17,588 matches
-
alese sunt dintre cele mai interesante, chiar dacă nu au multă legătură cu realitatea. În perioada încercărilor, specifică puberilor, copiii încearcă să coreleze în alegerea meseriei abilitățile pe care le au cu valorile pe care le susțin. La sfârșitul liceului deja adolescentul își plănuiește traseul pe care trebuie să-l urmeze pentru a practica meseria dorită. Într-un studiu realizat în 1978, pe 460 de elevi liceeni, s-a constatat că cei mai mulți manifestă atitudine negativă față de muncă productivă. Motivațiile lor, care ar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
liceeni aflați în anii terminali au cunoștințe limitate despre profesii și nu sunt realiști în ceea ce privește planurile legate de educația vocațională sau de meseria pe care o vor urma (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 330). Concluzia care rezultă este că adolescenții au o motivație crescută față de munca intelectuală, dar nu au întotdeauna o percepție realistă asupra propriei cariere profesionale. * Fapt moral și motivație. Dezvoltarea intelectuală nu este o garanție pentru dezvoltarea din punct de vedere moral, dar aceasta din urmă nu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în absența primeia. Fiecare societate are propria definiție a binelui și a răului, a ceea ce este acceptat și ce nu. Rezultatele cercetărilor efectuate în perioada 1970 - 1972 și publicate de către autorul român I. Dumitrescu au arătat că: 59 1. la adolescenți componenta intelectuală a conștiinței morale este unul din factorii care condiționează conduita, dar, alături de conduita morală și împreună cu ea acționează negativ și lipsa convingerilor, sub două forme: neînțelegerea semnificației sociale a faptei și a necesității cerinței; 2. slaba dezvoltare a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
faptei și a necesității cerinței; 2. slaba dezvoltare a unei concepții morale, neînțelegerea unității cerințelor morale în formarea unui profil moral, ceea ce constituie o altă cauză a lipsei de concordanță dintre conștiință și conduită. În ceea ce privește motivele faptelor morale săvârșite de adolescenți, acestea au fost ierarhizate astfel: 1. Este frumos să faci o faptă morală; 2. Dă satisfacții personale; 3. Dă satisfacție profesorilor; 4. Este o datorie socială; 5. Altfel voi suporta consecințe negative; 6. Este o formă de afirmare a personalității
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
6. Este o formă de afirmare a personalității; 7. Este o tradiție în scoală, în familie. Concluzia care rezultă este că tendința de afirmare a personalității se manifestă chiar și în motivarea faptelor morale. II. 8 Dificultatea activității educative cu adolescenții Într-o lucrare publicată în 1975, I. Dumitrescu și N. Andrei prezintă câteva repere, originale, am putea spune, privind orientarea activității educative cu adolescenții. Recunoscând complexitatea transformărilor care au loc în această etapă, autorii țin să sublinieze responsabilitatea pe care
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a personalității se manifestă chiar și în motivarea faptelor morale. II. 8 Dificultatea activității educative cu adolescenții Într-o lucrare publicată în 1975, I. Dumitrescu și N. Andrei prezintă câteva repere, originale, am putea spune, privind orientarea activității educative cu adolescenții. Recunoscând complexitatea transformărilor care au loc în această etapă, autorii țin să sublinieze responsabilitatea pe care o au cadrele didactice în munca cu elevii de această vârstă. II.8.1 Adolescenții au nevoie de afectivitate În adolescență, rolul afectivității în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
originale, am putea spune, privind orientarea activității educative cu adolescenții. Recunoscând complexitatea transformărilor care au loc în această etapă, autorii țin să sublinieze responsabilitatea pe care o au cadrele didactice în munca cu elevii de această vârstă. II.8.1 Adolescenții au nevoie de afectivitate În adolescență, rolul afectivității în procesul general al dezvoltării personalității crește, afectivitatea fiind considerată una din cele ,,șase mari forțe” care determină cursul dezvoltării și reglează comportamentul, celelate cinci fiind: factorii fizici, familia, școala, condiția socială
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
devine tot mai închis și resemnat, izolându-se și, printr-un reflex de apărare, apare mai agresiv și chiar violent; performanțele intelectuale nu depășesc mediocritatea și întregul comportament este perturbat. Din lipsa de afecțiune părintească iau naștere unele conflicte ale adolescenților cu adulții, apariția, alteori, a stărilor de angoasă, a sentimentului de culpabilitate sau frustrare. Cercetările au pus în evidență legătura strânsă care există între dezvoltarea generală a personalității copilului și dezvoltarea afectivă. Influența negativă a lipsei de afectivitate se manifestă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pe părinți, dar profesorul trebuie să știe că lipsa de dragoste a părinților pentru copiii ajunși adolescenți poate lua forma severității excesive sau a unui simulat exces de dragoste, ambele având efecte la fel de dăunătoare. Principalele cauze ale tulburărilor emotive la adolescenți „cu efecte negative asupra conduitei lor sunt: atitudinea rigidă a adulților(părinți, profesori), tratamentul dur și injust, apariția sentimentului de izolare, de neînțelegere, dar și de vanitate datorită unor erori pedagogice”(I. Dumitrescu, N. Andrei, 1975, p. 44). Profesorul trebuie
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
neînțelegere, dar și de vanitate datorită unor erori pedagogice”(I. Dumitrescu, N. Andrei, 1975, p. 44). Profesorul trebuie să fie conștient că toate acțiunile, atitudinile sale se au ecou pozitiv sau negativ asupra elevilor, a conduitei acestora. Dacă elevii sunt adolescenți, responsabilitatea profesorului este cu atât mai mare. II.8.2 Însoțire, nu tutelare Din cauza pronunțatei tendințe de afirmare a personalității, adolescența este vârsta la care educația este cel mai greu acceptată. Pentru „acceptarea” ei adolescenții au nevoie să găsească educatori
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
conduitei acestora. Dacă elevii sunt adolescenți, responsabilitatea profesorului este cu atât mai mare. II.8.2 Însoțire, nu tutelare Din cauza pronunțatei tendințe de afirmare a personalității, adolescența este vârsta la care educația este cel mai greu acceptată. Pentru „acceptarea” ei adolescenții au nevoie să găsească educatori pe măsura așteptărilor lor: „să impresioneze printr-un larg orizont de cunoștințe și o conduită ireproșabilă nu numai în școală, dar și în familie și în societate, să fie entuziaști, sinceri și deschiși, să manifeste
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
interes și receptivitate față de tot ceea ce este nou” (I. Dumitrescu, N. Andrei, 1975, p. 46). Din complexul de cerințe necesare unei bune conduceri a activității educative, autorii citați anterior recomandă ca profesorul să țină cont de cel puțin două: a. adolescenții resping, în general, tutelarea, acceptând mai ușor influența educativă, dacă simt că educatorii îi însoțesc în procesul formării personalității, în eșecurile și reușitele pe care le au, în cucerirea autonomiei pe tot parcursul maturizării; b. profesorul să țină seama că
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pe care le au, în cucerirea autonomiei pe tot parcursul maturizării; b. profesorul să țină seama că actul educațional este nu numai un proces de „ajustare” a unor erori, ci și de stimulare a efortului de depășire și autodepășire din partea adolescenților(Idem). Specialiștii în psihologie și sociologie apreciază că adolescenții de azi resping tutelarea într-o măsură mai mare decât cei din trecut și că educatorii trebuie să țină seama de acest fapt mai ales în planul metodologiei adoptate. Există profesori
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
parcursul maturizării; b. profesorul să țină seama că actul educațional este nu numai un proces de „ajustare” a unor erori, ci și de stimulare a efortului de depășire și autodepășire din partea adolescenților(Idem). Specialiștii în psihologie și sociologie apreciază că adolescenții de azi resping tutelarea într-o măsură mai mare decât cei din trecut și că educatorii trebuie să țină seama de acest fapt mai ales în planul metodologiei adoptate. Există profesori care-și „sufocă” elevii dându-le permanent soluții și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
prilejuiești ocazii în care elevii să și-o manifeste și apoi să știi să te retragi, să-i urmărești de la distanță, gata oricând să intervii atunci când e nevoie. Ce pot face educatorii în această situație? Să satisfacă setea crescută a adolescenților de responsabilități și de autonomie, pe de o parte, să i ajute să exercite aceste responsabilități și autonomia, pe de altă parte și sprijinindu-i tot timpul să depășească dificultățile, mai ales pe cele de ordin moral. Rezumând, putem spune
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
avut anterior. Există studii care au arătat că adolescența nu este o perioadă de „furtună și stres” și nici perioada problemelor de comportament. Bandura, citat de autorii Enciclopediei internaționale a educației (The International Encyclopedia of Education) a observat că majoritatea adolescenților au adoptat atât de mult standardele și valorile părinților, încât restricțiile impuse de acești di urmă se reduc destul de mult. Ideea de „furtună și stres” efortul tinerilor de a se desprinde de părinți, deși părinții încearcă încă din timpul copilăriei
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
di urmă se reduc destul de mult. Ideea de „furtună și stres” efortul tinerilor de a se desprinde de părinți, deși părinții încearcă încă din timpul copilăriei să le ofere independență. În sfârșit, nici mșcar prietenii pe care și-i aleg adolescenții nu constituie un motiv de nemulțumire pentru părinți, deoarece se pare că tinerii tind să se împrietenească cu cei care împărtășesc valori similare cu ale lor. Argumentele lui Bandura nu susțin că adolescența este o perioadă total lipsită de probleme
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
senzațională; totul pare posibil. Acum se descoperă adevărata dragoste de viață și de muncă, dorința de a participa la viața socială, se face cunoștință cu cele mai interesante personalități ale lumii, de manifestare a autonomiei. Cu toate acestea puțini sunt adolescenții care par a fi conștienți de puterea pe care o au și care valorifică această putere în scopuri pozitive. CAPITOLUL III Formarea autonomiei la adolescenți III.1. Delimitări conceptuale Profesorul, prin educație formează adolescentul să se integreze în societate și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cele mai interesante personalități ale lumii, de manifestare a autonomiei. Cu toate acestea puțini sunt adolescenții care par a fi conștienți de puterea pe care o au și care valorifică această putere în scopuri pozitive. CAPITOLUL III Formarea autonomiei la adolescenți III.1. Delimitări conceptuale Profesorul, prin educație formează adolescentul să se integreze în societate și să-și adapteze comportamentul după cerințele mediului. Integrarea socială înseamnă familiarizarea cu mediul, conformarea la condițiile și cerințele mediului și respectarea regulilor sociale. Un prim
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
autonomiei. Cu toate acestea puțini sunt adolescenții care par a fi conștienți de puterea pe care o au și care valorifică această putere în scopuri pozitive. CAPITOLUL III Formarea autonomiei la adolescenți III.1. Delimitări conceptuale Profesorul, prin educație formează adolescentul să se integreze în societate și să-și adapteze comportamentul după cerințele mediului. Integrarea socială înseamnă familiarizarea cu mediul, conformarea la condițiile și cerințele mediului și respectarea regulilor sociale. Un prim pas spre integrare îl constituie dezvoltarea autonomiei personale. Nici un
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mai ușor situațiilor concrete care apar în cadrul procesul de învățământ. III.2. Termeni corelativi conceptului de „autonomie“ La vârsta pubertății are loc desprinderea psihologică a copilului, devenit aproape adult, de părinții săi. Nevoia de independență, de autonomie îl împinge pe adolescent să își caute forme de exprimare aflate în opoziție cu normele parentale. Freud, întrebat de o mamă cum să fie o mamă bună, a spus „oricum ați face, nu e bine”. Ceea ce a vrut Freud să spună a fost că
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
2001, p. 129). Identitatea rezultă în urma diferențierii de ceilalți dovedită prin felul interacțiunii subiect - mediu socio - emoțional. Căutarea identității este un proces îndelungat care începe în perioada adolescenței. Acest proces afectează și este afectat de felul în care arată un adolescent, de felul în care gândește, de interacțiunile care se stabilesc între el și persoanele care-i influențează viața. Întrebarea principalii care desconspiră căutarea identității este „Cine sunt eu?“. Cu cât răspunsul la această întrebare este mai clar conturat, cu atât
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pedagogică, de interacțiunea profesor-elev care se stabilește în interiorul unei clase școlare. III.5.1. Relația pedagogică, premisă a construirii autonomiei elevului Conform „Dicționarului de pedagogie“, relația pedagogică se referă la particularitățile raporturilor educative dintre adult și un copil sau un adolescent, într-o ordine sistematică. „Constructul conține părți descriptive și normative. Descriptive sunt afirmațiile despre relațiile existente între profesor și elevi în ceea ce privește înțelegerea, prevederea, perspectiva, cunoștințele, capacitățile, judecățile, acțiunile, precum și indicațiile despre provizoratul relației pedagogice. Raporturile pedagogice trebuie înțelese însă și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
o imagine clară asupra a ceea ce înseamnă autonomia elevului. Mai mult, autonomia nu este identificată printre caracteristicile elevului adolescent. Pentru verificarea acestei ipoteze s-a procedat la analiza de conținut a răspunsurilor la cele două întrebări deschise privind caracteristicile elevului adolescent și ale celui autonom. Ceea ce surprinde la prima vedere este frecvența mică a caracteristicii aflate pe primul loc. Din 147 de răspunsuri posibile, „libertate” a apărut doar de 42 de ori. Un alt element „surprinzător” este diferența mare între frecvențele
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
răspunsurilor profesorilor la întrebarea privind caracteristicile elevului autonom a rezultat: Se observă că „libertatea” apare pe primul loc drept trăsătură a elevului autonom în opinia profesorilor. Dacă ea a fost situată pe locul al doilea ca importanță între trăsăturile elevului adolescent, acum este prima caracteristică a elevului autonom. De altfel, aceasta este singura trăsătură comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) identificată de profesori. „Pasiunea pentru cunoaștere” poate fi aproximată cu o nuanță a „curiozității” și anume „curiozitatea științifică
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]