9,674 matches
-
nu în rame ci în geamuri... Importatorul era disperat! Am reclamat cele întâmplate ministrului comerțului exterior, ministrului de externe, la CC. Mi s-au dat asigurări că "s-au luat măsuri" și că livrările următoare se vor desfășura fără probleme. Ași! Al doilea vapor avea marfa distrusă în proporție de 50%. Ce puteam să fac? Situația era destul de tragică, importatorul își riscase banii și reputația pe marfa și firma recomandate de ambasadă. Noroc de faptul că transportul fusese asigurat! Mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
partea de nord vest, păduri în amestec, cum este și pădurea Cernohal din comuna Călărași, iar în lunci predomină plopul, teiul și răchita. Populația județului este formată din oameni de diferite etnii, harnici, iubitori de natură, onești și gata de ași ajuta vecinul la nevoie. Cea mai mare parte a populației se ocupă și azi cu agricultura, muncind pe ogorul ei ori la alți proprietari de terenuri. În trecut lucrau la boieri, angajându-se după regulile vremii, reguli ce le respecta
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Gheorghe. Azi 29 iunie praznicul Sfinților apostoli Petru și Pavel. Hlipiceni - 1991”. După ce mi-am găsit gazdă și m-am instalat, în locuința Zavasta Hrapciuc și luându-mi postul în împrimire, am făcut cunoștință cu diverși locuitori, printre care i-ași aminti pe Mihai Oghinciuc, Ion Rusu, soții Simionescu, Toader Cojocaru, Mihai Sumănaru, Gheorghe Boghinciuc și mulți alții, fie că erau funcționari sau simpli cetățeni din comuna Hlipiceni. Fiind tânăr, am cunoscut și pe Antoaneta-Georgeta Emanoil și din vorbă, în vorbă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
părinți și să învețe tot ce hotărau părinții, inclusiv bunicii. Femeia era supusă bărbatului și mergea în urma soțului la distanța de doi pași. Tinerii respectau pe orice bătrân, fie că-l cunoșteau sau nu. Odată ajunși tineri, se pregăteau de ași face cuibul propriu, de aceea mama în special, ca și tata, dădeau sfaturi și luau decizii. Tânărul, după ce a fost în armată, putea să se însoare cu fata indicată de familie, cunoscută încă dinainte de a merge în armată. Se făcea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
prindeau de nași de botez ori de cununie, ținîndu-se ca neam până la a doua generație. De felul lor erau pașnici, dar și când se supărau erau tare belicoși. Pe întreaga suprafață a comunei era un obicei practicat de locuitori de ași da porecle. Acestea erau folosite și recunoscute mai mult decât numele de familie. De multe ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai să n-o găsești, dar în schimb, dacă îi spuneai porecla, imediat ți se spunea unde
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
destul de bună și de calitate la producția de grâu și în special la sfecla de zahăr, iar primăria a acordat loc de târg, care se ține în fiecare marți din săptămână, unde veneau oameni din comunele, respectiv satele vecine, pentru ași vinde produsele, a face schimb, cumpărări vânzări de păsări, porci, oi, vite, cai și se tocmeau ciobani și stâne pentru vară. Tot la iarmaroc se tocmeau lăutarii pentru nunți, fie „boanta”( alămuri și toba mare) fie scripcarii. Primăria încasa taxa
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în Baza de colectare Todireni, șef de bază fiind Velte iar IonTomniuc, contabil. Chiaburii au suportat cote foarte mari, având un procentaj mărit, mulți din ei au fost nevoiți să cumpere produse, că, în realitate, nu strângeau cantitatea impusă spre ași achita obligația. Fiii chiaburilor au avut de suferit prin recomandarea ce li se dădea, că nu au origine sănătoasă, muncitorească și nu puteau să urmeze liceul sau facultatea și chiar la încadrarea lor în câmpul muncii nu puteau fi primiți
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
care cu „capre”, care cu „urși”, ”căiuți”, urători, semănători, chiar colinde laice compuse de autori anonimi, în care se proslăvea partidul comunist, ca în felul acesta să se elibereze adeverința de a umbla pe la casele oamenilor. Formațiile se adunau spre ași arăta ce pot iar spectatorii era adevăratul juriu, dar când se auzea de departe formația „ursul de la Dragalina” ori „căiuții de la Victoria” toate celelalte formații erau lăsate pe planul al doilea, ba chiar îi întâmpinau și-i admirau. Aceste formații
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
va întinde pe o suprafață de 265.000 metri pătrați, având 6.000 de încăperi, fiind a doua clădire din lume, după Pentagon. Acestei construcții i-a fost pusă corect numele de casa poporului, fiindcă fiecare județ a fost obligat ași trimite, timp de o lună de zile, meșterii cei mai buni în construcții, decorări, sculptură, instalați, electricitate, etc și pe la jumătatea anului 1989 opera a fost desăvărșită. Șefu’ mare de la Moscova, Gorbaciov, prin mai 1987, ne vizitează și stă de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Cu toate acestea, hlipicenarii sunt oameni dornici de a trăi cât mai bine, sunt muncitori și o serie s-au dus la lucru în diferite state din Europa cum ar fi Spania și Italia, trimițănd bani celor din Hlipiceni spre ași face viața mai bună, contribuind la înfrumusețarea satului lor, mai ales Victoria și Cobiceni. Pentru cei din fruntea comunei, dacă vor ști să găsească bani în bugetul comunal, sau să aducă bani le recomand: încadrarea a doi medici permanenți. Unul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
partea de nord vest, păduri în amestec, cum este și pădurea Cernohal din comuna Călărași, iar în lunci predomină plopul, teiul și răchita. Populația județului este formată din oameni de diferite etnii, harnici, iubitori de natură, onești și gata de ași ajuta vecinul la nevoie. Cea mai mare parte a populației se ocupă și azi cu agricultura, muncind pe ogorul ei ori la alți proprietari de terenuri. În trecut lucrau la boieri, angajându-se după regulile vremii, reguli ce le respecta
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Gheorghe. Azi 29 iunie praznicul Sfinților apostoli Petru și Pavel. Hlipiceni - 1991”. După ce mi-am găsit gazdă și m-am instalat, în locuința Zavasta Hrapciuc și luându-mi postul în împrimire, am făcut cunoștință cu diverși locuitori, printre care i-ași aminti pe Mihai Oghinciuc, Ion Rusu, soții Simionescu, Toader Cojocaru, Mihai Sumănaru, Gheorghe Boghinciuc și mulți alții, fie că erau funcționari sau simpli cetățeni din comuna Hlipiceni. Fiind tânăr, am cunoscut și pe Antoaneta-Georgeta Emanoil și din vorbă, în vorbă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
părinți și să învețe tot ce hotărau părinții, inclusiv bunicii. Femeia era supusă bărbatului și mergea în urma soțului la distanța de doi pași. Tinerii respectau pe orice bătrân, fie că-l cunoșteau sau nu. Odată ajunși tineri, se pregăteau de ași face cuibul propriu, de aceea mama în special, ca și tata, dădeau sfaturi și luau decizii. Tânărul, după ce a fost în armată, putea să se însoare cu fata indicată de familie, cunoscută încă dinainte de a merge în armată. Se făcea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
prindeau de nași de botez ori de cununie, ținîndu-se ca neam până la a doua generație. De felul lor erau pașnici, dar și când se supărau erau tare belicoși. Pe întreaga suprafață a comunei era un obicei practicat de locuitori de ași da porecle. Acestea erau folosite și recunoscute mai mult decât numele de familie. De multe ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai să n-o găsești, dar în schimb, dacă îi spuneai porecla, imediat ți se spunea unde
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
destul de bună și de calitate la producția de grâu și în special la sfecla de zahăr, iar primăria a acordat loc de târg, care se ține în fiecare marți din săptămână, unde veneau oameni din comunele, respectiv satele vecine, pentru ași vinde produsele, a face schimb, cumpărări vânzări de păsări, porci, oi, vite, cai și se tocmeau ciobani și stâne pentru vară. Tot la iarmaroc se tocmeau lăutarii pentru nunți, fie „boanta”( alămuri și toba mare) fie scripcarii. Primăria încasa taxa
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în Baza de colectare Todireni, șef de bază fiind Velte iar IonTomniuc, contabil. Chiaburii au suportat cote foarte mari, având un procentaj mărit, mulți din ei au fost nevoiți să cumpere produse, că, în realitate, nu strângeau cantitatea impusă spre ași achita obligația. Fiii chiaburilor au avut de suferit prin recomandarea ce li se dădea, că nu au origine sănătoasă, muncitorească și nu puteau să urmeze liceul sau facultatea și chiar la încadrarea lor în câmpul muncii nu puteau fi primiți
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
care cu „capre”, care cu „urși”, ”căiuți”, urători, semănători, chiar colinde laice compuse de autori anonimi, în care se proslăvea partidul comunist, ca în felul acesta să se elibereze adeverința de a umbla pe la casele oamenilor. Formațiile se adunau spre ași arăta ce pot iar spectatorii era adevăratul juriu, dar când se auzea de departe formația „ursul de la Dragalina” ori „căiuții de la Victoria” toate celelalte formații erau lăsate pe planul al doilea, ba chiar îi întâmpinau și-i admirau. Aceste formații
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
va întinde pe o suprafață de 265.000 metri pătrați, având 6.000 de încăperi, fiind a doua clădire din lume, după Pentagon. Acestei construcții i-a fost pusă corect numele de casa poporului, fiindcă fiecare județ a fost obligat ași trimite, timp de o lună de zile, meșterii cei mai buni în construcții, decorări, sculptură, instalați, electricitate, etc și pe la jumătatea anului 1989 opera a fost desăvărșită. Șefu’ mare de la Moscova, Gorbaciov, prin mai 1987, ne vizitează și stă de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Cu toate acestea, hlipicenarii sunt oameni dornici de a trăi cât mai bine, sunt muncitori și o serie s-au dus la lucru în diferite state din Europa cum ar fi Spania și Italia, trimițănd bani celor din Hlipiceni spre ași face viața mai bună, contribuind la înfrumusețarea satului lor, mai ales Victoria și Cobiceni. Pentru cei din fruntea comunei, dacă vor ști să găsească bani în bugetul comunal, sau să aducă bani le recomand: încadrarea a doi medici permanenți. Unul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fi de acord cu revizuirea Constituției În vederea articolului 7 nu Însemna că face jocul liberalilor, ci a lucra În folosul țării: „dacă aș crede că partidul liberal ar voi să modifice Constituțiunea În sens mai liberal, eu unul nu m- ași crede În drept a respecta această Constituțiune, fiindcă ea atunci n-ar mai fii opera țărei, ci ar fi opera unui singur partid; și...trebuie s-o recunosc pentru mine, și precum lor nu le dau dreptul s-o modifice
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
lor, v-o declar francamente că nu văd În populațiunea evreiască, care este În țara noastră, pericolul pe care-l vedeți”. Dar admit că este așa; „v-aș Întreba Însă, ce ați câștigat cu măsurile restrictive luate până acum?...v-ași ruga să faceți o statistică, aceea de a vedea câți evreii au intrat În țară Înainte de măsurile restrictive și câți după acele măsuri? Și v- ași mai Întreba, dacă cu toate aceste măsuri nu se poate lecui răul, atunci n-
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
v-aș Întreba Însă, ce ați câștigat cu măsurile restrictive luate până acum?...v-ași ruga să faceți o statistică, aceea de a vedea câți evreii au intrat În țară Înainte de măsurile restrictive și câți după acele măsuri? Și v- ași mai Întreba, dacă cu toate aceste măsuri nu se poate lecui răul, atunci n-a venit oare timpul să vă gândiți că v-ați pus Într-o situație greșită? eu cred că timpul acesta a venit, și din tratatul de la
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
lui Sturdza, care considera că România nu are nevoie de străini pentru a se dezvolta, Carp i-a declarat: „d-voastră vreți ca fără străini să ajungem la acea stare de cultură (la care se afla restul Europei)? Dar eu ași dori să știu, d-le Sturdza, ce este pe d-ta și ce este În d-ta astăzi, care să nu fie rezultatul unei acțiuni străine? Nimic! Ceea ce lucrează În creieri d-tale azi, este rezultatul acțiunii care a avut
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
brăduți împrejur, ca niște oaspeți, ca un grup de copii adunați la masă. * Dimineața, trecând spre centru, pe o bancă, de pe care abia se uscase umezeala nopții, am zărit o mulțime de cărți de joc, aranjate într-o ordine anume: așii, în perechi, valeții și popii grupați și ei și așa mai departe. M-am oprit o clipă intrigat, neputând să explic rostul acestor cărți. Cum nu sunt jucător de cărți (sunt analfabet în această direcție) și nu am nici înclinații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la modă, oameni cu capul ras, cu trei cefe suprapuse (una prin transplantarea frunții în occiput), bătăuși de vază, VIP-uri de "box total", vedete de seară la televiziuni. Cum să-l suporte pe Grivei acești aristocrați ai tinerimii contemporane, ași ai unor baruri celebre, când ei au chef să lovească în Grivei, să-l sperie, să-l ucidă rafinat, cum cere moda deprinsă la ședințe de lupte importate din Orient? Grivei ar avea o unică șansă: să-și găsească un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]