10,957 matches
-
formulate probleme fundamentale ale cunoașterii științifice de astăzi, de ecologie, de anatomie comparată, embriologie, ca și cele ale vieții sufletești. Este interesant de remarcat că această învățătură s-a născut în aceeași perioadă social-istorică în care Alexandru cel Mare era antrenat în expedițiile sale de cucerire a lumii. Din depărtările în care se purtau luptele, lui Aristotel îi erau aduse materiale documentare, informații despre formele diverse în care se manifesta natura, despre dependența acestora de respectivele condiții de viață. În acest
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
s-a început prin formularea unor noi categorii conceptuale prin care se urmărea să se surprindă relațiile mediatoare suportate de sistemul nervos. "Impulsurile externe" inițiate duceau la "excitarea" unor circuite neuronale, a unor structuri anatomo-morfologice ale receptorilor, care urmau să antreneze mecanisme senzoriale de mediere, etc. Cu mijloace conceptuale de acest fel s-a încercat realizarea necesarei deschideri de perspectivă, implicarea de noi instrumente și mecanisme indispensabile pentru explicarea recepției senzoriale, pentru evidențierea rolului activităților de mișcare. Din perspectiva concepției evoluționiste
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
O poate face pentru că individualitatea umană este o expresie a concretului universal, ceva care nu mai poartă nici un respect pentru o moralitate abstractă. Cu alte cuvinte, individualitatea concretă este de neimaginat în afara unui organism corporal, în afara existenței omului în natură, antrenat în rezolvarea contradicțiilor de diferite feluri. Confruntarea cu ele dă naștere unui "eu", generator de activitate spirituală, de raporturi spațio-temporale conștiente. Obiectele din jur există doar în raport cu acest "eu", ca realități de conștiință care acționează asupra organelor de simț și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cele mai profunde și revoluționare frământări sociale. Imperiul rus corespundea unei entități statale care cerea să fie mereu apărată, mereu extinsă, aflată într-o presiune suficientă pentru stimularea continuă a activității productive, cu deosebire a celei militare. Era o țară antrenată în conflicte permanente cu vecinii și în cele din urmă cu propria populație, situație care a culminat cu izbucnirea revoluției populare din noiembrie 1917. În acest cadru social, Behterev (1857-1927) a fondat primul laborator de psihologie din Rusia, în 1885
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mecanismelor compensatorii este de competența psihanalistului. Visul, o idee generoasă în sistemul lui Freud, are la Adler rolul de a pregăti satisfacerea sentimentelor de superioritate ale celui care doarme, de a crea în sinele acestuia o stare afectivă care să antreneze mecanisme cu care acesta să-și dovedească superioritatea, afirmarea. Sentimentul de inferioritate poate fi real sau imaginar, dar când se fixează poate avea consecințe foarte diverse. Pretextul pentru a fi evocat poate fi o talie mai mică sau prea mare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tendință de dezvoltare în care accentul era pus pe substanța subiectivă bogată a relațiilor omului cu natura și societatea. Unii dintre aceștia erau americani, alții însă erau imigranți, refugiați din fața nazismului german (Eeick Fromm, Karen Horney). Frământările sociale din Europa antrenau din plin problematica formulată inițial de S. Freud, care de astă dată cerea implicarea unor specialiști avizați care să se pronunțe asupra noii identități culturale a omului, dobândită antropogenetic, etnologic, care să găsească aici originile de dereglare patologică a comportamentului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tot în Est, a constituit epopeea banală a milioane de ființe umane, începând cu ziua în care țările lor, abandonate de Occident la sfârșitul războiului, au fost nevoite să îndure regimul impus de Uniunea Sovietică. Mii de oameni au fost antrenați, ca Vlad și ca mine, în experiența mizerabilă a epocii staliniste, al cărei rezultat a fost adesea dramatic. De câte ori nu mi s-a repetat: „Ești obsedată de un trecut devenit ireal, ar trebui să-l uiți!“ La aceasta, răspundeam că
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
în Europa de Est. Mai târziu, aveam să înțeleg că țările noastre erau pedepsite, căci soarta lor - cea de a fi lăsate în sfera de influență a lui Stalin - a fost o pedeapsă sângeroasă și nedreaptă a Istoriei în vârtejul căreia fuseseră antrenate fără voia lor. Când am încercat să-mi amintesc acea epocă de ruptură, am revăzut, în adâncul meu, atmosfera care a învăluit anii de trecere de la libertate la înrobire. Guverne primitive, ghidate de ideologi fanatici, fuseseră instalate la putere de către
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mai precisă, limbajul se delimitează de limbă, cu care este uneori cvasiechivalent, alteori în opoziție: amândouă desemnează ansambluri semnificante utilizate mai ales în scopuri comunicative"21. "capacitate specifică ființei umane de a comunica prin intermediul unui sistem de semne verbale (limba) antrenând o tehnică corporală complexă și presupunând existența unei funcții simbolice și a centrilor corticali specializați. Utilizarea de către un grup social (sau comunitate lingvistică) a unui sistem de semne verbale determină constituirea unei limbi particulare. (...) Termenul de limbaj a fost extins
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
locutorului asupra realității, fiind vehiculul unui ansamblu de credințe, valori, atitudini și opinii. În accepțiune neutră, ideologia desemnează de altfel ansamblul valorilor și credințelor împărtășite de un individ sau de o comunitate istorică. De cele mai multe ori însă, conceptul de ideologie antrenează puternice conotații negative, definind un tip de schemă predictivă, simplificatoare, o deformare a realității și a gândirii, care devine transparentă la nivelul expresiei verbale. Referitor la ponderea dimensiunii ideologice, unele limbaje sunt considerate pregnant ideologice comparativ cu altele: astfel, dacă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în limbă, dobândește valențe noi, prin prisma relaționării cu ideologia în cadrul căreia se construiește și se proliferează un anumit discurs. Pornind de la postulatul enunțat de Bloomfield, potrivit căruia nu există sinonimii reale în limbă, înseamnă că forme de expresie distincte antrenează întotdeauna semnificații diferite. Astfel, fiecare selecție operată în cadrul relațiilor sinonimice paradigmatice devine generatoare de sens, evidențiind atitudinea emitentului față de realitățile prezentate. Limbajul politic exploatează intens seriile sinonimice ale limbii, în funcție de exigențele momentului, de publicul căruia i se adresează și de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eufemismul urmărește menajarea interlocutorului, dar, mai ales, autoprotecția emitentului. În cadrul limbajului politic, eufemismul devine o tehnică de reconstrucție a referențialului politic, propunând o imagine în acord cu intențiile și aspirațiile locutorului 82. Asumarea unor inovații la nivelul expresiei verbale poate antrena pierderea de capital de imagine pe scena politică, mergând chiar până la excluderea din jocul puterii. Limbaj politic vs. limbaj științific În Poetica matematică, Solomon Marcus afirmă că limbajul științific, în special cel matematic, în calitate de limbaj pur denotativ, este cel mai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
particulare ale situațiilor de comunicare. Structura sintactico-logică a limbajului politic relevă temeiul invariant al acestuia și coeziunea secvențelor discursive, prin reorganizări și ierarhizări operate de regulile transformaționale, structura de adâncime fiind transformată în structură de suprafață. Fiecare act de comunicare antrenează reorganizarea constantelor de profunzime ale limbajului politic, potrivit contextului interacțional-situațional care le actualizează. Din această perspectivă, Petre Botezatu subliniază că orice abordare a sintaxei implică în același timp depășirea ei113: abordarea sintactică a actelor discursive din spațiul politic nu poate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tehnic. Circulația lor în domeniul politic este efemeră și conjuncturală, fiind dictată de rațiuni contextuale ale comunicării politice, iar utilizarea este marcată adesea de ambiguitate semantică. În general, trecerea unui cuvânt dintr-un domeniu în altul al cunoașterii și comunicării antrenează modificări ale acestuia la nivel semantic. Mutațiile pot fi explicite, prin anexarea unui calificativ care indică contextul epistemologic al comunicării (capital politic, decizie politică, dialog politic, acțiune politică), sau implicite, prin deplasări metaforice care stabilesc conexiuni între spații extrem de eterogene
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a influența atitudinea politică a receptorului. Demersul nostru pleacă de la postulatul că discursul politic nu reprezintă un simplu ornament al conduitei politice, o acoperire discursivă gratuită a actelor politice, ci o dimensiune constitutivă politicului, prin valențele simbolice pe care le antrenează și prin capacitatea de a traduce mesajele politice transmise prin intermediul altor suporturi semnificante (muzică, vestimentație, embleme, instituții etc.). Manifestările discursive sunt esențiale politicii în măsura în care reprezentările politice, prin care indivizii și grupurile se recunosc și se diferențiază, se construiesc, în principal
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicului receptor. Potrivit lui Oswald Ducrot, valoarea argumentativă a unui enunț "nu reprezintă o consecință a informațiilor transmise prin intermediul ei, ci fraza poate conține diverse morfeme sau expresii care, pe lângă conținutul lor informativ, servesc la conferirea unei orientări argumentative a enunțului, antrenând destinatarul într-o direcție sau alta"149. Definită ca "logica în acțiune, logica utilizată în situațiile în care omul intră în relație cu semenii pentru a-i convinge"150, argumentarea vizează "o organizare de propoziții cu ajutorul raționamentelor în vederea întemeierii (dovedirii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ori individual (ca în cazul lui C.A. Rosetti, I. Brătianu, V.A. Urechia, ori al rușilor, maghiarilor, evreilor, liberalilor, dascălilor din universități, parlamentarilor) și pamflete ad-rem, bazate pe argumente solide care să susțină o idee sau alta, spațiu care antrenează o multitudine de mijloace pamfletare"348. În ce privește prima categorie, pamfletul își trage sevele din parodie, din scenariul aluziv, construit în jocul lingvistic al subtilizărilor onomastice și toponimice. Parodia limbajului adversarului estompează din gratuitatea unui sarcasm accentuat violent, iar ironia, cultivată
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
principalelor categorii semantice înregistrate de publicistica eminesciană au evidențiat rolul jurnalistului în procesul de modernizare a limbii române. Din punct de vedere pragmatic, am fost interesați de modul în care dinamica relației jurnalist-cititor modelează mijloacele de exprimare utilizate de gazetar, antrenând efecte variate la nivel de receptare: avertizare, confesiune, infirmare, dezvăluire, evaluare, revoltă ș.a. Complementaritatea celor trei niveluri de analiză (sintaxă, semantică, pragmatică) a impus conexiuni constante între dimensiunile semiotice, favorizând astfel depășirea interpretării izolate a fenomenelor în discuție. Capitolul 6
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Provinciei și pentru a se alătura trupelor sale în Galia. El reușește să ia Avaricum (Bourges) și îl trimite pe Labienus să se bată cu o altă armată galică la Lutetia. Dar eșuează în fața Gergoviei, în mijlocul regiunii arverne. Acest eșec antrenează aderarea eduenilor la revoltă și, la Bibracte, Vercingetorix este confirmat ca șef al galilor. Cezar preferă să se retragă spre sud pentru a apăra Provincia. Atunci Vercingetorix decide să lanseze cavaleria împotriva armatei romane în marș. Această eroare de apreciere
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Filip August (1180), sînt lente și modeste: ele se situează într-un context feudal puțin propice unei puterei regale solide. Dar, în același timp, regatul beneficiază de extraordinara înflorire economică, demografică și culturală care, începînd cu anul o mie, antrenează Occidentul întreg și transformă lumea subdezvoltată din Evul Mediu timpuriu într-o lume în expansiunea prin raportare la Islam și la Bizanț: un nou raport de forțe exprimat, începînd cu sfîrșitul secolului al XI-lea, prin mișcarea cruciadelor. Anarhia din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a primi sau pentru a păstra un fief angajamentului vasalic. Legătura între senior și vasalul său se leagă în cursul unei ceremonii pline de gesturi simbolice; *jurămîntul de credință, *omagiul, *investitura (documentul 1, p.127). Jurămîntul de credință și omagiul antrenează, pentru vasali, o obligație pe care am putea-o numi negativă: să nu îi facă niciodată rău seniorului său. Încredințarea fiefului implică îndatoriri și mai precise: ajutorul și sfatul. Ajutor militar, mai întîi: vasalul este un luptător călare care trebuie
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
comerciale care se întindea după cum a spus Roberto Lopez, "din Groenlanda pînă la Pekin". În sfîrșit, expansiune politică, sub formă de cruciadă. Secolul se deschide cu luarea Constantinopolului de către cruciații celei de-a patra cruciade, în 1204: fenomen extraordinar care antrenează constituirea, pentru o perioadă de aproape șaizeci de ani, a unui Imperiu Latin de Răsărit; în timp ce alte cruciade permit atașarea la creștinătatea latină, într-un mod mult mai durabil, a Spaniei musulmane și a slavilor păgîni de dincolo de Oder. Acest
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de parohie, de meserie, cadre liniștitoare împotriva precarității existenței. Populația În 1328, am văzut, populația franceză, în limitele Franței actuale, se situa, fără îndoială, între 15 și 20 de milioane de locuitori, dar criza teribilă din secolul al XIV-lea antrenase o scădere dramatică, de ordinul treimii sau a jumătății. Dimpotrivă, începînd de pe la 1450, se produce o redresare spectaculoasă, care readuce în curînd populația la cifra din 1328. Dar această creștere, care nu este decît recuperare, este întreruptă de criza de la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în medie pentru băieți, 25-26 de ani pentru fete. În absența limitării voluntare a nașterilor, vîrsta tardivă a fetelor la prima căsătorie constituie într-adevăr "marea armă contraceptivă a Franței clasice". Natalitate și mortalitate. Căsătorite tîrziu, alăptînd majoritatea copiilor (ceea ce antrenează o sterilitate temporară), născînd în medie o dată la doi ani, adesea de timpuriu sterile ca urmare a nașterilor dificile, murind adesea tinere, în special la naștere, femeile au mai puțini copii decît s-a crezut vreme îndelungată: 4 sau 5
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cultul sfinților, tot ea condamnă recurgerea la vrăjitori; represiunea împotriva vrăjitoriei va deveni violentă o dată cu începutul secolului al XIV-lea și mai ales la sfîrșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Practicile. Practicile pe care le antrenează aderarea la creștinism se observă pretutindeni. Unele sînt obligatorii, ca messa duminicală, confesiunea și împărtășania pascală, postul și abstinența în unele perioade ale anului, primirea *sacramentelor care jalonează viața individuală (botez, prima împărtășanie, căsătorie, maslu). Celelalte sînt facultative, ca pelerinajele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]