135,668 matches
-
6 puncte, internațional - 4 puncte, brevet triadic - 12 puncte. Pentru activitatea de creație artistică sau performanță sportivă realizată în domeniile artistice, respectiv domeniul Știința sportului și educației fizice se iau în calcul criteriile alternative, menționate mai jos. Se iau în calcul toate cadrele didactice și de cercetare titulare și angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării. Pentru cadrele didactice și de cercetare pentru care nu se raportează rezultatele privind activitatea științifică/creația
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263953]
-
o singură dată de universitate. În cadrul revistelor încadrate în mai multe domenii, se va lua în considerare încadrarea cea mai favorabilă. Zonele roșie, galbenă și albă sunt definite pentru fiecare an în parte. Sursă date: universități, UEFISCDI Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, media punctelor finale obținute în ultimii patru ani la data de referință a raportării, prin realizarea de (sau participarea la) proiecte de creație artistică, precum și obținerea de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263953]
-
de normă ale personalului didactic și de cercetare titular raportat de universitate în acel domeniu artistic la indicatorul IC2.1, domeniul în care cadrul didactic și de cercetare CDj deține titlul respectiv. ^9 Domeniile artistice pentru care se realizează modul de calcul alternativ sunt cuprinse în Lista de manifestări, festivaluri și concursuri organizate la nivel național, internațional și internațional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic, prevăzută în anexa la prezenta anexă. Punctajul final pentru fiecare cadru didactic și de cercetare titular se
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263953]
-
de vârf, se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menționate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au și (sau doar) activitate științifică în domeniul artistic, modul de calcul pentru activitatea științifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate/indexate și brevete obținute. Pentru anul 2023, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263953]
-
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2021 pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2020/2021, respectiv punctajele calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2021 a activității științifice recunoscute în ultimii patru ani). Mod de calcul alternativ pentru domeniul Știința sportului și educației fizice: Se calculează ca media punctelor finale obținute în ultimii patru ani, prin obținerea de performanțe sportive și prin dobândirea de brevete de către personalul didactic și de cercetare al universității, care activează
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263953]
-
acordă 2 puncte pentru fiecare brevet național, 4 puncte pentru brevetele europene/internaționale și 12 puncte pentru brevetele triadice. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au și (sau doar) activitate științifică în domeniul Știința sportului și educației fizice, modul de calcul pentru activitatea științifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate/indexate și brevete obținute. Pentru anul 2023, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263953]
-
inclusiv cele finanțate din bugetul propriu al universității) și numărul total de persoane titulare pe posturi didactice sau de cercetare în universitate^11, ^10 Nu se iau în considerare proiectele de tip POS-DRU, POS-CCE, POCU și POCA. ^11 Se iau în calcul toate cadrele didactice și de cercetare titulare și angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării. conform relației: unde: TV ^(U)_pr_cercetare - reprezintă valoarea totală a veniturilor din proiecte de cercetare/creație artistică/performanță
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263953]
-
bucăți; ... d) dulapuri cu rafturi de mărime mică - 2 bucăți; ... e) jaluzele orizontale de aluminiu - 8 bucăți; ... f) convector cu montare pe perete - 2.000 wați - 2 bucăți; ... g) convector cu montare pe perete - 1.000 wați - 2 bucăți. ... ... 4. Tehnica de calcul și racordare internet: a) calculator desktop PC compus din unitate centrală, monitor, tastatură, mouse și UPS - 7 bucăți; ... b) imprimante laser - 7 bucăți; ... c) multifuncțional laser (copiator, scaner și fax) - 1 bucată; ... d) scaner documente - 4 bucăți; ... e) scaner cod
HOTĂRÂRE nr. 78 din 26 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264427]
-
Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare, în urma deliberărilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară din ședința din data de 11 ianuarie 2023, Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezenta normă. Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Prezenta normă reglementează calculul comisionului de administrare perceput de către administratorii de fonduri de pensii administrate privat. Articolul 2 Prezenta normă se aplică de către administratorii de fonduri de pensii administrate privat, denumiți în continuare administratori. Articolul 3 Termenii și expresiile utilizate în prezenta
NORMĂ nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264518]
-
pe pagina proprie de internet; ... b) rata inflației, stabilită de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză și publicată pe pagina proprie de internet. ... (2) Ratele prevăzute la alin. (1) sunt cele valabile în luna calendaristică în care se face calculul. (3) Comisionul calculat în conformitate cu prevederile alin. (1) și (2) se aplică în luna calendaristică următoare celei în care se efectuează calculul. Capitolul II Dispoziții finale Articolul 6 Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I
NORMĂ nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264518]
-
internet. ... (2) Ratele prevăzute la alin. (1) sunt cele valabile în luna calendaristică în care se face calculul. (3) Comisionul calculat în conformitate cu prevederile alin. (1) și (2) se aplică în luna calendaristică următoare celei în care se efectuează calculul. Capitolul II Dispoziții finale Articolul 6 Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data publicării. Articolul 7 La data intrării în vigoare a prezentei norme, Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr.
NORMĂ nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264518]
-
dar nicio dispoziție care să stabilească faptul că doar în baza documentelor depuse inițial poate fi calculată/recalculată indemnizația. Dispozițiile care limitează posibilitatea recalculării unei indemnizații de creștere copil în privința beneficiarilor care obțineau venituri din salarii doar la ipoteza unui calcul eronat al Agenției și doar exclusiv pe baza actelor depuse inițial afectează în esența sa dreptul recunoscut de O.U.G. nr. 111/2010, fără a exista vreun interes public care să o justifice. Pentru venituri salariale datorate pentru perioada de referință, dar
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
momentului intrării în concediul de creștere copil (cazul reclamantei), dovada poate fi făcută, în mod evident, cu alte înscrisuri decât cele depuse inițial. Deși pentru aceste venituri beneficiarul achită contribuții la bugetul de asigurări sociale, acestea nu sunt luate în calcul la stabilirea indemnizației. Pentru această situație, beneficiarele indemnizației sunt dublu prejudiciate, atât prin încasarea cu întârziere a drepturilor salariale, cât și prin diminuarea artificială a indemnizației, deși nu li se poate imputa vreo vină. Chiar și în situația în care
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
recalcularea nu s-ar putea face, întrucât o nouă adeverință nu ar fi document inițial depus. Mai mult, reglementarea este discriminatorie, întrucât beneficiarilor care au realizat venituri din activități independente recalculare li se poată efectua nu doar în situația unui calcul eronat și nici exclusiv în baza actelor depuse inițial. De altfel, pe data de 13.09.2018, Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență, prin care s-au reglementat condițiile în care vor fi recalculate indemnizațiile de creștere a copilului, pentru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
altfel, pe data de 13.09.2018, Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență, prin care s-au reglementat condițiile în care vor fi recalculate indemnizațiile de creștere a copilului, pentru cei a căror indemnizație a fost stabilită fără luarea în calcul a veniturilor din drepturile de proprietate intelectuală. Așa încât, pentru aceștia recalcularea se va realiza în baza altor înscrisuri decât cele inițiale și cu siguranță nu doar în cazul vreunui calcul matematic greșit. În consecință, s-a solicitat anularea în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
a căror indemnizație a fost stabilită fără luarea în calcul a veniturilor din drepturile de proprietate intelectuală. Așa încât, pentru aceștia recalcularea se va realiza în baza altor înscrisuri decât cele inițiale și cu siguranță nu doar în cazul vreunui calcul matematic greșit. În consecință, s-a solicitat anularea în parte a H.G. nr. 52/2011, în privința dispozițiilor art. 22 alin. (7). Pârâtul Guvernul României a formulat la data de 9.08.2019 întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei în anularea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
independente, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Conform art. 13 alin. (3) și (4) din O.U.G. nr. 111/2010, la stabilirea bazei de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului se iau în considerare toate veniturile supuse impozitului realizate de persoana îndreptățită, precum și veniturile aferente perioadelor asimilate prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6) din același act normativ. În cazul realizării de către
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
în vederea plății anticipate a impozitului sau, după caz, pentru care se completează declarație pe propria răspundere, cuantumul indemnizației se recalculează în baza dovezilor eliberate de organele competente privind veniturile efectiv realizate în perioada pentru care s-a luat în calcul venitul estimat în vederea plății anticipate a impozitului sau, după caz, pentru care s-a completat declarația pe propria răspundere. Dacă din recalculare rezultă un cuantum mai mare al indemnizației pentru creșterea copilului față de cel stabilit inițial, diferența de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
constată că, pe baza documentelor depuse inițial de persoana îndreptățită, a fost calculat un cuantum eronat. Altfel spus, norma juridică în discuție instituie posibilitatea unei recalculări limitate și condiționate a indemnizației respective, anume doar în situația în care există un calcul eronat raportat la documentele depuse inițial de persoana îndreptățită. Astfel, norma juridică litigioasă are caracter accesibil și previzibil doar în sensul interpretării limitate la situația erorii în procesarea de către autoritatea publică a documentației inițiale, aspect confirmat de altfel chiar
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
corespunzător fiecărei categorii de venit. “ ; ... – art. 3 alin. (2): „Veniturile care se iau în considerare pentru stabilirea nivelului indemnizației pentru creșterea copilului reprezintă, după caz: a) suma încasată de persoana îndreptățită, rezultată după aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni și a deducerii personale acordate pentru luna respectivă și contribuțiile la fondurile de pensii facultative, precum și cotizația
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
personale acordate pentru luna respectivă și contribuțiile la fondurile de pensii facultative, precum și cotizația sindicală plătită în luna respectivă pentru veniturile din salarii, la locul unde se află funcția de bază“; ... – art. 13 alin. (3): „La stabilirea bazei de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului se iau în considerare toate veniturile supuse impozitului realizate de persoana îndreptățită, precum și veniturile aferente perioadelor asimilate prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6). “ ; ... – art. 13 alin. (4): „Baza de calcul al indemnizației
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
bazei de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului se iau în considerare toate veniturile supuse impozitului realizate de persoana îndreptățită, precum și veniturile aferente perioadelor asimilate prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6). “ ; ... – art. 13 alin. (4): „Baza de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului stabilită potrivit alin. (3) se determină ca suma totală a veniturilor realizate în ultimele 12 luni anterioare nașterii copilului împărțită la 12.“ ... Totodată, Curtea mai reține art. 76 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
este îndreptățit, potrivit legii, să ceară restituirea“. Astfel, în raport cu reglementarea litigioasă a art. 22 alin. (7) din H.G. nr. 52/2011, modificată și completată prin H.G. nr. 449/2016, se impune a se lămuri dacă, potrivit O.U.G. nr. 111/2010, la calculul indemnizației pentru creșterea copilului prezintă relevanță doar (a) veniturile din salarii aflate efectiv la dispoziția persoanei îndreptățite în intervalul relevant de 12 luni anterior nașterii copilului, prin plata acestora de către debitor, sau (b) veniturile obținute de persoana îndreptățită pentru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
indemnizația pentru creșterea copilului reprezintă, în principiu, un cuantum de 85% din media veniturilor nete din salarii realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului (art. 2 din O.U.G. nr. 111/2010); ... – la stabilirea bazei de calcul al indemnizației se iau în considerare toate veniturile din salarii supuse impozitului realizate de persoana îndreptățită, raportat la perioada de referință de 12 luni anterioară nașterii copilului (art. 13 din O.U.G. nr. 111/2010); ... – veniturile care se iau în considerare pentru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
perioada de referință de 12 luni anterioară nașterii copilului (art. 13 din O.U.G. nr. 111/2010); ... – veniturile care se iau în considerare pentru stabilirea nivelului indemnizației reprezintă suma încasată de persoana îndreptățită, rezultată după aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni și a deducerii personale acordate pentru luna respectivă și contribuțiile la fondurile de pensii facultative, precum și cotizația
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]