8,191 matches
-
unde se termină în DN1). La Ștefăneștii de Sus, aceasta șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ200, care o leagă spre nord de Dascălu și Grădiștea, și spre sud de Voluntari și București (zona Andronache-Colentina), drum ce se intersectează cu centura Bucureștiului la limita sudică a comunei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ștefăneștii de Jos se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (65,65%). Principalele
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
duce spre nord-vest la Bolintin-Vale (județul Giurgiu) și spre sud-est la Clinceni, Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Măgurele, Jilava (unde se intersectează cu DN5) și Vidra. DJ602 se intersectează la limita dintre comună și municipiul București cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Prin comună trece calea ferată București-Videle, pe care este deservită de halta Domneștii de Sus. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Domnești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
Cornetu. Numele de Măgurele provine de la movilele (măgurele) existente în zonă, cunoscute sub numele de "Măgura Gherman" și "Măgura Filipescu", unde s-a constatat o continuitate a așezărilor omenești din epoca pietrei și până în prezent. Prin oraș trece șoseaua de centură a Bucureștiului, precum și șoseaua județeană DJ401A, care o leagă spre est de Jilava (unde se intersectează cu DN5) și Vidra; și spre nord-vest de Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu de Bolintin-Vale
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
La Tunari, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ200B, care o leagă spre nord de Balotești (unde se termină în DN1) și spre sud de Voluntari și București (zona Pipera). Pe la limita de sud a comunei trece șoseaua de centură a Bucureștiului, cu care se intersectează DJ200B. Pe la limita nordică a comunei trece calea ferată București-Urziceni, pe care comuna nu este deservită de nicio stație, cele mai apropiate fiind Balotești și Căciulați. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tunari
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
el funcționând însă și unele companii locale, active mai ales în industria alimentară. Principalul monument istoric și punct de atracție turistică îl constituie mănăstirea Cernica din sud-estul orașului. Pantelimonul este traversat de două axe principale de transport rutier, DN3 și centura Bucureștiului. Este traversat și de calea ferată București-Constanța, pe care are și o gară, deși legăturile feroviare, ca și cele aeriene, sunt asigurate de infrastructura Bucureștiului. Orașul se află în Câmpia Română (mai precis, în Câmpia Vlăsiei), pe malul stâng
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
69 km², Pantelimon este cel mai întins oraș al județului, dar nu mai întins decât comunele rurale Snagov, Periș și Vidra. Prin centrul arealului administrativ al orașului (care este însă doar o periferie a principalei zone urbane), trece șoseaua de centură a Bucureștiului. Acolo se află și unele zone industriale, cu o fabrică de bere și una de panificație. La est de șoseaua de centură, orașul continuă de-a lungul șoselelor DN3 (denumită bulevardul Biruinței) și DJ301 (denumită șoseaua Cernica) cu
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
administrativ al orașului (care este însă doar o periferie a principalei zone urbane), trece șoseaua de centură a Bucureștiului. Acolo se află și unele zone industriale, cu o fabrică de bere și una de panificație. La est de șoseaua de centură, orașul continuă de-a lungul șoselelor DN3 (denumită bulevardul Biruinței) și DJ301 (denumită șoseaua Cernica) cu clădiri mai rare și mai recent construite, limitele sale de est ajungând până în Pădurea Cernica, pădure care acoperă o parte semnificativă a estului județului
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
2007, compania Tuborg anunța că fabrica din Pantelimon are o capacitate anuală de producție de 2,1 milioane hl și în 2011 avea 800 de angajați. Ambele fabrici se găsesc în zona industrială a orașului, de-a lungul șoselei de centură a Bucureștiului. Fiind aflat în imediata proximitate a Bucureștiului, rețeaua de transport a orașului este strâns legată de cea a metropolei. Orașul este astfel deservit de cele două aeroporturi din București. Principalele drumuri din oraș sunt DN3 care traversează orașul
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
a orașului este strâns legată de cea a metropolei. Orașul este astfel deservit de cele două aeroporturi din București. Principalele drumuri din oraș sunt DN3 care traversează orașul de la vest la est (fiind denumit, pe teritoriul orașului, "Bulevardul Biruinței") și centura orașului București care merge de la nord către sud; principala zonă urbană a orașului se află nord de DN3 și la vest de șoseaua de centură. Alte drumuri importante din oraș sunt drumul județean 301 care duce spre Budești prin Cernica
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
care traversează orașul de la vest la est (fiind denumit, pe teritoriul orașului, "Bulevardul Biruinței") și centura orașului București care merge de la nord către sud; principala zonă urbană a orașului se află nord de DN3 și la vest de șoseaua de centură. Alte drumuri importante din oraș sunt drumul județean 301 care duce spre Budești prin Cernica și Plătărești, și drumul comunal 29 care leagă Pantelimonul de Cozieni și Găneasa scurtând un drum care altfel ar trece prin Brănești. Rețeaua de străzi
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea Băneasa, Pădurea Stefănești și Pădurea Andronache). Limitele sunt impuse de următoarele vecinătăți: Orașul este străbătut de șoseaua națională DN2, care leagă Bucureștiul de Urziceni. La marginea nord-estică a orașului, ea se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Paralel cu DN2 trec prin oraș șoselele județene DJ200, care duce spre nord la Ștefăneștii de Jos, Dascălu și Grădiștea, și DJ200B, care duce spre nord la Tunari și Balotești. Ambele se intersectează cu șoseaua de centură a
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
de centură a Bucureștiului. Paralel cu DN2 trec prin oraș șoselele județene DJ200, care duce spre nord la Ștefăneștii de Jos, Dascălu și Grădiștea, și DJ200B, care duce spre nord la Tunari și Balotești. Ambele se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului la marginea orașului și duc spre sud înspre București (prima în cartierul Andronache-Colentina, a doua în zona Pipera). Relieful este de câmpie, Voluntari fiind amplasat în câmpia Vlăsiei. În prezent se constată antropizarea reliefului prin volumul masiv de
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
al râului Colentina, care formează în dreptul comunei lacurile Chitila și Mogoșoaia. Este traversată de șoseaua națională DN1A, care leagă Bucureștiul de Ploiești prin Buftea, șosea care la limita de sud-est a comunei, cu municipiul București, se intersectează cu șoseaua de centură a acestui oraș. Prin comună trece și calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de stația Mogoșoaia. De asemenea, pe la limita de vest a comunei trece și calea ferată București-Ploiești, pe teritoriul comunei aflându-se pe ea punctul de oprire
Mogoșoaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300503_a_301832]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,47%), dar există și minorități de evanghelici-luterani (12,56%), romano-catolici (4,32%), penticostali (3,07%) și reformați (2,77%). Pentru 12,98% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Centura de ocolire a municipiului Săcele a fost deschisă la data de 14 septembrie 2010. Aceasta se întinde pe o porțiune de 4,5 kilometri și are câte o bandă pe sensul de mers. Lucrările au început în anul 2008. Municipiul
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
devenit repede atât de popular încât a fost vandut mai repede decât a putut produce Ford, a început să caute modalități de a accelera procesul de fabricație. În 1913, Ford a adaugat o linie de asamblare cu motor în instalație. Centurile motorizate transportoare au fost întrebuințate lucrătoriilor, care adăugau acum fiecare o componentă a mașinii noi dintr-o mașină mai veche. Linia de asamblare motorizata reducea semnificativ timpul și, astfel, costul de fabricație pentru fiecare masina. Ford a trecut pe aceste
Henry Ford () [Corola-website/Science/298655_a_299984]
-
preot, Gilles, și cu o domnișoară, Isabelle, când a fost atacat de un alt preot, Phillippe Chermoye (sau Sermoise) care l-a tăiat la buze cu un un pumnal. Villon a ripostat cu propriul pumnal, pe care-l deținea la centura sutanei și l-a pocnit și cu o piatră, apoi l-a lăsat pe părintele Chermoye în grija unui bărbier din apropiere (în acele vremuri bărbierii foloseau și ca felceri), pentru a fi tratat și pansat, după ce l-a pansat
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
1958 a eșuat, dar a doua încercare din 15 mai a fost făcută cu succes și a dus în spațiu o mulțime de aparate pentru cercetări geofizice. Magnetofonul folosit la bord s-a defectat, făcând imposibilă înregistrarea rezultatelor datelor despre centurile de radiații Van Allen. Sputnik 4 a fost lansat pe orbită doi ani mai târziu, pe 15 mai 1960. Sputnik 5 a fost lansat pe orbită pe 19 august 1960 având la bord câinii Belka și Strelka, 40 șoareci, 2
Sputnik () [Corola-website/Science/299630_a_300959]
-
mulți vulcani și face parte din sistemul vulcanic situat pe țărmul Oceanului Pacific, denumit Cercul de foc al Pacificului. Peste 200 de centre de vulcani tineri se întind la nord de Munții Cascadelor către Teritoriul Yukon. Vulcanii sunt grupați în cinci centuri care conțin vulcani de un anumit tip formați ca urmare a unor mecanisme diferite care țin de tectonica plăcilor. Regiunea Vulcanică a Cordilierei de Nord s-a format prin crearea de falii și rifturi în urma interacțiunii dintre placa Pacificului și
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
vulcani de un anumit tip formați ca urmare a unor mecanisme diferite care țin de tectonica plăcilor. Regiunea Vulcanică a Cordilierei de Nord s-a format prin crearea de falii și rifturi în urma interacțiunii dintre placa Pacificului și placa nord-americană. Centura vulcanică Garibaldi s-a format prin subducția plăcii Juan de Fuca sub placa nord-americană. Centura vulcanică Anahim s-a format prin mișcarea spre vest a plăcii nord-americane peste pata fierbinte Anahim. Grupul Chilcotin se pare că s-a format ca
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
tectonica plăcilor. Regiunea Vulcanică a Cordilierei de Nord s-a format prin crearea de falii și rifturi în urma interacțiunii dintre placa Pacificului și placa nord-americană. Centura vulcanică Garibaldi s-a format prin subducția plăcii Juan de Fuca sub placa nord-americană. Centura vulcanică Anahim s-a format prin mișcarea spre vest a plăcii nord-americane peste pata fierbinte Anahim. Grupul Chilcotin se pare că s-a format ca urmare a unei extinderi de tip back-ark în spatele zonei de subducție de sub Munții Cascadelor. Câmpul
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
zonei de subducție de sub Munții Cascadelor. Câmpul vulcanic Wrangell s-a format ca urmare a subducției plăcii Pacificului sub placa nord-americană în capătul estic extrem al Fosei Aleutinelor. Vulcanismul a apărut și în Platoul Canadian care conține peste 150 de centuri vulcanice. Acum acestea sunt erodate și deformate astfel încât apar drept câmpii plate. Vârsta acestora variază între 600 de milioane și 2,8 miliarde de ani. Multe din depozitele de minereuri din Canada sunt asociate cu vulcani precambrieni. Lavă de tip
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
variază între 600 de milioane și 2,8 miliarde de ani. Multe din depozitele de minereuri din Canada sunt asociate cu vulcani precambrieni. Lavă de tip pillow în vârstă de aproximativ 2,6 miliarde de ani se poate întâlni în Centura vulcanică a Râului Cameron. Prezența lavei de tip pillow în roci mai vechi de 2 miliarde de ani aflate pe Platoul Canadian arată că aici au fost vulcani oceanici în timpul primelor etape de formare a crustei terestre. Vulcanii vechi au
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
vechi de 2 miliarde de ani aflate pe Platoul Canadian arată că aici au fost vulcani oceanici în timpul primelor etape de formare a crustei terestre. Vulcanii vechi au jucat un rol important în estimarea potențialului depozitelor de minereuri canadiene. Multe centuri vulcanice conțin depozite de minereuri care se află în legătură cu vulcanismul. Cea mai mare parte a zonei arctice este compusă din întinderi permanente de gheață aparent nesfârșite și tundră. Zona arctică cuprinde regiuni geologice de diferite tipuri; Cordiliera arctică (Lanțul Munților
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
țesuturi alcătuiesc organele. Organele pot fi asociate în sisteme sau aparate pentru îndeplinirea unei funcții. Gât - realizează legătură dintre cap și trunchi Trunchi - conține cavitatea toracica și pe cea abdominală, cu viscerele din acestea Membre - inferioare (legate de trunchi prin centura pelvină) și superioare (legate de trunchi prin centura scapulara). Aceasta este o împărțire grosiera, strict morfologica. Din punct de vedere atât anatomic cât și funcțional, organismul uman a fost organizat în sisteme și aparate. Diferența dintre sistem și aparat nu
Anatomie umană () [Corola-website/Science/299715_a_301044]
-
sisteme sau aparate pentru îndeplinirea unei funcții. Gât - realizează legătură dintre cap și trunchi Trunchi - conține cavitatea toracica și pe cea abdominală, cu viscerele din acestea Membre - inferioare (legate de trunchi prin centura pelvină) și superioare (legate de trunchi prin centura scapulara). Aceasta este o împărțire grosiera, strict morfologica. Din punct de vedere atât anatomic cât și funcțional, organismul uman a fost organizat în sisteme și aparate. Diferența dintre sistem și aparat nu este foarte clară, asupra acestui subiect existând destule
Anatomie umană () [Corola-website/Science/299715_a_301044]