7,041 matches
-
liceu a fost coleg - de internat - cu poetul Octavian Doclin. A făcut armata la grăniceri . În l978 a absolvit cursurile (la zi) ale Facultății de Filologie a Universității din Timișoara, secția Română-Latină. Vreme de doi ani (1976-1078) a fost președintele Cenaclului literar „Pavel Dan” al Centrului Universitar Timișoara. A fost prieten la cataramă cu poetul Ion Monoran (cel care a aprins scânteia Revoluției, oprind tramvaiele, în Piața Maria). Împreună cu Ion Monoran și Adrian Derlea a întemeiat, în cadrul opzecismului încă incipient pe
Mircea Bârsilă () [Corola-website/Science/314311_a_315640]
-
oboiul, pianul și vioara la Școala de Muzică din orașul natal, absolvind-o în anul 1977. S-a alăturat apoi corului "Miorița", în care a cântat timp de zece ani, sub conducerea dirijorului Doru Morariu. Apoi a făcut parte din Cenaclul Atheneum din Reșița, în care recita poezii. Are o fiică, Maria Cassandra. Maria Gheorghiu a participat la festivaluri de muzică folk alături de artiști ca Ovidiu Iuliu Moldovan, Ion Caramitru, Ștefan Iordache, Dorel Vișan, Eusebiu Ștefănescu, Valeria Seciu, Anda Călugăreanu, Ducu
Maria Gheorghiu () [Corola-website/Science/314307_a_315636]
-
ce-o încui". Cea care a sfătuit-o să urmeze o carieră muzicală a fost marea actriță Leopoldina Bălănuță, iar cea care i-a sugerat să cânte colinde a fost actrița și cântăreața Anda Călugăreanu. În 1984 a cântat în Cenaclul Flacăra. După 1989 a avut turnee în Franța, Danemarca, Norvegia, Grecia, Austria, Canada. În 1993 a obținut trofeul prestigiosului festival național de muzică folk, "Om Bun". În 1995, Maria Gheorghiu a lansat prima casetă audio, "Lacrimi în flăcări". În 1997
Maria Gheorghiu () [Corola-website/Science/314307_a_315636]
-
studii: Institutul Ecumenic, Bossey, Elveția, 1979-80, Universitatea din Lausanne, Elveția, 1980-83. În 1988 s-a stabilit în Statele Unite, unde a fondat Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă cu parohia ortodoxă română "Sf. Ap. Petru și Pavel", Astoria, New York și Cenaclul literar "M. Eminescu" din New York, toate în 1993. Din 1996 publică o revistă bilingvă, română/engleză: "Lumină lină/Gracious Light", Revistă de spiritualitate și cultură românească/Review of Romanian Spirituality and Culture. Este autorul a numeroase lucrări teologice și literare
Theodor Damian () [Corola-website/Science/314314_a_315643]
-
Mircea Malița, Ioan Alexandru, Fănuș Neagu, Marin Sorescu, Mircea Micu, George Arion, Adi Cusin, Adrian Dohotaru, Tudor Octavian, Cornel Nistorescu. În perioada 1973 - 1985, Adrian Păunescu a fost redactor-șef al revistei. În aceeași perioadă a inițiat și a condus Cenaclul Flacăra, adevărat fenomen de masă, cu care susține, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1.615 manifestări de muzică, poezie și dialog. Păunescu a schimbat în mod radical politica editorială și a încurajat un stil de presă care a
Flacăra () [Corola-website/Science/313438_a_314767]
-
publicații și reviste de prestigiu din România („Pro Sport“, „Penthouse“, „VIVA“, „Maxim“ din 2004 - prezent). A participat cu lucrări de grafică și pictură la diferite expoziții colective organizate în timpul anilor de studiu și la altele organizate în Câmpulung Muscel de Cenaclul de arte plastice „Ion D. Negulici“ (ultima, în 1988). Numele său este menționat după 1990 în presa locală, națională și internațională, la radio și tv: PRO TV, Prima TV, Antena 1, Tele 7abc și TVR1. În prezent, grafician al revistei „Academia
Bogdan Petry () [Corola-website/Science/313895_a_315224]
-
cu apariția lui Criști Ilie că solist, Amedeo Bolohoi la chitară, Dan Mateescu la bass, Doru „M.S.” Istudor la tobe și Adrian Ilie la chitară, singurul ce rămâne din formulă anterioară. În 1984 Criști Minculescu cântă în trupa Totuși, în Cenaclul „Flacăra“, alături de Andrei și Ioana Păunescu. Din această perioadă datează piesă „Trenul fără nas” a trupei Iris, pe versuri de Adrian Păunescu. La Cenaclul Flacăra Minculescu a mai cântat și alături de trupă Flacăra Pop - Flapo (Al.Jimmy Zărnescu, Jerry Schwartz
Cristian Minculescu () [Corola-website/Science/313940_a_315269]
-
chitară, singurul ce rămâne din formulă anterioară. În 1984 Criști Minculescu cântă în trupa Totuși, în Cenaclul „Flacăra“, alături de Andrei și Ioana Păunescu. Din această perioadă datează piesă „Trenul fără nas” a trupei Iris, pe versuri de Adrian Păunescu. La Cenaclul Flacăra Minculescu a mai cântat și alături de trupă Flacăra Pop - Flapo (Al.Jimmy Zărnescu, Jerry Schwartz, Romeo Beianu). În 1984 Dan Bittman pleacă la Holograf, iar în februarie 1985 Criști Minculescu se întoarce la Iris, alături de care va rămâne până în
Cristian Minculescu () [Corola-website/Science/313940_a_315269]
-
murit pe 20 ianuarie 1981, la doar 54 de ani. Criști explică de ce, după moartea tatălui, a rămas să cânte o vreme cu trupa „Totuși”, desi Iris părăsiseră -Cenaclul „Flacăra”: „Eram, practic, întreținătorul familiei, pentru mama și sora mea. În Cenaclu se plătea bine, iar noi aveam nevoie de bani”. Mama lui Criști, născută în 1931, s-a stins în 2006. În 2007, după concertul din București al legendarilor Rolling Stones, Minculescu regretă: „Mie îmi pare rău că ai mei au
Cristian Minculescu () [Corola-website/Science/313940_a_315269]
-
nu include TVA, prin aplicarea următoarelor cote: a) 2% pentru manifestările artistice de teatru, de operă, de operetă, de filarmonică, cinematografice, muzicale, de circ, precum și pentru competițiile sportive interne și internaționale; ... b) 5% pentru manifestările artistice de genul: festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte asemenea manifestări artistice ori distractive care au un caracter ocazional. ... --------------- Pct. 174 din Normele metodologice de aplicare a art. 274 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 10 al lit.
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
în anul 1987 cu volumul de poeme "Arhipelagul visării", Editura Litera, București. Volumul, cu o ilustrație de Done Stan, va fi remarcat în paginile revistelor "Luceafărul", "Convorbiri literare", "Viață Nouă Galați", "România Literară", "Acțiunea" din Galați. Volume scrise împreună cu membrii cenaclului Arionda: Cezarină Adamescu a fost în perioada 2001-2004 redactor șef la revista de spiritualitate mariana "Steaua Diminții". Apar 13 numere ale acestei reviste trimestriale, editata de Asociația Internațională Armata Maicii Domnului. Este redactor la revista germană Agero-Stuttgart, din luna ianuarie
Cezarina Adamescu () [Corola-website/Science/318421_a_319750]
-
muzicală de pe scena rock bucureșteană. După întoarcerea din armată, la sfârșitul anului 1983, Doru „M.S.” înființează formația Caro, împreună cu Sanda Lăcătușu (vocal), Doru Borobeică (bas) și Sorin Weissman (chitară)https://www.reverbnation.com/sorinweissman , în scopul de a colabora cu Cenaclul Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu. Însă acest proiect eșuează după puțin timp, iar Istudor este cooptat la începutul lui 1984 de către basistul Horațiu Rad în grupul Florian din Transilvania, care avea nevoie de un toboșar nou după plecarea lui
Doru Istudor () [Corola-website/Science/318437_a_319766]
-
Tribuna, Vatra, Târnava, Poesis, Școala Ardeleană, Meridianul Timișoara, Dacia Literară etc. În străinătate a colaborat la revista internațională de poezie „Le journale de poetes” (Bruxelles, Belgia, 1973). A debutat în ziarul Steaua Roșie Tg. Mureș în 1957 și în revista cenaclului Liviu Rebreanu care promova tinerele talente în arealul mureșean și participa la viața literară a orașului. A scris și teatru. În anul 2002 a apărut la Editura Ardealul din Tg. Mureș volumul de teatru cu trei piese Junta și Generalul
Zeno Ghițulescu () [Corola-website/Science/317883_a_319212]
-
prof. Cornel Regman, asistent Marin Mincu), a fost profesor în comuna Poiana Mărului în perioada 1972-1975, apoi, timp de 13 ani, a condus departamentul teatru la Așezământul Cultural Reduta din Brașov. Printre inițiativele sale în această perioadă se numără înființarea “Cenaclului literar 19“, alcătuit, printre alții, din scriitorii Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina, Simona Popescu, Andrei Bodiu, Marius Oprea, Angela Nache Mamier, Caius Dobrescu, Ovidiu Moceanu, Vasile Gogea etc. În cadrul aceleiași instituții a inițiat manifestarea complexă intitulată “Studioul Artelor” în care, alături de
Adrian Munteanu () [Corola-website/Science/317929_a_319258]
-
însărcinat cu afaceri al României la Haga și Varșovia. Atras de dreapta naționalistă, a colaborat cu revista „Axa”, editată de grupul de intelectuali legionari Ion I. Moța, Vasile Cristescu, Alexandru Constant, Mihail Polihroniade și Mircea Eliade, care părăsiseră în 1933 cenaclul „Criterion”, condus de Petru Comarnescu, nemulțumiți de orientarea mondialistă a acestuia. A colaborat și la revistele Convorbiri literare, „Cuvântul studențesc”, „Vestitorii” și „Libertatea”. Cantacuzino a aderat la Mișcarea Legionară și a devenit unul din cei mai apropiați colaboratori ai „Căpitanului
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
la Salonul de toamnă din Paris și Champs-Elysées. După participarea la acest război s-a reîntors la Paris, dar începutul Primului Război Mondial l-a obligat să se întoarcă în țară, unde s-a implicat în viața artistică bucureșteană, devenind membru al Cenaclului Idealist, un cenaclu literar-artistic cu caracter simbolist, fondat în anul 1915 de Alexandru Severin și Ignat Bednarik, sub patronajul principesei Elisabeta și a principelelui Carol. Între 1915-1916 a fost profesor de desen la Bârlad. A urmat intrarea țării, în vara
Leon Biju () [Corola-website/Science/319930_a_321259]
-
toamnă din Paris și Champs-Elysées. După participarea la acest război s-a reîntors la Paris, dar începutul Primului Război Mondial l-a obligat să se întoarcă în țară, unde s-a implicat în viața artistică bucureșteană, devenind membru al Cenaclului Idealist, un cenaclu literar-artistic cu caracter simbolist, fondat în anul 1915 de Alexandru Severin și Ignat Bednarik, sub patronajul principesei Elisabeta și a principelelui Carol. Între 1915-1916 a fost profesor de desen la Bârlad. A urmat intrarea țării, în vara anului 1916, în
Leon Biju () [Corola-website/Science/319930_a_321259]
-
de artă în țară și peste hotare, obține numeroase nominalizări și este distinsa cu premii naționale și internaționale. Participa la tabere de creație, simpozioane de artă în țară și străinătate. În 1978, împreună cu un grup de artiști din Arad, înființează "cenaclul tinerilor artiști plastici" care mai tîrziu se va numi "Atelier 35".Colaborează la restaurări de pictură bisericească, realizează ilustrație de carte. Din 1980 este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, iar din 1995 - membră a A.I.A.P Unesco
Aculina Strașnei () [Corola-website/Science/315949_a_317278]
-
și rațiune. , cunoscut și sub forma scrisă abreviată "P.C. Hooft", s-a născut în Amsterdam, fiind fiul primarului orașului acelor ani, Cornelis Hooft. El a fost, de asemenea, unchiul lui Cornelis și al lui Andries de Graeff. A fost fondatorul cenaclului literar Muiderkring, care a funcționat în casa sa, "Muiderslot", castelul din Muiden, unde a locuit, fiind șeriful localității. Din cenaclu au făcut parte și scriitorii G.A. Bredero și Joost van den Vondel. El, Bredero și Vondel au fost și
Pieter Corneliszoon Hooft () [Corola-website/Science/319010_a_320339]
-
ani, Cornelis Hooft. El a fost, de asemenea, unchiul lui Cornelis și al lui Andries de Graeff. A fost fondatorul cenaclului literar Muiderkring, care a funcționat în casa sa, "Muiderslot", castelul din Muiden, unde a locuit, fiind șeriful localității. Din cenaclu au făcut parte și scriitorii G.A. Bredero și Joost van den Vondel. El, Bredero și Vondel au fost și fondatorii "Primei Academii Olandeze". A decedat în anul 1647, la 66 de ani, la Haga. Hooft a fost un scriitor
Pieter Corneliszoon Hooft () [Corola-website/Science/319010_a_320339]
-
nu include TVA, prin aplicarea următoarelor cote: a) 2% pentru manifestările artistice de teatru, de operă, de operetă, de filarmonică, cinematografice, muzicale, de circ, precum și pentru competițiile sportive interne și internaționale; ... b) 5% pentru manifestările artistice de genul: festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte asemenea manifestări artistice ori distractive care au un caracter ocazional. ... --------------- Pct. 174 din Normele metodologice de aplicare a art. 274 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 10 al lit.
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
a respectării prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului. Asociațiile studenților prezintă un raport anual privind respectarea codului, care este public. ... Articolul 203 (1) Studenții au dreptul să înființeze, în instituțiile de învățământ superior, de stat sau particulare, ateliere, cluburi, cercuri, cenacluri, formații artistice și sportive, organizații, precum și publicații, conform legii. ... (2) Studenții sunt aleși în mod democratic, prin vot universal, direct și secret, la nivelul diverselor formații, programe sau cicluri de studiu, atât în cadrul facultăților, cât și al universității. Ei sunt
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
să intre în învățământul universitar, la Iași (unde în iunie 1912, în urma unui concurs, îi este preferat Garabet Ibrăileanu) sau la București (unde în 1913 criticul îl suplinește pe Pompiliu Eliade cu un curs despre romantism). Patronează - până la sfârșitul vieții - cenaclul "Sburătorul" și este director al revistei literare "Sburătorul"(1919-1922; 1926-1927). Puțini au avut de la început și într-o măsură atît de hotărâtoare, ca E. Lovinescu, conștiința vocației critice. Adolescent aproape, citise foiletoanele lui Emile Faguet din Revue de deux mondes
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
Memorii, Aqua forte— schița biografică din 1942 semnată Anonymus Notarius) revine, în ceea ce privește axa sa morală, ideea izolării și a nevoii de interiorizare încît, cunoscînd afecțiunea și plăcerea de a comunica a criticului care a condus timp de două decenii un cenaclu zgomotos și a primit în fiecare după-amiază veleitari de toate chipurile, vine întrebarea dacă omul avea, cu adevărat, dorința de a trăi retras și dacă nu e vorba de obișnuitul bovarism al scriitorului. Cine citește însă întinsa operă a lui
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
statistică. La recomandarea lui E. Lovinescu, poetul Ion Vinea îl angajează secretar de redacție la „Evenimentul zilei”. În 1943, martie, îi apare "Colina" în ziarul „Vremea războiului”. În aprilie „Evenimentul zilei” publică schița "Rotila". Ia parte la câteva ședințe ale cenaclului Sburătorul, condus de criticul Eugen Lovinescu, unde nuvela "Calul" produce asupra celor prezenți o vie impresie, stârnind încântarea lui Dinu Nicodin, care intră în posesia manuscrisului contra unei mari sume de bani. Nuvela va fi inclusă în volumul său de
Marin Preda () [Corola-website/Science/297558_a_298887]