7,296 matches
-
eveniment aberant de monden prezentat de o fostă Miss Europa și savurat la vedere de un public internațional select.) Dar în spatele lui Goldberg se află cineva și mai puternic, iar acel cineva e tocmai colonelul (Ion Dichiseanu) care l-a chinuit pe Moldovan în închisoare. Cîntăreața cazinoului e o anume Miss Lorry (Loredana Groza), care cîntă (interminabil, căci filmul e produs de Andrei Boncea) în trei limbi de circulație internațională, printre care și romîna, iar hoțul cazinoului e însuși Limbă (Jean
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de box al lui Alexandru Mavrodineanu și Valuri al lui Adrian Sitaru. în O zi bună..., trei copii cu fețe fioroase răpesc doi adulți cu aer de amărășteni un șofer și o prostituată , îi duc pe malul mării și îi chinuie. Asta-i tot ce vedem în cele zece minute de film. La un moment dat, copiii o tîrăsc pe femeie în valuri ca să se joace cu ea. Atunci cînd șoferul încearcă să scape, devin și mai violenți : tăbărăsc pe el
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
din care reieșea clar că marinarul s-a sinucis pentru că n-a reușit să fugă în America, întrebarea sună ca un început de banc ( De ce-a trecut puiul strada ? ), dar șerbănescu și Barna fac din ea un mister care chinuie personajele un fel de Rosebud într-un Citizen Kane al celor defavorizați neuronal. Cel mai tare îl chinuie pe Manu, zidarul visător (Mihai Stănescu), personaj care, ce-i drept, nu pare să vină din porno, ci din niște reziduuri de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
sună ca un început de banc ( De ce-a trecut puiul strada ? ), dar șerbănescu și Barna fac din ea un mister care chinuie personajele un fel de Rosebud într-un Citizen Kane al celor defavorizați neuronal. Cel mai tare îl chinuie pe Manu, zidarul visător (Mihai Stănescu), personaj care, ce-i drept, nu pare să vină din porno, ci din niște reziduuri de realism socialist amestecate cu ce-și mai amintește șerbănescu de pe vremea cînd mergea la Cinematecă și orice film
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ca Labirintul..., asta e din cauză că nu e destul de simplu. Un mare basm nu trebuie să arate ca un lucru construit de cineva, ci ca un lucru care s-a construit singur, și în Orfelinatul se simte clar construcția laborioasă, chiar chinuită pe alocuri cu neplauzibilități, coincidențe și pasaje obstructive în care hălci mari de trecut sînt scoase la lumină pentru a explica prezentul. Aici se trădează debutantul din Bayona : e un povestitor nervos. știind că povestea are în compoziție multe ingrediente
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
vrea pe Carrie : sînt împreună de zece ani și, indiferent prin ce-au trecut pe parcursul serialului care a stat la baza filmului, filmul în sine ne prezintă relația lor ca fiind perfectă. Ei bine, pe măsură ce se apropie nunta, Big e chinuit din ce în ce mai tare de trac. în ziua cea mare, el ajunge primul în fața Bibliotecii, dar nu poate să iasă din mașină : ca să poată, are Nevoie să vadă Chipul Ei ! și ea sosește, numai că, ghinionul dracului, suita ei numeroasă O Ascunde
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nocturne e prea multă ; decorul natural e făcut să semene a decor de studio. Pentru Luhrmann, magia vechilor filme rezidă în artificialitatea lor. Ei bine, se înșală teribil. Magia vechilor filme li se datorează regizorilor și scenariștilor care s-au chinuit să pună în ele puțină viață : viață turnată într-o formă stilizată (produsul practicii de a filma în studio, al condițiilor tehnice, al stilurilor actoricești din epocă, al compromisurilor cu cenzura și al multor alți factori, nu toți pe placul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cu mine. Domnul m-a făcut însă să plutesc deasupra apei. Nu știu cât am stat acolo, dar când am realizat ce se întâmplase, deja înghețasem ... deși eram în plină vară. Femeia și Dică au introdus găleata în fântână și s-au chinuit mult până au reușit să mă scoată la suprafață. Văzându-mă cum tremur și pentru că Dică nu a vrut să-mi dea nimic de pe el (menționez că avea probleme mentale), femeia s-a dezbrăcat de rochie și a pus-o
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
am răsturnat de două-trei ori, oprindu-ne de-a curmezișul șoselei cu roțile în sus și motorul pornit. Soția mea a fost aruncată de pe scaunul din dreaptafață prin lunetă, iar eu m-am trezit în spatele scaunului din față și mă chinuiam să deschid portiera mașinii dar nu puteam să înțeleg poziția în care mă aflam și de ce nu găsesc mânerul să deschid ușa. Dumnezeu a lucrat în așa fel ca soția mea să fie aruncată din mașină, având doar o ușoară
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
dat-o Dumnezeu. Au avut patru copii, dintre care numai doi mai sunt în viață. Au avut parte de multe necazuri pentru că așa stă scris: În toate veacurile, Satana i-a prigonit pe cei ai lui Dumnezeu. El i-a chinuit și i-a dus la moarte, dar în moarte ei au ajuns biruitori. Prin credința lor statornică, ei au descoperit pe Cineva mult mai puternic decât Satana. Satana putea să chinuiască și să ucidă trupul, dar nu se putea atinge
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
prigonit pe cei ai lui Dumnezeu. El i-a chinuit și i-a dus la moarte, dar în moarte ei au ajuns biruitori. Prin credința lor statornică, ei au descoperit pe Cineva mult mai puternic decât Satana. Satana putea să chinuiască și să ucidă trupul, dar nu se putea atinge de viața care era ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. El putea să-i arunce în închisori, dar nu putea să încătușeze spiritul. Ei puteau să privească dincolo de ceață și să vadă
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pe Costache care slăbi hățurile și întinzându-se pe spate, l-a furat somnul. Gândurile s-au prefăcut în vis legat tot de cele trăite; trebuie să-l dau în judecată...cum a putut să-mi fure munca?...cât neam chinuit de am crescut cei doi juncani...când i-am vândut parcă s-a rupt ceva din ființa mea...numai gândul că banii primiți mă vor ajuta să iau hectarul acela de la Dohotaru, mi-a ostoit părerea de rău...Se trezi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de necinstit” se căi Costache. Recapitulă în minte nu știu pentru a câta oară, cum au decurs lucrurile de i-a fost furat pământul pe care l-a cumpărat cinstit, cu banii primiți pentru perechea de juncani cu care se chinuise atât, până i-a văzut mari și buni de muncă. Parcă o aude și acum pe soră-sa Marița: „Costache, am înțeles că ai vrut să faci la notar actele de vânzare-cumpărare a pământului de pe Coastă, al lui Dohotaru. Am
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se putea înfrupta din el. Acolo găsește o seceră cu vârful rupt dar bună pentru ce îi trebuia ei și, bucuroasă se îndreaptă spre salcia sub care stătea, în așteptare, harbuzoaica. O despică cu greu în două jumătăți, apoi se chinui să o taie în alte două bucăți, ca să poată mușca din ele. Miezul nu era roșu, ci alb-roziu iar sâmburii abia începuseră să se înegrească, semn sigur că pepenele era încă crud. Mușcă cu poftă de două-trei ori din miezul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dată în vileag de feliile de pepene ce pluteau pe iaz, ca o dovadă de netăgăduit că ea, Lențâca, pe care bădia Costică o lăudase că este descurcăreață și ființă cinstită, i-a înșelat așteptările. Cu capătul de seceră se chinui să taie o nuia de salcie, de vreo doi metri, cu care să tragă spre mal blestematele de felii, ca să le ascundă vederii. Cu chiu cu vai, ba tăind, ba rupând, nuiaua a fost gata și Lențâca, întinsă pe burtă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dulci ca mierea și strugurii de răuruscă. Băieții lucrau în grădină până ce dădea întunericul, care acum toamna cădea mai devreme. Apoi se adunau în casă și-și scriau temele sau învățau lecțiile pentru a doua zi. Tatăl lor Costache, era chinuit de dureri reumatice și se doftoricea cu tot felul de unsori și oblojeli; tocmai terminase să se ungă pe la șale, se încinsese cu un brâu călduros de lână și stătea întins pe o laviță. Cu o zi înainte fusese în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
îngrijorată în mod deosebit de teama că va fi război și că feciorii ei vor lua parte îndurând mizerie, foame, boli și, ferească Dumnezeu, sar putea să-și piardă și viețile. începu să plângă încetișor până ce a adormit și a fost chinuită de vise rele, trezindu-se țipând prin somn iar Costache o liniștea, cu vorbe blânde, părându-i rău că a făcut prostia să-i povestească urâtele noutăți înainte de culcare . Dar acum era târziu să-i mai pară rău. Dimineață toți
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dusese la eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord, regele Mihai l-a însoțit pe generalul Antonescu pe front iar în august acelaș an, generalul a fost avansat la rangul de mareșal de către Majestatea Sa regele Mihai I. Costache era din ce în ce mai chinuit de durerile reumatice pe care le trata cu felurite leacuri și unsori băbești. Degeaba îl toca Maria să vândă niște pământ iar cu banii să-și caute de sănătate. De fiecare dată când venea vorba, Costache spunea: „Nu pot să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
au furat vitele și le-au adus în România, și aici la boier au fost aduse vite din colhozurile noastre. Când au intrat armatele germane și române în țara noastră, pe lângă jafurile din colhozuri s-au purtat neomenește cu bătrânii, chinuindu-i în tot felul. Ne-a spus tovarășul locotenent locțiitor politic de companie că ostașii români au scos ochii oamenilor cu furculița, ca să mărturisească unde sunt avuțiile colhozului. Au fost foarte răi unii nemți și români în timpul ocupației. Noi plătim
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nedorită situație? Cu aceste prime rezultate, cu imensul și sfâșietorul dor de casă și de ai mei, cu acel teribil sentiment de înstrăinare, mă credeam la capătul lumii și nu pot descrie încă tot clocotul și zbuciumul din sufletul meu chinuit de atunci! Fusesem până atunci un răsfățat al plaiurilor natale și nu-mi mai ajungeau picioarele pentru alergătură și zbenguială, cu copii din sat, pentru ca acum să mă aflu într-o situație din care nu vedeam nici o ieșire... și mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
deszăpezise străzile. Mergeam din direcția spitalului către centru, pe strada curățată de zăpadă, deoarece pe trotuare zăpada ajunsese la 30 cm și nu se putea circula. Vizibilitatea era foarte redusă. Alunec și cad, merg mai departe, văd undeva trei inși chinuindu-se să pornească o mașină, zoresc spre ei ca să-i ajut și repet căderea. Mă ridic grăbit, în timp ce spre mine doi, din cei trei inși, vin grăbiți. Cred că vor să mă ajute, dar nu mai era nevoie. Cei doi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de ciment care se demola și care avea niște geamuri mari, frumoase. Și mă învârt eu într-o zi, îmbrăcat în militar, pe acolo. Pe atunci era o cinste să fii militar, lumea te respecta dom'le, știa că ești chinuit și muncit. Și cum mă uitam eu lung pe acolo, un cetățean îmbrăcat frumos, cu cravată, zice: "La ce vă uitați, tovarășe căpitan?" "Dom'le, mă uit cum dărâmă ăștia aici, strică și cornierul și geamurile". Dar la ce v-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
cu pește. Și-ntre timp au apărut peștii ăia mărunți și uite așa s-au legat una de alta. GAZ-ul, pentru noi, era aur. Știți de ce? Pentru că mergeam în aplicații. Nu-i dai toată ziua tanchistului aceeași mâncare. Îl chinui de dimineață până noaptea în tanc, în praf și frig, și-i dai doar fasole sau macaroane. Și luam cu noi porci, luam și porci vii și îi tăiam. Cu cine am făcut GAZ-ul? Cu subofițerii. "Fraților, pentru noi
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
nu-ți pierde vremea, atât de prețioasă pentru mân- tuirea sufletului tău ! lasă sforile velelor și închină-te : adâncul te cheamă nerăbdător ! Uraganul năprasnic e în culme ! Cine ? cine l-a pornit cu așa grozave porunci ? Marea însăși. Ea se chinuie din propriul și profundul ei neastâmpăr. Iată sufletul omului pasionat... - Ce frumos stil ! ce minunat ! zici d-ta. Iată un model de stil pompos, grandios, sublim. - Mărturisesc, răspund eu, că n-am prea citit de mult un curs de retorică
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
picioare, la suflet și la minte. Medeea (al doilea monolog) care, Doamne! îmi este atât de drag și căruia-i sunt atât de recunoscătoare pentru că (în fond) m-a băgat în Institut; Medeea a fost ca o femeie care se chinuie să nască și nu poate, și nici cezariană nu vrea să i se facă. Oare s-a receptat cât de seacă eram? De ce eram așa? De ce să dau vina pe emoții sau impresiile transmise? Mi-am propus să nu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]