10,800 matches
-
La prima vedere, ansamblul pare imposibil de urnit și trans portat în procesiune publică, iar în imaginile pe care le-am văzut ante rior pe YouTube racla părea mult mai mică și mai „fragilă”. Iată de ce l-am întrebat pe călugărul ce avea grijă de raclă, miruindu-i cu atenție pe frunte pe cei care treceau prin fața acesteia, „cum poate fi transportat pe stradă un sicriu atât de voluminos în timpul pelerinajului, așa cum am văzut eu la televizor că se face ?”. Călugărul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
călugărul ce avea grijă de raclă, miruindu-i cu atenție pe frunte pe cei care treceau prin fața acesteia, „cum poate fi transportat pe stradă un sicriu atât de voluminos în timpul pelerinajului, așa cum am văzut eu la televizor că se face ?”. Călugărul mă corectează cu blândețe, zâmbind ușor, „nu se spune sicriu, ci raclă, așa este la sfinți. De fapt, sfântul nostru este mult mai mic și mai scurt, nu este chiar așa de greu”. Cu un gest expert, mișcă un fel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este mult mai mic și mai scurt, nu este chiar așa de greu”. Cu un gest expert, mișcă un fel de placă de lemn și se vede într-adevăr racla originală din argint, de dimensiuni mult mai mici. „Priviți”, spune călugărul, „ne trebuia ceva mai ușor, dar ce se observă a fost pus pentru că au fost probleme”. Nu spune exact despre ce a fost vorba, dar lasă mai apoi să se înțeleagă că s-a utilizat această soluție a supra-acoperirii pentru că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o sce nografie bine pusă la punct și actori având fiecare roluri bine precizate ; jandarmii îmbrăcați în ținută de vară (este foarte cald, aproape caniculă) coboară garduri de protecție din metal dintr-un camion. Pe scena ridicată ad-hoc pentru eveniment, călugări, copii, femei, bărbați montează icoane de toate dimensiunile pe peretele de fundal, pentru imagine și „atmosferă”, iar covoare populare de o extraordinară calitate și frumusețe sunt derulate pe jos (am auzit mai târziu pe cineva spunând că ar proveni de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
chiar aici, în locul acesta, cu un preot însoțit de 50 de enoriași din parohie. A fost frumos, un pelerinaj de neuitat, nu îmbrânceală, nimic, am cântat, ne-am ajutat unul pe altul la greu. Ducem lipsă de preoți și de călugări în rând, tocmai acum când este mai mare nevoie de ei”. Se oprește la fel de brusc precum a început să vorbească, încercând să citească din cărțulia cu acatiste. Sarmale de București. Ora 14.30-15.00. Din motive pe care noi nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
11.30-12.30). Drumul către mormântul Părintelui Arsenie Boca străbate o mică pădure de brazi, cărarea este amenajată cu lespezi de piatră, dar panta până la poiană continuă să fie destul de aspră. Două lucruri îmi atrag atenția în acest timp. Un călugăr și-a construit undeva în pădure, dar suficient de aproape pentru a fi văzut cu ochiul liber, un fel de „loc de rugăciune” ad-hoc, improvizat din niște icoane vechi, rezemate de trunchiul unui brad, și lumini de la o candelă de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ochiul liber, un fel de „loc de rugăciune” ad-hoc, improvizat din niște icoane vechi, rezemate de trunchiul unui brad, și lumini de la o candelă de stearină aruncată într-o cutie goală de conserve. Nu, nu cred că este un fals călugăr, așa cum se pot vedea adesea în pelerinaje. Se roagă în genunchi, cu capul în cetina de brad. Recunosc că imaginea este destul de tare și ține de „miracolul pelerinajului”, dar și de tendința de „sacralizare spontană” a spațiului, des întâlnită în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
simte peste tot aroma busuiocului uscat, tot așa aici la Suceava este omniprezentă floarea de sânziene, un simbol al sărbătorii 1. Mă retrag spre locul meu de observație preferat din acest pelerinaj, și anume „podul” de lemn acoperit din fața chiliilor călugărilor, acolo unde dorm, se roagă sau mănâncă pelerinii în timpul nopții de veghe. Încă nu a sosit prea multă lume acolo, dar un grup compact, de circa 20-25 de persoane, s-a format deja. Un amestec de pelerini de la țară, jumătate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dădea semne că ar dori să vorbească cu cineva, profit de ocazie pentru a-i adresa câteva întrebări, după ce-i spun în prealabil că am lucrat și eu ca librar, dar într-o țară străină. „În Italia ?”, întreabă curios tânărul călugăr, care veghea asupra unui raion impresionant de cărți religioase, de la Biblii la povești creștine pentru copii. Îl întreb pe ce criterii își alege cărțile expuse spre vânzare, care sunt factorii care-l determină să propună clienților „viața” unui anumit sfânt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
bun, te vindecă, vorbești despre el și-l recomanzi și altor prieteni, nu-i așa ? La fel este și cu sfinții. Evlavia și dragostea oamenilor lucrează, ea îi «promovează», cum zici dumneata !” Apoi se oprește brusc, oarecum rușinat de privirile călugărilor din ace lași cort cu el, care începuseră să asculte cu atenție, dar și cu o doză de îngrijorare dialogul nostru. Cine eram eu, la urma urmei ? Nici prea a pelerin nu arătam, nici ziarist cu cameră de luat vederi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
trage nasul cu zgomot, apoi iar începe să se roage. Câțiva bătrâni au adormit direct în stranele de lemn, mă întreb cum pot să se odihnească într-o poziție atât de incomodă. Sfinți de vii. Prispele de lemn din fața chiliilor călugărilor sunt și ele pline de oameni, înveliți cu pături, înghesuiți unul în celălalt, unii dorm, alții se roagă, priveghere, în așteptarea slujbei de dimineață. În imensa lor majoritate, sunt oameni de la țară, vârstnici, o categorie de pelerini pe cale de dispariție
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vânătoare, cămașă cu dungi și adidași albi în picioare. Poartă cu el două aparate foto, unul mic, compact, și altul profesional, marca Nikon, ținut în bandulieră. Fotografiază pelerini, mai ales pe cei care sunt angajați în rugăciune, familii cu copii, călugări. Nu stătea prea mult timp într-un loc. Fotograful numărul doi : se recomandă simplu „Artistul”, are o figură studiată de hipster punk, cu o pălăriuță cochetă de fetru pe vârful capului, cercei în urechi și ochelari cu ramă groasă optzeciști
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și mai puțin tineri din Nicula, Gherla și din alte localități din zonă luaseră în stăpânire drumul de acces spre mănăstire, profitând zgomotos de toate atracțiile tonetelor vânzătorilor ambulanți, risipite de-a lungul acestuia. 15 august 2013 Reîntâlnesc vechi cunoștințe : călugării sound system și vânzătorul de pachete miraculoase. Rromii de la Iași, la Nicula. Comunicatul oficial al Jandarmeriei. Cum arată poiana de la Nicula după plecarea pelerinilor. „La Nicula, plângi toată noaptea, garantat”, declară o pelerină din Vălenii de Munte. De ce pelerinajul de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a privi în voie bagajele pelerinilor care coboară rampa accentuată, sunt mult mai elaborate și mai voluminoase decât ale pelerinilor de tip „rând de așteptare”, prima impresie se confirmă, un detaliu esențial pentru înțelegerea acestor două tipuri diferite de pelerinaj. Călugării sound system, cei pe care i-am întâlnit la multe peleri naje majore din țară, sunt amplasați pe marginea drumului de acces, cu panglicile lor tricolore, icoane și mirul lor cu miresme tari. Numai că, de data aceasta, din boxele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Numai că, de data aceasta, din boxele ambulante răsună pricesne și nu cântări bizantine, ca la Iași sau București. Afluență mare a pelerinilor care coboară panta și doresc să fie miruiți, cu un gest automat și grăbit, de unul dintre călugări. Marea majoritate lasă drept ofrandă un bilet de un leu. Un tânăr atletic, într-un trening negru și cu papuci de plajă în picioare, încearcă să ordoneze rândul care nu încetează să ia proporții. După miruire, fiecare pelerin, purtând pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vag „bucovinean”. Lângă imagine este lipită o săgeată indicatoare mare, iar deasupra acesteia scrie : „O părticică din contribuția MEA. Așezământul social”. Puțin mai târziu, după terminarea slujbei și a pelerinajului, reușesc să stau de vorbă cu unul dintre cei doi călugări, care a urcat în curtea mănăstirii pentru a cumpăra suveniruri de pelerinaj, mai ales reproduceri ale icoanei miraculoase. Aparțin, într- adevăr, Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, după cum aflasem anterior, fără a putea verifica însă informația. Întreb, puțin provocator, dacă moldovenii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ori în Pateric pentru efectul său terapeutic. Produsele artizanatului călugăresc s-au constituit dintotdeauna într-o importantă sursă de venituri pentru mănăstiri. În perioada creștinismului (monahismului) primelor veacuri, munca manuală, îndeletnicirile meșteșu gă rești ocupau o mare parte din timpul călugărilor și fraților din mănăstiri sau din afara acestora (Constantinides-Hero, Thomas, 2000 : 21). Nenumărate referințe la rucodelie găsim atât în tradiția vasiliană, cât și în cea siriacă sau pahomiană. Nu trebuie să se creadă însă că rucodelia viza doar activitățile fizice, necesitând
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un înger, care-i oferea o soluție economică de subzistență și o cale de salvare a sufletului. Se remarcă însă și o tendință accentuată de reglementare a muncii în mănăstire, atât pentru a păstra un echilibru în programul zilnic al călugărilor, cât și pentru a rezista „tentației” comerțului (a acu mulării de capital, cu alte cuvinte), scopul ultim al rucodeliei fiind unul strict utilitar. Odată cu veacurile IX-X, are loc o schimbare majoră în percepția rucodeliei : se trece de la „pedagogia” acesteia la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
utilitar. Odată cu veacurile IX-X, are loc o schimbare majoră în percepția rucodeliei : se trece de la „pedagogia” acesteia la partea de autosuficiență materială a mănăstirii, motivată în parte și de necesita tea întreținerii resurselor filantropice ale mănăstirilor, de creșterea numărului de călugări (mai ales în Occidentul medieval) (Constantinides-Hero, Thomas, 2000 : 865). Într-un studiu bine documentat dedicat situației atelierelor meșteșugărești din mănăstirile ortodoxe în primele decenii ale comunismului, istoricul Adrian- Nicolae Petcu arată cum această activitate are la bază o îndelungată tradiție
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lumea rurală, trecutul idealizat și identitatea regională, cu o fereastră deschisă către utopia pe care o propun”. Produsele de la mănăstire mai prezintă o calitate suplimentară, care se adaugă la valoarea economică, și anume valoarea sentimentală a acestora, un „marketing al călugărului”, care continuă să beneficieze de o imagine pozitivă în societățile occidentale. Cu alte cuvinte, ceea ce se vinde ca fiind „produs de mănăstire, mănăstiresc” accede la calitatea de bun simbolic (bien symbolique) în sensul definit de sociologia lui Pierre Bourdieu : realități
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și cea de piață rămân relativ independente, chiar și atunci când anumite sancțiuni economice se adaugă consacrării culturale (Jonveaux, 2011 : 19-52). Este vorba (și) de o economie charismatică, deoarece la valoarea de „bun simbolic” a produselor se adaugă charisma personală a călugărilor, care au acest privilegiu, în timpul târgurilor, expozițiilor, pelerinajelor, „de a fi în lume și în exteriorul acesteia, produsele de mănăstire având în ochii clienților imaginea că vin dintr-o lume extraordinară, fabricată de persoane ieșite din comun” (Jonveaux, 2011 : 438
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lume și în exteriorul acesteia, produsele de mănăstire având în ochii clienților imaginea că vin dintr-o lume extraordinară, fabricată de persoane ieșite din comun” (Jonveaux, 2011 : 438). Prin observații direct din teren certific modul în care „charisma” personală a călugărilor și a călugărițelor contribuia la vânzarea produselor ; mă gândesc doar la mierea de la Mănăstirea Turnu sau la tincturile, uleiurile „naturiste” ale Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului, Petru Vodă. Acest „mar keting” al tradiției, al întoarcerii la surse nu este însă de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
des pe cât s-ar crede la prima vedere. Întrebarea (aproape) invariabilă a celor care cumpără un produs oarecare, de la mici icoane la sumane din lână, este următoarea : „De la ce mănăstire sunteți ?”. Se deschide astfel un spațiu discursiv între pelerini și călugări care prelungește dimensiunea religiosă intrinsecă a obiectelor, deschizând noi perspective relaționale. Atingem astfel una dintre cele mai vechi și mai trainice dimensiuni ale pelerinajului religios din toate timpurile și ariile geografice, și anume comunicarea interumană, punct de întâlnire privilegiat pentru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care prelungește dimensiunea religiosă intrinsecă a obiectelor, deschizând noi perspective relaționale. Atingem astfel una dintre cele mai vechi și mai trainice dimensiuni ale pelerinajului religios din toate timpurile și ariile geografice, și anume comunicarea interumană, punct de întâlnire privilegiat pentru călugări, comercianți, furnizori, propice pentru încheierea unor contracte sau înțelegeri comerciale (Müller, 2009 : 156). Pentru a schița un fel de concluzie parțială a acestui excursus, două interogații : care este cu adevărat locul și rolul mănăstirilor într-o societate din ce în ce mai secularizată ? Cum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pentru a deveni un loc de pelerinaj „de succes”. În limba română, termenul s-ar traduce prin „harul”, „duhul” bun, plăcut al unui loc, legat de vechimea lui, calitatea artefactelor religioase, dar mai ales de modul în care oamenii, pelerinii, călugării, preoții etc. se comportă și se roagă acolo. Noțiunea de namolennost’ și „energie sacrală” este esențială în înțelegerea dimensiunii populare a pelerinajelor în Rusia de astăzi. Ea seamănă mult și cu cea de baraka, răspândită în lumea musulmană, fiind vorba
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]