecase cu Dacia bunicii ( pe care o mai folosise doar în weekend-uri pentru a-și revedea familia ) într-o zi mohorâtă de duminică, toamna, fără prea multe lucruri sau bani la dânsul. Adevărul era că nici nu avea cine știe ce lucruri de luat ( închiriase mereu când una, când alta ), iar banii nu-l prea interesaseră ( neavând pe ce-i cheltui! ). Tocmai intrase pe DN1 când se trezise lovit dintr-o parte de o mașină
URMEAZĂ-ȚI VISUL ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382243_a_383572]
-
Bisericii universale.... Comunitatea este închegată ecleziologic prin Sfânta Euharistie, dar Biserica nu este numai un rezultat al Euharistiei, al Tainelor, ci o condiție a lor, ele fiind articulate în Iisus Hristos, prezent în Biserică prin Duhul Sfânt, ultimul criteriu al adevărului, căci după Sfântul Irineu de Lyon, "Unde este Biserică este și duhul lui Dumnezeu iar unde este Duhul lui Dumnezeu, acolo este și Biserica și tot harul. La Duhul este adevărul". Biserica și Euharistia se întâlnesc în iubirea lui Iisus
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
prezent în Biserică prin Duhul Sfânt, ultimul criteriu al adevărului, căci după Sfântul Irineu de Lyon, "Unde este Biserică este și duhul lui Dumnezeu iar unde este Duhul lui Dumnezeu, acolo este și Biserica și tot harul. La Duhul este adevărul". Biserica și Euharistia se întâlnesc în iubirea lui Iisus Hristos, ca expresie autentică iubirii intratrinitare. "Dumnezeu este iubire" (I Ioan IV, 8), iar credincioșii se împărtășesc cu jertfa lui Iisus Hristos, ca expresie a iubirii prin care Iisus Hristos a
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
De aici exigența și responsabilitatea Bisericii în istorie față de ereziile care sau rupt de misterul divin al Bisericii. Dogmele sale sunt în primul rând afirmații ce privește mântuirea omului, obiceiul lor este să elibereze chipul original al lui Iisus Hristos, adevărul, de distorsiunile unor erezii, pentru a ajuta comunitatea Bisericii să păstreze învățătura corectă despre Domnul Hristos și prin urmare viața ca prezență a lui Mântuitorului Iisus Hristos în Biserică. Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Câteva referințe
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
la Editura Casa Cărții de Știință , Cluj-Napoca, 2016 abordează cu participare și convingere problema conștiinței naționale, din perspectiva unui istoric modern, preocupat de procesul devenirii în istorie a statului national român și a dimensiunii noastre spirituale. Volumul filtrează prin grila adevărului istoria unui moment dramatic din istoria poporului roman și anume momentul concentraționar iar argumentele autorului sunt tulburătoare. Așa cum subliniază subtitlul , unghiul de vedere este orientat spre modul cum unul dintre piloanele principale ale spiritului românesc, și anume credința ortodoxă a
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
nu e țipătul material al lui Munch ci “Îngerul a strigat “.(pg.84 ). Scrise în perioada detenției de la Aiud, poeziile lui V. Gafencu surprind procesul psihic prin care suferința se decantează în spiritualizare prin convingerea sinceră a victoriei binelui și adevărului împotriva răului și urâtului. Prin simbolistica purității crinului, “a curăției în fața celei de-a doua veniri“(pg.81 ) s-a simțit dăruit cu forța mântuirii neamului său ca în poemul “Frate dragă “sau “Rămas bun “. Între imn elegiac și baladesc
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
-și obțină libertate prin evadare, prin fugă, Valeriu Gafencu nu a conceput statutul de fugarnic, nu putea accepta o umbră morală pe chipul omului după asemănarea lui Dumnezeu. Obținând libertatea interioară prin mucenicia sa, Valeriu Gafencu a avut revelația unui adevăr fundamental și anume lupta pentru o adevărată mântuire este o eliberare de sub domnia răului materialic, față de duhurile rele, practic eliberarea oamenilor de sub teroarea istoriei.Pentru el libertatea nu avea o dimensiune politică și socială ci una spirituală “un țipăt lăuntric
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
Carol al II-lea, dăruindu-i medicamentele primite de la mama sa, îl ridică pe Sfântul Închisorilor, după cum l-a numit Nicolae Steinhardt la înălțimea desăvârșirii întru Hristos. Cartea istoricului și scriitorului Ionuț Țene este, încă, o pagină valoroasă în cunoașterea adevărului din viața Îngerului care a strigat. Antonia Bodea Referință Bibliografică: Dr.Ionuț Țene- Valeriu Gafencu. O biografie teologică a Sfntului Închisorilor / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2062, Anul VI, 23 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
și un mop.... - Depinde câtă plăcere îți face să le mânuiești. Sincer, nu mi se potrivește niciunul. - Unii nu află toată viața ce anume li s-ar fi potrivit. Tu ești de lăudat ,fiindcă măcar încerci ! Dacă ai ști tot adevărul nu m-ai mai lăuda atât ! ” - Eu am vorbit destul despre mine ? Tu ? - Ce să-ți spun ? Am fugit departe de Traian,soțul meu ,extrem de gelos și violent. Numai că peste zece zile o să trebuiască să mă-ntorc. Oftează adânc
VIAȚA LA PLUS INFINIT (8) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382278_a_383607]
-
o fizică sau o chimie, ci trebuie să ne mulțumim să constatăm că avem atâtea filosofii diferite câți cugetători, după vremuri, s-au îndeletnicit cu problemele generale ale naturii și ale vieții, dezlegându-le fiecare, firește, în felul său”. De unde adevărul nu prea plăcut al celor două concluzii care se impun: a) Faptul că filosofia nu are un corp de principii admise de toată lumea (obiect bine determinat, metodă riguros definită, legi clar stabilite), plus caracterul discutabil al absolut tuturor rezultatelor ei
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
Heidelberg și din 1948 la cea din Basel), aveam șansa să scot în evidență nu doar deosebirile asemănătorului concept Dasein (la Heidegger este aproape sinonim cu om, la Jaspers - subiectul vital) și asemănarea abordărilor filosofice fundamentale (transcendență, timp, existență, iluminare, adevăr, libertate etc.) tratate în mod distinct, inclusiv punctele de contact cu filosofia nonsistemică a lui Berdiaev (Dumnezeu, spirit, libertate, apofatism etc.), ci și faptul că prin ei amândoi se încheie un mod de filosofare, după cum suntem înștiințați: Jaspers în textul
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
drept, apoi medicina și prin ea psihiatria. Tocmai de aceea afirmă tranșant în Filosofia în viitor: „Știința este o condiție indispensabilă pentru filosofare”. Și puțin mai departe: „Filosofia se leagă de știință și gândește în mediul tuturor științelor. Fără puritatea adevărului științific, propriul ei adevăr este de fapt inaccesibil”. Pentru ca în scrierea Originea și sensul istoriei să-i acuze pe unii filosofi moderni că „vorbesc despre știință ca și cum ar cunoaște-o” și să deplângă faptul că „Până și filosofi de talia
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
prin ea psihiatria. Tocmai de aceea afirmă tranșant în Filosofia în viitor: „Știința este o condiție indispensabilă pentru filosofare”. Și puțin mai departe: „Filosofia se leagă de știință și gândește în mediul tuturor științelor. Fără puritatea adevărului științific, propriul ei adevăr este de fapt inaccesibil”. Pentru ca în scrierea Originea și sensul istoriei să-i acuze pe unii filosofi moderni că „vorbesc despre știință ca și cum ar cunoaște-o” și să deplângă faptul că „Până și filosofi de talia lui Hegel știu prea
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
Nietzsche, amândoi având o deosebită prețuire față de presocratici. Înarmat cu acest set redutabil de „unelte” puse la dispoziția raționamentului, firește că Heidegger a putut purcede la explorarea în manieră proprie a trei dintre categoriile nodale și mereu inepuizabile ale filosofiei: adevărul, existența și timpul. De ce adevărul? Pentru că, ne înștiințează aceeași J.Hersch, „Întrebarea fundamentală cu privire la ființa ființării este, în alți termeni, întrebarea cu privire la adevăr, și ea este în fond singura pe care a vrut s-o pună Heidegger”. El formulează trei
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
prețuire față de presocratici. Înarmat cu acest set redutabil de „unelte” puse la dispoziția raționamentului, firește că Heidegger a putut purcede la explorarea în manieră proprie a trei dintre categoriile nodale și mereu inepuizabile ale filosofiei: adevărul, existența și timpul. De ce adevărul? Pentru că, ne înștiințează aceeași J.Hersch, „Întrebarea fundamentală cu privire la ființa ființării este, în alți termeni, întrebarea cu privire la adevăr, și ea este în fond singura pe care a vrut s-o pună Heidegger”. El formulează trei cerințe în legătură cu adevărul: rigoarea gândirii
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
putut purcede la explorarea în manieră proprie a trei dintre categoriile nodale și mereu inepuizabile ale filosofiei: adevărul, existența și timpul. De ce adevărul? Pentru că, ne înștiințează aceeași J.Hersch, „Întrebarea fundamentală cu privire la ființa ființării este, în alți termeni, întrebarea cu privire la adevăr, și ea este în fond singura pe care a vrut s-o pună Heidegger”. El formulează trei cerințe în legătură cu adevărul: rigoarea gândirii, preocuparea pentru exprimare și economia de limbaj. Dar ce este existența, această categorie filosofică ce l-a preocupat
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
timpul. De ce adevărul? Pentru că, ne înștiințează aceeași J.Hersch, „Întrebarea fundamentală cu privire la ființa ființării este, în alți termeni, întrebarea cu privire la adevăr, și ea este în fond singura pe care a vrut s-o pună Heidegger”. El formulează trei cerințe în legătură cu adevărul: rigoarea gândirii, preocuparea pentru exprimare și economia de limbaj. Dar ce este existența, această categorie filosofică ce l-a preocupat pe Kirkegaard până la obsesie și în legătură cu care atât Heidegger, cât și Jaspers au elaborat (fiecare în stil personal) câte o
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
a subiectului gânditor, apoi pentru a înțelege care este prezența sa printre ceilalți oameni și, în sfârșit, posibila sa libertate în fața transcendenței”. Întâlnim în această frază mai multe concepte: condiție umană, lume, subiect gânditor, libertate și transcendență, care împreună cu existența, adevărul, ființa, timpul, limbajul și comunicarea ne dau însăși coloana vertebrală a gândirii jasperiene. Mai repede sau mai târziu, prin nefericita condiție sau zbatere umană înțelegem următoarele: Omul cată negăsind în al vieții cerc gonind! Cam asta-i și părerea scriitorului
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
lupt, sunt supus întâmplării, mă încurc inevitabil în hățișul vinei”: „Un alt mod de-a sesiza condiția noastră umană este conștientizarea nesiguranței pe care ne-o inspiră tot ce ființează în lume”. Un alt concept nodal al filosofiei jasperiene este adevărul. În studiul Ideea de universitate din anul 1946 („Termenul de idee, opinează J.Hersch, trebuie aici înțeles în sens kantian, ba chiar platonician”), Jaspers nu are în vedere universitatea reală, ci modelul care ar trebui să stimuleze necontenit spiritele profesorilor
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
opinează J.Hersch, trebuie aici înțeles în sens kantian, ba chiar platonician”), Jaspers nu are în vedere universitatea reală, ci modelul care ar trebui să stimuleze necontenit spiritele profesorilor și studenților, adică acel loc unde se dezvoltă simțul filosofic al adevărului și sensul transcendent al adevărului vizat de credința filosofică. Prin urmare, universitatea în întregul ei fiind un refugiu al libertății de gândire, nicidecum un instrument de propagandă, ea trebuie să se dedice cercetării fără compromisuri, căci nu are de dat
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
înțeles în sens kantian, ba chiar platonician”), Jaspers nu are în vedere universitatea reală, ci modelul care ar trebui să stimuleze necontenit spiritele profesorilor și studenților, adică acel loc unde se dezvoltă simțul filosofic al adevărului și sensul transcendent al adevărului vizat de credința filosofică. Prin urmare, universitatea în întregul ei fiind un refugiu al libertății de gândire, nicidecum un instrument de propagandă, ea trebuie să se dedice cercetării fără compromisuri, căci nu are de dat socoteală decât în fața rațiunii și
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
credința filosofică. Prin urmare, universitatea în întregul ei fiind un refugiu al libertății de gândire, nicidecum un instrument de propagandă, ea trebuie să se dedice cercetării fără compromisuri, căci nu are de dat socoteală decât în fața rațiunii și a criteriilor adevărului. De unde, ne asigură gânditorul, rolul important ce revine comunicării autentice dintre două ființe omenești, comunicarea dobândind înțelesul de perspectivă comună înspre adevăr pentru cei care vorbesc și cercetează împreună. Iată de ce universitatea, acest loc deopotrivă al libertății ca și al
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
să se dedice cercetării fără compromisuri, căci nu are de dat socoteală decât în fața rațiunii și a criteriilor adevărului. De unde, ne asigură gânditorul, rolul important ce revine comunicării autentice dintre două ființe omenești, comunicarea dobândind înțelesul de perspectivă comună înspre adevăr pentru cei care vorbesc și cercetează împreună. Iată de ce universitatea, acest loc deopotrivă al libertății ca și al cercetării și învățământului, trebuie să ofere „posibilitatea unei comunicări autentice între profesori și studenți, ca și între studenți, și - dacă se poate
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
urmă luptă pentru supraviețuire. Comunicarea, însă, se face de la existență la existență, ceea ce înseamnă că existența nu cunoaște decât convingeri, pe când conștiința în genere se ocupă de realități obiective. Cu completarea că aceste convingeri au sens și sunt purtătoare de adevăr doar pentru existența în totală și deplină libertate, căci impuse printr-o realitate constrângătoare, ele își pierd de îndată adevărul existențial. Convingerile prin care existența se leagă pe viață și pe moarte cu absolutul, nu pot fi comunicate decât în cadrul
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
pe când conștiința în genere se ocupă de realități obiective. Cu completarea că aceste convingeri au sens și sunt purtătoare de adevăr doar pentru existența în totală și deplină libertate, căci impuse printr-o realitate constrângătoare, ele își pierd de îndată adevărul existențial. Convingerile prin care existența se leagă pe viață și pe moarte cu absolutul, nu pot fi comunicate decât în cadrul unui schimb în care libertatea, respectiv rezistența celeilalte existențe constituie deodată un obstacol permanent și o condiție indispensabilă. Acest proces
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]