7,295 matches
-
partea dinspre râul Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la contactul cu lunca Șiretului. Spre râul Suceava, pantă este mai lină și se confundă cu lunca. Altitudinea maximă a podișului pe teritoriul comunei este de 260 metri. Față de albia minoră a Șiretului, ea are o altitudine de 25 metri. În zona de confluenta a celor două râuri, relieful are aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare. În lungul râului Siret apar câmpii aluvionare de lunca inundabile cu bălti (Bălăneasa Râioasa, Puturoasa
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
la circa 30 km sud de paralela 45° latitudine nordică și cam la aceeași distanță între meridianele de 24° și 25° longitudine estică. Comuna Făgețelu se distinge de celelalte localități din județ nu numai prin întindere și aproximativa simetrie față de albia râului Vedea, ci și prin predominarea altitudinii generale de peste 180 m (în rare excepții depășind cu puțin 200 - 230 m), simplitatea structurii geologice și zonalitatea altitudinală a condițiilor bioclimaterice și pedologice. Așezările omenești reflectă o strânsă legătură cu relieful și
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
Rădăuți ocupă partea de est -nord est a teritoriului administrativ al comunei Marginea. Prezintă un relief aproximativ plan cu o pantă medie mai mică de 5 grade către est. Relieful comunei este fragmentat de cursul râului Sucevita care prezintă o albie majoră cu lățime variabilă cuprinsă între 250 m la ieșirea din zona muntoasă până la 500 m în zona centrală a comunei. Din punct de vedere hidrografic, comuna Marginea se situează în bazinul hidrografic al râului Siret prin afluentul sau pe
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Hasca, Havris, Floaca, Volovat și Ursoaia. Pe teritoriul comunei se mai găsesc și „slatine: - izvoare sărate, de unde locuitorii se aprovizionează cu apă sărată (slatina, saramura), acestea fiind situate la sudul Dealului Pleșa. În cadrul Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita prezintă o albie majoră largă cu maluri joase și albii părăsite cu apă doar în timpul viiturilor (perioade cu precipitații abundente). La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primește că afluent mai important pe partea dreaptă pârâul Șoarecele, iar pe partea stângă pârâul Voivodeasa
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Mărgineni-Slobozia este un sat ce aparține orașului Scornicești din județul Olt, Oltenia, România. Satul Mărgineni-Slobozia se află in albia râului Plapcea, format prin unirea râului Plapcea Mare cu Râul Plapcea Mică. Se poate ajunge in această sat părăsind șoșeaua națională Pitești-Slatina-Craiova în dreptul satului Jitaru, urmărind drumul județean care merge spre localitatea Potcoava. În centrul satului se găsește un monument
Mărgineni-Slobozia, Olt () [Corola-website/Science/301992_a_303321]
-
postfața și bibliografie la zi, la Editură Christiana din București. Un loc aparte în cadrul acestor tălmăciri (unele rămase nefinalizate) îl ocupă traducerea realizată de poeta Eta Boeriu, în care, după cum constată criticul Ion Negoițescu, „poezia curge limpede și strălucitoare, pe albiile firești ale cuvântului românesc, că printr-o natură pură și însorită”.
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
zonele de deal. Formele cele mai înalte de relief sunt Dealul Fântânele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) și Dealul Arsuri (1.238 m). Lângă Grinduri, locul în care apele Someșului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la granița dintre Mărișel, Râșca și Beliș, în fața căruia s-a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
localitatea la nord, Cetățuie - cursul de apă Valea Cetății (la vest), "Dealu cu Calea" - deal care mărginește localitatea la vest, "Răjinoasa" - vârf muntos proeminent de aproximativ 1100 m (la est), "Lupoaia" - deal care mărginește localitatea la nord, "Cracii Părăului Plaiului" - albia de curgere a apei cu aceeași denumire (la est), "Sulița" - deal care mărginește localitatea în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara, în urma precipitațiilor
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
și Avram Iancu(1852), în drumurile lor. În noaptea de 24 iunie 1926 s-a produs o rupere de nori care a distrus aproape în întregime această comună. Ploaia torențială a durat 2 ore, apa a ajuns la 2 metri, albia văii s-a mutat prin mijlocul satului, toate podurile peste vale au fost rupte, 120 de case au fost ruinate sau mânate de apă, au murit 7 locuitori și peste 250 de vite s-au înecat. Doar 19 familii au
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
altitudine de 600 m. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul vremii pe teritoriul satului au demonstrat existența omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel, în pasul Oituz s-a descoperit un vârf de lance de bronz, iar în albia pârâului Brețcu un topor de piatră aparținând culturii "Coțofeni". Pe o terasă de la poalele dealului Stejar în nord-vestul satului, în locul numit "Cetate", se găsește castrul roman Angustia, construit în anul 102, de pământ cu palisadă, apoi reclădit în piatră, cu
Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/300373_a_301702]
-
reprezentate de văile Văcăreț și Sărături aparținătoare bazinului hidrografic al Someșului. Toate au debite inconsecvente, semipermanente, torențiale în timpul ploilor. Someșul are un debit de aproximativ 72 m3 și, mai ales primăvara și toamna, inundă lunca. Datorită depunerilor de aluviuni, fundul albiei sale minore s-a ridicat astfel încât, la debite mari, apele se revarsă producând înundații și pagube. Cea mai mare inundație cunoscută s-a produs în mai 1970, când nivelul apelor a atins peste 8 m. Inundații de mai mici proporții
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
iulie de +18 °C. Cantitatea medie a precipitațiilor anuale este de 700-800ml. Direcția dominantă a vânturilor este Nord - Nord-Est. Curenții sunt canalizați pe valea Someșului. Amplitudinile medii termice variază între 22-23 °C. Resursele minerale sunt puține: nisip și pietriș în albia Someșului, piatră de calcar în pădurea de pe Huhu, odinioară intens exploatată și saramură.
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
anul 1977, executate între pâraiele Lemnia Mică (Kislemhény) și Lemnia Mare (Nagylemhény), pe vârful unui deal numit "Lazul cetății" (Várerősse), la Cetatea lui Ciomortan, datând din epoca medievală timpurie, au descoperit un turn rectangular și vase aparținând culturii dacice. În albia râului Lemnia, în anul 1965 s-a găsit un tezaur de monede, din care trei piese aparțin emisiunilor "Dyrrhachium" și "Apollonia". În anul 1988, pe cursul superior al râului Negru, în punctul numit "Opt pământuri", a fost identificată o așezare
Lemnia, Covasna () [Corola-website/Science/300378_a_301707]
-
și fragmente de vase din ceramică, ornamentate cu linii în val. În timpul lucrărilor la șoseaua ce traversează satul, în partea sudică a acestuia, s-au găsit mai multe locuințe și un cuptor de ars vase aparținând "culturii Wietenberg", iar din albia Oltului provin două vase cu slip negru și proeminențe ce aparțin primii epoci a fierului.
Coșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300375_a_301704]
-
de origine vulcanică, produs al neovulcanismului din pliocen. Zona este constituită din rozii andezitice în situ, acoperite pe alocuri cu piroclastice andezitice și de andezite bazaltoide. În zonele mai joase ele sunt acoperite cu depozite sedimentare noi. La sud de albia pârâului Baraolt se întinde masivul muntos al Munților Baraolt care, din punct de vedere tectonic - structural, aparține flișului intern al cretacicului carpatin. Ele sunt constituite în mare parte din gresii care formează bancuri, apoi marnocalcare și masive calcaroase (numite olistolite
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
vegetație caracteristică șesurilor aluvionare (milaștini, stufărișuri). O caracteristică aparte este faptul că deasupra luncii lipsește etajul dealurilor piemontane. Locul lor este ocupat direct de etajul natural al pădurilor foioase spontane (fag, carpen, gorun, cer, stejar). Pe partea de nord a albiei, pe dealul Tirco se găsește un pinet artificial conținând speciile Pinus silvestris și Pinus nigra. În pădurea de la poalele Dealului Cetății trăiește o specie ocrotită: "Lilium martagon" din familia "Liliaceae". Vegetația prezentă are un efect protector adupra solului și subsolului
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
Ciurgău, în direcția vest - est - nord, iar celălalt de la Fanate, în direcția sud - nord est - nord). Așa cum este menționat mai sus, centrul satului coincide cu locul unde se intersectează cele două pâraie principale ale satului, respectiv pârâul de la Ciurgau, pe albia căruia a fost amplasat inițial satul, situație neschimbată și în 1762 (se observă acest lucru pe harta). La extremitatea nordică a satului se află un castel (demontat de săteni în anul 1928), inițial al familiei Haller de Hallerco (posibil al
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și renovată (practic reconstruită) în anul 1714 de săteanul Gherman Macovei (biserică fiind demolată în anul 1928, odată cu construirea actualei biserici din piatră). Micile gospodării ale jelerilor ("Einzelne Hauser" - case independente) se află de-o parte și de alta a albiei pârâului de la Ciurgău și continuă și după unirea celor două albii. Locuințele iobagilor sunt reprezentate prin simple pătrațele negre, ce "împrejmuiesc" castelul grofului (Haller de Hallerko, Kornis de Goncz-Ruszko și Karacsay de Valje - Szaka) dinspre sud, respectiv est și vest
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
biserică fiind demolată în anul 1928, odată cu construirea actualei biserici din piatră). Micile gospodării ale jelerilor ("Einzelne Hauser" - case independente) se află de-o parte și de alta a albiei pârâului de la Ciurgău și continuă și după unirea celor două albii. Locuințele iobagilor sunt reprezentate prin simple pătrațele negre, ce "împrejmuiesc" castelul grofului (Haller de Hallerko, Kornis de Goncz-Ruszko și Karacsay de Valje - Szaka) dinspre sud, respectiv est și vest, fiind mai degrabă niște bordeie, de mărimea unor colibe ("coliben"). În
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
între mănunchiurile de văi tributare Jiului, care sunt orientate în direcția NV-SE și V-E. Partea de N-E a teritoriului este străbătută de pârâul Rasnic, afluent al Jiului, iar, în partea centrală, de pârâul Breasta, afluent al Rasnicului. Albiile acestora sunt în general largi și înalte, oferind condiții favorabile dezvoltării localităților din jur. Pe văile mai largi apar luncile și terasele inferioare aluvionare alcătuite din depozite de pietrișuri și nisipuri. În general, relieful de câmpie colinară este unul de
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
în zona centrală a comunei. Conform planului și registrului cadastral, suprafața teritoriului administrativ este împărțită pe categorii de folosință astfel: Principalele tipuri de sol ale comunei sunt: solul aluvional ce se întinde de pe malul drept al Jiului și până în marginea albiei satului și solul brun-roșcat de pădure ce acoperă platourile și dealurile. Solurile din lunca Jiului au fost și sunt cultivate pentru consum propriu cu legume, dar și pentru comercializare în piețele din Craiova. Solul brun-roșcat de pădure dă rezultate aproape
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
cel dintre zăvoaiele din câmpia / lunca Jiului - a permis - și mai poate îngădui - bogate / diversificate "ramuri agro-zootehnice" (preponderente fiind: "cultivarea grâului, porumbului, florii soarelui, soiei" etc., "pomicultura, viticultura, albinăritul, creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor" etc.). "Îndiguirea" și, puțin mai târziu, "mutarea albiei Jiului" mai încolo cu un kilometru, între anii 1953 - 1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi amenințat terasamentul căii ferate cu surparea, au sporit pitorescul tatomireștean cu flora și fauna unor mirabile bălți, păpurișuri, zăvoaie, cu bogăție piscicolă, de la
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
marginea de est a satului Dobreni, pe malul Șabărului; situl de la „Hotarul Cucoanei” (fostul sat Obedeni), cu așezări din perioada Latène și Evul Mediu Timpuriu (cultură Dridu); și situl de la Vărăști aflat la ieșirea din sat către Dobreni, în fosta albie a Șabărului, unde s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza IV) și din perioada Latène (epoca geto-dacică). Celelalte două sunt clasificate că monumente de arhitectură: conacul Mihail Kogălniceanu (1900), ulterior Daniel Danielopol, aflat în zona
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
Muntenia, România. O zonă de câmpie frumoasă, unde se poate ajunge foarte ușor cu maxi-taxi 203 din Ghencea. În apropierea acestui sat se găsește pădurea Manoleasa (unde s-a filmat serialul RACHETA ALBĂ) și râul ARGEȘ. Nu de mult pe albia râului Argeș se găsea celebrul ștrand "DUMITRANA", o bază de agrement frumoasă cu specific rustic, pistă de popice, restaurant, bar, căsuțe, plajă curată și amenajată. Acest ștrand a funcționat până în 90-91; imediat după revoluție localnicii au revendicat pământul și nimeni
Dumitrana, Ilfov () [Corola-website/Science/300499_a_301828]
-
că localitatea Costești are rangul de oraș. Orașul este situat în județul Argeș, în partea sa sudică, la o depărtare de 22 km de municipiul Pitești, reședința județului. Localitatea are o suprafață totală de 91,31 km². Este situată pe albia râului Teleorman, cu orientare geografică nord-sud. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Costești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,82%), cu o minoritate
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]