9,641 matches
-
Confesiunea Îl particularizează. Nu este vorba, cum se va vedea, de un singur peisaj, Înțelegînd prin peisaj ceea ce Novalis numea: „un corp ideal pentru o formă de spirit”. Altfel zi: o opțiune În lumea materială: culoarea cerului, preferința pentru un anotimp, pentru o oră a zilei sau a nopții, atașamentul pentru o anumită formă de relief etc. Acestea provoacă sensibilitatea și o exprimă. Peisajul (În poemele de meditație istorică și, În o bună parte, În poeziile erotice) se constituie sub puterea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de atîtea fapte sîngeroase. Judecata morală nu Împiedică Însă jubilațiile spiritului poetic. Căci numai de la o anumită treaptă de Îmbătare Își Începe Bolintineanu cîntecul său. IX Vasile Alecsandri. O recluziune productivă. Retorica peisajului, peisajul retoricii. Alecsandri scrie cu precădere iarna, anotimpul pe care Îl detestă cel mai mult. CÎnd se face frumos afară, se pregătește de călătorie. Literatura este lăsată atunci deoparte, fără remușcări, pînă ce un nou val de frig, o ploaie răcoroasă, o ceață groasă Îl fugăresc, iarăși, În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
al poemelor. Alecsandri nu mai contenește cu vaietele lui: „cumplita iarnă”, „gerul aspru și sălbatic”, „e un ger amar, cumplit”, „urgie crudă” etc, Însă, dacă trecem de acest prim nivel al versurilor, descoperim că, În profunzimi, se adună imaginile unui anotimp fastuos. Există, În fapt, două peisaje ale hibernării, iar dacă ținem seama și de peisajul interior (cabinetul poetului), trei. Cel dintîi sugerează, printr-un șir de tablouri aspre, Încremenirea universului material, colosala amorțire a lucrurilor, stingerea proceselor vitale. În modul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
atinse de o mînă fină. Tot „ghitara” este și mesagerul lui Cătina. Prin Sihleanu și Grandea, vine, În fine, rîndul harpei: „Pe harpa mea, copilă, de viscole zdrobită, O mînă tremurîndă abia mai pot să las...”. 19. Există timpuri și anotimpuri În iubire. Timp gramatical și timp (anotimp) cosmic. Le coup de foudre se spune totdeauna la perfectul simplu: căci el este, totodată, trecut (reconstruit) și simplu (punctual): este, dacă putem zice, un imediat anterior” (Roland Barthes). Și tot el: Îndrăgostitul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este și mesagerul lui Cătina. Prin Sihleanu și Grandea, vine, În fine, rîndul harpei: „Pe harpa mea, copilă, de viscole zdrobită, O mînă tremurîndă abia mai pot să las...”. 19. Există timpuri și anotimpuri În iubire. Timp gramatical și timp (anotimp) cosmic. Le coup de foudre se spune totdeauna la perfectul simplu: căci el este, totodată, trecut (reconstruit) și simplu (punctual): este, dacă putem zice, un imediat anterior” (Roland Barthes). Și tot el: Îndrăgostitul vede la prezent, dar conjugă la trecut
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care este ora favorabilă, minutul lor fericit? Heliade, CÎrlova, Grigore Alexandrescu au predilecție, am văzut, pentru seară. Cu cît Înaintăm În romantism, cu atît ora se deplasează spre o noapte complice și euforică. Conachi n-are propriu-zis preferință pentru un anotimp sau pentru o oră anumită. Lipsește dealtfel În poemele lui orice referință la rotirea anotimpurilor. Iubirea nu-i În funcție de schimbarea vremii. Înamoratul nu depinde de poziția astrelor. El iubește mereu, vara și iarna, cu statornicie și egală intensitate. Timpul erotic
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pentru seară. Cu cît Înaintăm În romantism, cu atît ora se deplasează spre o noapte complice și euforică. Conachi n-are propriu-zis preferință pentru un anotimp sau pentru o oră anumită. Lipsește dealtfel În poemele lui orice referință la rotirea anotimpurilor. Iubirea nu-i În funcție de schimbarea vremii. Înamoratul nu depinde de poziția astrelor. El iubește mereu, vara și iarna, cu statornicie și egală intensitate. Timpul erotic nu este, În această epocă, În legătură secretă cu timpul cosmic. Conachi, ca profesionist al
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poziția astrelor. El iubește mereu, vara și iarna, cu statornicie și egală intensitate. Timpul erotic nu este, În această epocă, În legătură secretă cu timpul cosmic. Conachi, ca profesionist al amorului, iubește „zi și noapte”, fără răgaz, indiferent la rotirea anotimpurilor. „Nopți și zile lăcrămez” - serie el Într-un loc. Sau, În altă parte: „toată noaptea-i priveghere, ziua-i toată În năcaz”... Astenic din cauza Îndelungatei suferințe, petrece noaptea În plîns și În oftat. Precizarea se repetă În poezie, Încît putem
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
erotic. Spațiile securizante: iatacul și locul tainic. „Copaciul cel mare”. 15. Un obiect metonimic: umbreluța. 16. Un univers erotizat. Soarele și alte stele... Demersul conachian: ceremonia apropierii. 17. Obiectele erotice. 18. Instrumentele muzicale: scripca, chitara și harpa. 19. Timpuri și anotimpuri În iubire. CÎnd iubesc primii noștri poeți? Lunga „noapte a privegherii”. 20. Carnavalul numelor. Un spirit prevăzător și un invariabil pățit: Anton Pann. Îngerul iatacului și Îngerul demon. 21. Anton Pann și critica erosului. Cum se poate vindeca „nădădaica” la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
gardienii intrau în colibe, scotoceau peste tot și uneori dădeau foc. Dacă în familie era vreo fată frumoasă îi propuneau s-o ducă să-l slujească pe baron, unde, întăreau ei, va fi tratată ca o regină; în schimb, pentru anotimpul respectiv, renunțau la taxă. Bătrânii se uitau scuipând, mamele plângeau, tinerii își rumegau furia. Tommaso a izbutit să-și aducă aminte și de ceea ce i se întâmplase într-o seară, în timp ce se-ntorcea acasă după ce ieșise de la casa parohială a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în sus, cercul sări, lăsând poarta slobodă, îi căzu la picioare și se rostogoli, ca o vietate scăpată din lanț. Poteca era acoperită de ierburi și de tot felul de flori colorate, creasta-cocoșului, portolaci, coada-șoricelului, maci, margarete. Ce fel de anotimp o fi ăsta, ar fi trebuit să întrebe, văzând florile de primăvară deschizându- se alături de cele de toamnă. Dar în extazul care îl cuprinsese, călcând moale, ca pe un covor gros, nu era loc de nedumeriri. În fața atâtor lucruri neobișnuite
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu privirile piezișe, gâște legănându-și șoldurile, pelicani cu gușile zvâcnind, botgroși cu nasul turtit, acvile cu nasul coroiat și pinguini înșirându-se. Coltuc privea în sus la mulțimile astea, ca la niște stoluri profilate pe cer. Ba chiar vestind anotimpurile : când berzele și sturzii se înmulțeau, venea primăvara, când mulțimea era o aruncătură de corbi, stătea să ningă, iar atunci când se făcea toamnă târzie și totuși sturzii nu plecau, urma o iarnă ușoară. Altă dată era defilarea oamenilor-animale. Cele mai multe erau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
păstrase doar pentru el. Punând laolaltă cele patru desene, ca să le compare, copiii aflară că există pe lume ceva care e numai al lor și că asta o să-i țină legați mereu și oriunde, căci în orice loc există un anotimp al frunzelor căzute, chiar dacă ele vin dintr-o toamnă mai veche. Totul începuse în joacă și, într-un fel, așa și rămăsese. Fusese în prima lor zi de școală. Maca strigase : „Care poți să sari pe frunze ?“. Ca atunci când încerci
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un râu cenușiu al uitării, cu apele nemișcate, se întindea asfaltul. Iar către Strada Mare, până hăt, departe, se vedeau blocurile. Trunchiurile lățite sub asfalt, sub temelii, țineau pe umeri acest nou oraș, al betoanelor și asfalturilor care nu aveau anotimpuri, căci nu lăstăreau și, de aceea, nici nu se desfrunzeau. De această dată, Magul frunzelor rămase în urmă, târându-se ca un paing. Jocul se încheie mult prea devreme, rădăcinile rămăseseră dedesubt, ținând pe umeri blocurile noi, acele suprafețe plane
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
avea dreptate, socoti Maca. Poate că ar fi bine să nu ne întâlnim câteva zile. Să vedem ce se mai întâmplă... — Parcă am mai zis asta o dată, acum vreo douăzeci și ceva de ani, spuse Tili. Tot într-o toamnă. — Anotimpurile se reîntorc. Maică-sa îl conduse spre ieșire. Era deja târziu, știa. Ca de obicei, ultima zi. Cu o seară înainte, rămăsese mult în fața ușii de la camera tatălui său. Nu și-o amintea bine, de când o văzuse ultima oară, pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din mătase sau din material ușor nu avantajau pe madam Farfara, care vara se afla în mari dificultăți, recurgând la pichete scrobite, la rochii cu volane etajate. Proeminența oaselor și mizerabila debilitate a fluierelor picioarelor trebuiau neapărat dosite. De aceea, anotimpul eroic al doamnei Farfara era toamna, când purta lenajuri groase și moi și ieșea în taior de stofă, sau mai târziu în sacouri scurte de blană. Ceea ce nu putea fi obliterat era obrazul brăzdat de cutremurul anilor. Orice tentativă de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de prăvălie. După ce o închidea bine cu uși de fier și examina înainte de a ieși contorul electric, întrerupînd siguranțele, pleca pe alt continent moral. Ca milioane de G. Călinescu indivizi anonimi, Demirgian avea recreația duminicală. Încă din zorii zilei, pe anotimp frumos, se auzea un duduit teribil în fundul curții lui Saferian, și aproape numaidecât Demirgian ieșea ca un bolid pe poartă, călare pe motocicleta lui. Pleca în excursii în afară din oraș, la Ploiești, la Dunăre. Atunci, dacă s-ar fi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o concepție despre viață. Provocat de Saferian, de față fiind Gaittany et compania, să se explice, Ioanide se exprimă astfel: - Ștolț al meu, ca animal sociabil, nu trăiește în speța lui canină. Câinii nu-l interesează decât fiziologic și în anotimpul de criză. Cu ei nu se poate înțelege, nu are registru moral, se învîrtește ca un prost în jurul lor. Ștolț nu devine el însuși decât între oameni, acolo își recapătă strălucirea normală a ochilor, ținuta plină de demnitate. Într-un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
forme de manifestare infolaser(bio)energetică la distanță, (bio)câmpuri electromagnetice, iar intensitatea biocâmpului electromagnetic vegetal (EM), adică planta în totalitate depinde de intensitatea stimulilor pulstonici externi - întreg spectrul electromagnetic, unde în dinamică acționează față de poziția Soarelui/24 ore, de anotimp sau mișcările de rotație și revoluție. Info(bio)energetica plantelor devine în acest mod proporțională cu: numărul și dimensiunea totală a frunzelor, florilor, suprafața luminată, temperatura de altitudine a mediului ambiant, gradul de hidratare ori prezența și/sau absența sărurilor
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
mai corect statutul de atunci al acestei îndeletniciri: medicina leacului reclamă un examen intens și atent. Înțelegem, că este vorba despre diagnosticul de boală. Același Hipocrate atrage atenția celui, care vrea să studieze medicina: să ia mai întâi seama la anotimpuri și la modul, cum pot acestea influența sănătatea, dar mai ales să țină seama de însușirile apelor, plantelor și ale Soarelui... Idee, ce impusese încă dinainte astrul ceresc, ca un zeu suprem al vechilor egipteni (Ra). Este greu de spus
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
lung proces: transportul spre postul de cumpărare. Desfacerea palmierilor are loc o dată pe lună sau o dată la două săptămâni; distanțele pot atinge între 30 și 50 km; căratul, realizat de femei pe trasee de multe ori dificile, adevărate mocirle în anotimpul ploilor, necesită uneori mai multe zile de mers. Șirurile de femei care, purtând fiecare coșuri cu o greutate între 50 și 60 kg, înaintează încet pe potecile strâmte reprezintă unul din elementele cele mai banale ale acestui Congo al anilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care le-am întâlnit în timpul anchetei noastre. Să descriem activitățile din punct de vedere calitativ. Au ele o încadrare temporală precisă? Nu există niciun fel de organizare sezonieră la nivelul duratei anuale. Suntem la Ecuator, iar contrastele climatice sunt inexistente; anotimpul uscat îndeosebi e foarte puțin marcat. Teoretic, defrișarea are loc în iulie; în realitate, este practicată tot timpul anului; același lucru se întâmplă și cu planting-ul (alimentar sau de cafea), teoretic fixat în octombrie. În ce privește recolta cafelei, ea se întinde
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a activității productive în general? Să observăm un țăran în aspectele concrete ale practicii lui. Activitatea sa este inserată într-un lanț de determinări exterioare; el este constrâns să acționeze după forme asupra cărora nu are nicio putere: cicluri de anotimpuri și de culturi, obligații tehnice, modalități științifice pentru fiecare cultură. Clima, terenul sau produsul îi impun reguli. Țăranul nu este deloc liber să acționeze după cum dorește: agricultura își are legile ei, pe care nu le poate încălca; schema activității lui
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sale într-o asemenea măsură încât acestea sunt percepute ca simptome ale grandomanie sale. De asemenea, comunitatea Amish are norme stricte împotriva utilizării tehnologiei moderne, ca de exemplu, telefoane, mașini și împotriva oferirii de daruri și planificării vacanței în anumite anotimpuri, deoarece se consideră că doar în unele perioade ale anului cadourile și concediile sunt potrivite. Așadar, manifestările conform cărora o persoană e posibil să prezinte simptome maniacale includ folosirea excesivă a telefonului, condusul mașinii, sau oferirea de daruri în perioade
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Oricum ar sta lucrurile, deoarece trebuie să recurgem la ceea ce socialiștii numesc un parazit, care este parazitul mai puțin exigent: negustorul sau funcționarul? Comerțul (îl presupun liber, altfel cum aș putea raționa?), comerțul deci, este condus, prin interes, să studieze anotimpurile, să constate zi de zi starea recoltelor, să primească informații din toate colțurile globului, să prevadă nevoile, să ia măsuri preventive. Există nave pregătite să iasă în larg, există corespondenți peste tot, iar interesul imediat al comerțului este să cumpere
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]