7,921 matches
-
construite în stil Doric, Ionic și Corintic, exact ca simbolurile masonilor. Aflat în Cimitirul Eternitatea, este cel mai impunător monument al Galațiului. Are în componență și un mausoleo dedicat celor morți pentru apărarea patriei noastre. Construit în perioada comunistă, în fața cinematografului Țiglina, coloana reprezintă progresul patriei socialiste. Monumentul va fi restaurat. Se găsește în cimitirul Eternitatea. Este extrem de curat, toate mormintele sunt îngrijite exemplar și este "dotat" și cu o cutie poștală, pentru a putea ține legătura cu comunitatea germană din
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
totală a parcului și în 2013, va avea loc inaugurarea lui. Parcului i-a fost reconstruit 100% gardul, a primit un aer modern dar îmbinat cu elemente din istorie, 2 foișoare, un anfiteatru și s-ar zvoni că și un cinematograf în aer liber. Aflat la câțiva metri de Cimitirul Eternitatea, pe Bulevardul Basarabiei, acest parc a fost inaugurat în 2004 de către primarul Dumitru Nicolae. Găzduiește statuia hatmanului ucrainean Ivan Mazeppa. Este un parc de mărime mijlocie. Se află pe Strada
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Alexandru Lăpușneanu, emblematic pentru oraș), Biserica Coconilor, Biserica Învierea Domnului, Biserica Sfântul Nicolae și Biserica armenească Sfânta Cruce. O parte dintre edificiile care au devenit reprezentative pentru Suceava au fost construite în perioada regimului comunist: clădirea în care a funcționat Cinematograful „Modern” în perioada 1959-2010, iar astăzi găzduiește Centrul Cultural „Bucovina”, palatul Casei de Cultură, proiectat de Nicolae Porumbescu și construit între anii 1965-1969, clădirile Magazinului Universal și Hotelului „Bucovina”, Complexul „Moda”, Poșta. În fața Casei de Cultură a fost amenajată esplanada
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de locuințe, se împarte în: Burdujeni-Sat este un cartier localizat în partea de nord-est a municipiului Suceava. Reprezintă zona veche a fostei localități Burdujeni și se întinde pe o zonă deluroasă, la nord de cartierul Cuza Vodă III, între fostul Cinematograf „Burdujeni” și pădurea de la Adâncata. Este un cartier în întregime de case, dispus de-a lungul șoselei care face legătura dintre Suceava și Dorohoi și care poartă numele de Strada 22 Decembrie pe teritoriul său. În partea sudică a cartierului
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
orașului la partere cu diverse magazine și unități de alimentație publică, sediul băncii. Se reconsolidează clădirea vechii școli „Nicolae Bălcescu”. Aceste noi construcții se adaugă celor construite anterior: magazinul universal din centru (după cutremur aici a fost mutată primaria localității), cinematograful, liceul (actual Colegiul Național „Gib Mihăescu”), hotelul „Rusidava”, școala „Tudor Vladimirescu”, maternitatea zonală (până în anul 1968 fost sediul raional al Partidului Comunist Român), câteva clădiri la spitalul zonal. Anul 1995 are o semnificație aparte în viața Drăgășaniului pentru că atunci s-
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
mișcarea culturală locală. La 22 octombrie 1921, Balșul a fost declarat oraș reședință de plasă. Începe modernizarea orașului, se refac și se pavează străzi, este construită o uzină electrică și de asemenea sunt construite în aceeași perioadă casa de cultură, cinematograful și dispensarul veterinar, ceea ce indică un nivel de trai mai ridicat pentru populație. În perioada comunistă, se dezvoltă activitățile industrial preexistente, apar intreprinderi de o mare valoare economică, ca I.O.B. Balș, apoi IMAIA Balș și JIUL Balș, precum și
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
din orașul Balș au fost: Petre Pandrea și Mihail Drumeș. În domenul artei și culturii, orașul Balș beneficiează de un bogat patrimoniu și de o infrastructură culturală bine dezvoltată. Viața culturală este sprijinită de două case de cultură, de un cinematograf, care momentan este în renovare, de o bibliotecă orășenească și de asemenea de o Casă a Tineretului. Muzeul orașului Balș deține obiecte de ceramică, acestea provenind de la familia Ciungulescu din comuna Oboga, comună situată la nord de cartierul Româna. În
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
Palatului Cultural" (început în 1912), preotul Coriolan Buracu, originar din Mehadia, este numit primul său director. Orașul devine o metropolă a culturii prin inițiativele Liceului "Traian" și a instituțiilor ce funcționau în saloanele impozante ale Palatului Culturii: biblioteca, muzeul, teatrul, cinematograful, Ansamblul coral "Doina", Societatea "Lumina", Universitatea Liberă, acestea continuând și în timpul regimului comunist. Tot în 1924 este construit internatul liceului "Traian" (actualul local al muzeului "Portile de Fier"). Banca Populară „Albina”, bancă severineană de marcă a epocii interbelice, este inaugurată
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
temelie a hidrocentralei "Porțile de Fier I". Discuțiile referitoare la construirea hidrocentralei s-au purtat cu insistență încă din 1955. Inițiativa a aparținut statului roman care a prezentat ideea liderului iugoslav Iosif Broz Tito. În 1967 s-a terminat construcția cinematografului "Portile de Fier" și a Policlinicii. Combinatul de Celuloză si Hârtie (CCH) este înființat în 1969 iar capacitățile de producție vor intra pe rând în funcțiune între 1972-1975. În 1970 este inaugurată Fabrica de Nutrețuri Combinate. În 1972 Turnu-Severin devine
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
perioadă pot fi văzute încă și azi din tren sau din curtea Muzeului Regiunii Porților de Fier, atât pe promontoriul castrului cât și la perimetrul piciorului Podului lui Apolodor. În 1979 este inaugurată Fântâna Cinetică. În 1980 s-a construit cinematograful "Flacăra" și Casa Tineretului, iar în 1983 hotelul "Traian". Între anii 1978 și 1983 este construită Fabrica de Anvelope gigant. Producția maximă s-a realizat în 1985. După 1990, întreprinderea s-a constituit în societate pe acțiuni luând denumirea de
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
oficiul telegrafic (1872), s-a dezvoltat puternic depozitul de armăsari (1893), s-a creat o puternică secție de jandarmi (1895), s-a înființat Ocolul Silvic (1898), s-au construit numeroase case de cărămidă, prăvălii, hoteluri, școli, farmacii, chiar și un cinematograf. Toate acestea îndreptățeau pe fruntașii comunei Slobozia să înainteze, în ziua de 1 martie 1909, ministrului Lucrărilor Publice un memoriu prin care solicitau construirea unui pod de fier peste râul Ialomița și mai cereau "trecerea comunei Slobozia în rândul comunelor
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Alessandru Ioanu Cusa". Piatra fundamentală a Monumentului Eroilor a fost pusă la data de 29 iunie 1927, iar după un an, la 10 iunie 1928, acesta avea să fie inaugurat în cadrul unei ceremonii deosebite. Primul său amplasament era în fața fostului cinematograf Ialomița, pe Bdul. Matei Basarab (la acea vreme acela fiind centrul Sloboziei). După anul 1982, când zona a intrat în reconstrucție, monumentul a fost dislocat și a yăcut vreo 5 ani, abandonat, în curtea pepinierei. În anul 1988, acesta și-
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
și de artizanat din toate colțurile țării. Restaurantele cum ar fi "Viena", "Verona", „Licurici”, „Rustic”, „Luțu”, "Taverna" și „Casa Portugheză” sunt nucleul vieții mondene a micului oraș. Evenimentele culturale importante au loc la Centrul Cultural „Ioan Alexandru Brătescu-Voinești”, precum și la cinematograful „Dacia”, dotat și cu o grădină de vară. Viața de noapte se desfășoară în clubul "Black & White". Pucioasa este înfrățită cu următoarele orașe: Stancu Dumitru - "Pucioasa file de monografie" "Școala cu clasele I - VIII Mihai Viteazul Pucioasa" "Pucioasa mic îndreptar
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
supermarket, mai multe magazine alimentare, de îmbrăcăminte, farmacii și alte unități necesare pentru aprovizionarea localnicilor și a locuitorilor comunelor învecinate. Pe teritoriul orașului se află Casa de cultură și biblioteca orășenească; muzeul a fost desființat, aceeași soartă având-o și cinematograful. Cunoscutul ansamblu folcloric Călușul Scornicești, la care au activat de-a lungul timpului numeroși interpreți și dansatori, are acum doar secție pentru juniori. Tradiția călușului este totuși prezentă în fiecare an la sfârșitul lunii iulie în timpul festivalului „Sărbătoarea pâinii”, festival
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
interes turistic în Praga se numără: Praga este un important centru cultural european, fiind gazdă a numeroase evenimente culturale. În Praga își au sediul câteva instituții de cultură cehe: În oraș există sute de săli de concert, galerii de artă, cinematografe și cluburi de muzică. Praga este gazda mai multor festivaluri de film, de muzică, întâlniri ale scriitorilor, sute de vernisaje și de prezentări de modă. Produsul intern brut/cap de locuitor al capitalei este de aproape două ori mai mare
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
Culturale Regale "Principele Carol", Societatea "Unirea", Societatea "Iancu Flondor", Societatea Arcășească "Dragoș-Vodă", Societatea Culturală germană, Societatea culturală evreiască "Sion", Biblioteca "Soare Răsare", Cabinetul de lectură polon "Czetalnia Polska", Corul doamnelor române "Eusebie Mandicevschi"), 4 asociații sportive și de vânătoare, un cinematograf, precum și 7 organizații de binefacere (Societatea Doamnelor Române, Societatea Doamnelor Catolice, Societatea Doamnelor Evanghelice, Societatea "Paupertatea", plus 3 societăți de binefacere evreiești: Societatea Doamnelor israelite, Societățile israelite "Armuth" și "Jad Haruzim"). În acea perioadă, Casa Asigurărilor Sociale din Cernăuți dispunea
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
orașul Storojineț intrând în componența RSS Ucrainene. Școlile cu predare în limba română din orașul Storojineț au fost închise de către autoritățile sovietice după cel de-al doilea război mondial. În anul 1967 s-a construit aici Palatul Culturii și un cinematograf, apoi în 1970, un magazin, un oficiu poștal și restaurantul "Prolisok". Începând din anul 1991, orașul Storojineț a devenit centru administrativ al raionului omonim al Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
care a creat prima țesătorie de bumbac, aducând aici primul război de țesut bumbac și prima filatură de in și cânepă. Astfel structura ocupațională s-a modificat apărând primii muncitori din zonă. După industrie s-au construit baia publică, și cinematograful - al doilea după București, și Școala nouă și chiar o bancă. La inaugurarea Școlii noi au fost în 1909 regele Carol I cu ministrul educației Spiru Haret și marele George Enescu. În timpul Primului și celui de al Doilea Război Mondial
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
școlar 1970-1971, într-un local modern de școală funcționau cursurile claselor I-VIII, o grădiniță de copii, iar în fiecare sat al comunei erau școli cu clasele I-IV. În același an erau în activitate căminul cultural, biblioteca publică, un cinematograf, o circumscripție medicală, cel mai apropiat spital fiind în comuna Voinești. Mari proprietari de pământuri în comună au fost familia Brâncoveanu, Eliza Bibescu, Ion Filipescu, Gogoșoaia din Cetățeni și Grigorescu. Cu reședința județului are legătură prin drumul județean 724 (care
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
toponomie denumirea de Chiciora dată unui cătun al actualului sat Ulmețel. Căminul Cultural ca instituție a luat ființă în anul 1934 într-o fosta cârciuma, iar în 1962 a început construcția unui cămin nou care se compune din sala de cinematograf și alte festivități, bibliotecă, discotecă, o sală pentru nunți și hore. Dintre formațiile care și-au desfășurat activitatea putem menționa formația corala care cuprindea peste 100 coriști, pe acea vreme unul dintre corurile valoroase ale județului.
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
o grădiniță. În 1960 s-a construit căminul cultural în care au funcționat pe rând grădinița, școala și biblioteca; toamna acesta era folosit drept magazie pentru produsele agricole. Din 1965 își începe activitatea și biblioteca. Satul a avut și un cinematograf, care astăzi nu mai există.
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
-se la lumina soarelui un timp (25 de secunde în experiența sa), imaginea soarelui mai persistă în retină un timp oarecare, după ce nu se mai uită. Experiența sa care pune în evidență "remanența retiniană" este foarte importantă mai târziu pentru "cinematograf". În baza acestui experiment construiește un "aparat pentru a înșela vederea", pe care l-a numit "fenakistoscop" în anul 1832. Principiul de funcționare al "fenakistoscopului" se baza pe realizarea unor desene care reprezentau o "imagine în mișcare" descompusă într-o
Film de animație () [Corola-website/Science/300055_a_301384]
-
de asamblat. Nu se folosesc planuri îndepărtate, mergându-se pe planuri apropiate, chiar pe detaliu de față. Un exemplu tipic este serialul de televiziune american „Tânăr și neliniștit” sau cel românesc, „Secretul Mariei”. Filmul mut a fost folosit la începuturile cinematografului, când posibilitățile tehnice nu permiteau înregistrarea sunetului sincron pe peliculă (o metodă tehnică de a adăuga un canal de sunet imaginei proiectate nu fusese încă inventată), cu toate că încercări spectaculoase au fost făcute la începutul secolului XX. Numai la finele anilor
Clasificarea filmelor () [Corola-website/Science/300054_a_301383]
-
tehnica filmului mut (eventual coroborată cu jocul specific, imagine alb-negru sau sepia, muzică după modele începutului de secol, folosirea de inserturi pentru ceea ce se vorbește), fie în căutarea unor efecte similare în rândul spectatorilor, fie pentru a omagia (sau ridiculiza) cinematograful de începuturi. Este producția de film unde redarea sunetului se face pe un singur canal. Spectatorul înregistrează sunetul venit dintr-un singur loc, anume acolo unde este așezat difuzorul (nu neapărat de unde se află ecranul de proiecție). Pentru ameliorarea acestui
Clasificarea filmelor () [Corola-website/Science/300054_a_301383]
-
și s-a mutat în Ungaria, luându-l cu ea și pe fiul lor, Daniel. În 1993, după o relație de 7 ani, Florin Piersic s-a căsătorit cu Anna Török, de asemenea originară din Cluj. În 26 ianuarie 2011 cinematograful "„Republica”" din Cluj-Napoca a fost redenumit în cinematograful "„Florin Piersic”". De-a lungul timpului Florin Piersic a primit titlul de „cetățean de onoare” al mai multor orașe precum: Bacău, Cluj-Napoca, Caracal, Sighet, Suceava, Baia Mare, Oradea, București sau Galați. La 10
Florin Piersic () [Corola-website/Science/300147_a_301476]