7,096 matches
-
sunt parțiale -, validând în același timp emoțiile, cognițiile și comportamentele pacientului. Fișele de auto-observație Fișele de auto-observație permit pacientului să transmită zilnic un ansamblu de informații esențiale demersului terapeutic. Aceste informații care se referă la aplicarea și eficacitatea strategiilor de conștientizare totală, la reglarea emoțiilor, la toleranța la suferință și la eficacitatea interpersonală sunt analizate împreună cu animatorii de grup. Celelalte informații sunt abordate împreună cu terapeutul individual. Analiza comportamentală progresivă Principiul analizei comportamentale progresive este acela de a determina antecedentele comportamentului problemă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
inițiată(e) Comportamente problemă Comportamente soluții Comportamente autoprejudiciabile (para-) suicidare da/nu Comportamente impulsive da/nu Competență(e) utilizată(e) (de indicat care: A, C, etc) Evaluarea competenței(lor) utilizată(e) 0 la 3 Consultație telefonică da/nu Competență(e) Conștientizare totală A Să observe (doar să remarce) B Să descrie (să numească) C Să participe (să se implice total) D Să nu judece E Să conștientizeze momentul prezent (fiecare moment pe rând) F Să fie eficient (să se centreze pe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mereu în minte patru întrebări care orientează intervenția sa - Comportamentele vizate fac parte din repertoriul persoanei? In alți termeni, au fost acestea deja învățate în cadrul modulelor psihoeducaționale de reglare a emoțiilor, de toleranță la suferință, de eficacitate interpersonală sau de conștientizare totală? - Sunt întărite comportamentele inadaptate și în ce mod? Sunt întărite comportamentele adaptate (chiar într-o măsură aproximativă) și în ce mod? In alți termeni, care este forma sub care sunt controlate contingențele? - Comportamentele adaptate sunt inhibate de emoții specifice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a împărtăși grupului opiniile sale; M.C. are sentimentul că nu se ridică la înălțimea așteptărilor Doamnei T. atunci când aceasta reformulează ceea ce spune el fără a adăuga elemente suplimentare lămuritoare. Echipa îi invită pe cei doi animatori să lucreze, prin metoda conștientizării totale, asupra propriilor lor emoții: entuziasm puternic din partea unuia, frustrare copleșitoare din partea celuilalt. Proximitatea dintre nevoia imperioasă de a-și exprima punctul de vedere și impulsivitatea caracteristică a TPEL o determină pe Doamna T. să realizeze o corecție-supracorecție a situației
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a treia etape și tot așa mai departe). Rezultatul final este comparat cu estimarea inițială a catastrofei). Incepând cu cea de a șasea ședință. Incepând cu cea de a zecea ședință, aproximativ. Tehnica este recomandată subiecților care prezintă o conștientizare redusă a tulburării lor. Bouvard, Milliery și Cottraux, 2002. Această primă etapă se desfâșoară pe parcursul a trei ședințe. Unele gânduri se referă la alte probleme (de exemplu, jena doamnei Y la ideea că este privită, situație care o face să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și este surprinsă atunci când un membru al grupului are o recădere după șaptesprezece ani de abstinență. Asemănător celui utilizat în terapia tulburării de personalitate de limită de către Linehan (2000). Metodă care urmărește să obțină un control tonic mai bun prin conștientizarea relaxării musculare, cu ajutorul contracțiilor și a decontracțiilor, în scopul obținerii unui control mai bun al activității motrice. Metodă care realizează o relaxare generală a organismului cu ajutorul unei decontractări progresive și a unei concentrări a gândirii asupra senzațiilor cenestezice (această metodă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
secolului al XX-lea). Metodă care permite utilizarea energiei minimale pentru a se obține o mișcare eficientă și armonioasă, ca urmare a conceperii mișcării și a organizării acesteia în sistemul nervos (ea datează din anii 1930). Metodă care este destinată conștientizării de către pacient a spațiului său interior, pe de o parte, și a contactului dintre corpul său și spațiul înconjurător, pe de altă parte. Se folosește astfel tonusul adaptat fiecărei situații (1957). Feldenkrais, 1993. Alexander, în Brieghel-Mü1le, 1986. Asociația națională de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Prescris pentru a diminua impulsivitatea comportamentală. De exemplu, Doamna B. înghite o cutie de antidepresive pentru a pune capăt vieții sale sau suferinței de moment. De exemplu, Doamna B. nu-și administrează antidepresive decât atunci când se simte tristă. Modulul de conștientizare totală. Modulul de reglare emoțională. Modulul de toleranță la suferință. Modulul de eficiență interpersonală. Beck, Steer și Brown, 1998. Scor superior sau egal cu 27. După tentativa care a condus la inițierea terapiei. In cursul lunii a șasea de tratament
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și, pe de altă parte, o abordare din punctul de vedere al psihologiei colective (de grup). Dacă privim problema din perspectiva psihologiei individului, atunci trebuie să evidențiem cunoașterea trăsăturilor dominante ale personalității copilului, reacțiile și comportamentele sale În diferite situații, conștientizarea de către copil a propriilor nevoi, identificarea căilor de satisfacere a acestor nevoi. De asemenea, se va avea În vedere setul de interese și aspirații ale copilului care Îi motivează orientarea selectivă și durabilă spre anumite activități, setul de atitudini care
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
care era locul de origine al părinților lor, spre exemplu, dar aveau reprezentate și valorizate relațiile cu rude cu care interacționau cotidian. Cu alte cuvinte, în cazul acesta, memoria referitoare la descendență și origine se pierde și este înlocuită de conștientizarea relațiilor cu rudele cu care migranții interacționează zilnic și cu care își petrec viața. La migranții români, acest proces de uitare și de revalorizare a relațiilor sociale se referă în special la „cunoscuții” făcuți în mediul din Milano și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale instituțiilor și altor organizații, cu necesitate bazate pe o tehnologie depășită, putând uneori deveni o frână pentru PTT al propriei organizații; insuficienta implicare a managementului executiv, având ca rezultat risipirea de resurse pentru sisteme cu caracter insular și insuficienta conștientizare a importanței standardizării metadatelor; deficiențe ale multor licitații, din motive de lipsă de rigoare în aplicarea legii și, mai ales, de transparența, care este un acquis communautaire. Totodată, statul este în primul rând un sistem de colectare, prelucrare și distribuire
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ale unui manager. Accentul va fi plasat acum pe abilitatea liderilor, managerilor de a determina personalul să-și extindă și să-și utilizeze cunoștințele deținute. Instituțiile publice moderne sunt foarte atente și sensibile la evoluția nevoilor cetățenilor. Senzitivitatea crește datorită conștientizării de către un număr mai mare de salariați a relațiilor complexe ce există între organizație și mediul ambiant. Se amplifică și perceperea rolului propriu în cadrul organizației și a impactului pe care performanța individuală și de grup o are asupra rezultatelor de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
poarte în familie, la școală, în societate, tot așa trebuie să-i învățăm să se poarte cu mediul în care trăim. Folosirea mediului natural ca sală de clasă sau ca laborator în care elevul învață este un pas decisiv în conștientizarea problemelor cu care se confruntă omenirea: degradarea solului, a subsolului, poluarea aerului și a apei, defrișările masive, dispariția unor plante și animale, etc. Ecologia școlară nu constituie un rezumat concentrat al ecologiei generale. Ea preia din ecologia generală unele noțiuni
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93236]
-
conservare, fiecare parte va da importanța cuvenită habitatelor care sunt importante pentru lilieci. 4. Fiecare parte va lua m habitatelor care sunt importante pentru lilieci. 4. Fiecare parte va lua măsurile corespunzătoare pentru a promova conservarea liliecilor și va promova conștientizarea publică asupra importanței conservării liliecilor. 5. Fiecare parte va încredința unui organ corespunzător responsabilitățile pentru a asigurarea de consultanță privind conservarea și managementul l liliecilor pe teritoriul ei, în special cu p privire la liliecii din clădiri. Părțile vor face
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
accentuează rolul relațiilor interpersonale în domeniul interculturalității. Rochlin admite lipsa unui consens teoretic și lipsa unei singure paradigme care să ghideze dezvoltarea studiului Comunicării interculturale. El vede cercetarea Comunicării interculturale împărțită în două paradigme, una subliniind nivelul psihologic personal și conștientizarea importanței educației, cealaltă subliniind modelul relațiilor interpersonale și consultarea în domeniul cultural. Dezvoltarea teoriei comunicării interculturale s-a datorat, în anii `80, cercetătorilor William Gudykunst și Young Yun Kim. În 1983 Gudykunst publică în International and Intercultural Communicationm Annual primul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
din 12 țări, intră într-un proces de extindere, dar în același timp își consolidează principiile prin Tratatul de la Maastricht (1992) și prin Tratatul de la Amsterdam (1997). Lansarea monedei unice europene, Euro, în 1999, și liberalizarea circulației oamenilor implică o conștientizare a importanței legăturilor dintre oameni, nu numai pe plan politic sau economic, ci și cultural; cooperarea între oameni vizează toate domeniile. Deviza adoptată " Unitate în diversitate" dezvăluie tocmai importanța colaborării, a unității oamenilor, dar în același timp respectarea și aprecierea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mult ca oricând pregătit să mențină echilibrul dorit al lumii. Oamenii sunt mult mai deschiși, doritori de a-i cunoaște pe ceilalți, de a comunica și de a relaționa cu ei. Comunicarea interculturală se află la punctul său maxim de conștientizare și mediatizare. Dezvoltarea interculturalității la nivel academic, împreună cu aprofundarea problemelor și găsirea soluțiilor lumii contemporane și-au spus cuvântul în buna colaborare a oamenilor de știință și a cercetătorilor din domeniul interculturalității. Rhetoric în Intercultural Contexts, volumul anului 2000 al
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fiecărei forme de comunicare este legat de ordinul diferenței. În acest sens majoritatea studenților consideră că între ei înșiși și cei cu care vor să comunice există un clivaj care persistă, de care trebuie să se țină seama. De această conștientizare a diferenței depinde reușita tuturor celorlalte eforturi ulterioare. Printre principalele categorii de obstacole întâlnite în comunicarea interculturală se pot preciza următoarele: * diferențele de percepție; * lipsa de interes; * emoțiile incontrolabile; * personalitatea; * paradigma culturală. Diferențele de percepție Modul în care privim lumea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
comunicarea contemporană Uniunea Europeana, intră într-un proces de extindere, dar în același timp își consolidează principiile prin Tratatul de la Maastricht (1992) și prin Tratatul de la Amsterdam (1997). Lansarea monedei unice europene, Euro, în 1999, și liberalizarea circulației oamenilor implică o conștientizare a importanței legăturilor dintre oameni, nu numai pe plan politic sau economic, ci și cultural; cooperarea între oameni vizează toate domeniile. Deviza adoptată " Unitate în diversitate" dezvăluie tocmai importanța colaborării, a unității oamenilor, dar în același timp respectarea și aprecierea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mult ca oricând pregătit să mențină echilibrul dorit al lumii. Oamenii sunt mult mai deschiși, doritori de a-i cunoaște pe ceilalți, de a comunica și de a relaționa cu ei. Comunicarea interculturală se află la punctul său maxim de conștientizare și mediatizare. Se are în vedere comunicarea cross-culturală (compararea comunicării dintre culturi) si comunicarea interculturală (comunicarea între oameni ce apartin unor culturi diferite); se acoperă diferite subiecte, cum ar fi comunicarea verbală și nonverbală între culturi, influențe culturale asupra exprimării
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
consecințele pe care interculturalitatea le antrenează în interiorul personalității umane. Procesul de comunicare interculturală are ca rezultat transformarea fiecărui participant într-un purtător și în ultimă instanță creator conștient de valori culturale, adică determină în același timp un dublu demers, de conștientizare și de deschidere. Altfel spus, un proces de comunicare interculturală valabilă transformă persoana, se poate spune că o re-creează, prin asumarea alterității și, implicit, a diversității. Acest lucru nu implică dizolvarea identității persoanei, procesul de comunicare interculturală având ca scop
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
culturală internațională, destinată în primul rând promovării culturii naționale în străinătate și încurajării dialogului intercultural, deoarece chestiunile culturale nu mai constituie în prezent un simplu mijloc utilizat conform oportunităților de politică externă, ci o dimensiune a diplomației."69 Premisa acestei conștientizări o constituie dubla tendință de valorificare a dimensiunii internaționale a politicii culturale, și a dimensiunii culturale a politicii internaționale. Politica culturală internațională nu trebuie văzută ca un demers autonom, ci ca un demers coordonat cu alte demersuri cu caracter internațional
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și selecția să fie formați în problematica egalității și nediscriminării și să cunoască legislația curentă în domeniu! În timpul procesului de selecție, presupunerile, stereotipurile și prejudecățile pot să apară chiar dacă nu sunt conștientizate, de aceea este nevoie de o atenție și conștientizare deosebite. În cazul în care alegi ținând cont mai mult de stereotip decât de persoană, este posibil să nu alegi candidatul/candidata cel/cea mai bun/bună, ci numai o persoană care se potrivește cu stereotipurile respective. Astfel de alegeri
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
parcurgă în caz de discriminare; persoane de contact "Cum procedez în caz de.... "; "Cu cine iau legătura în caz de....."); * training-uri pentru manageri, care au ca obiective dezvoltarea unor abilitati precum: empatia; acceptarea opiniilor; toleranța; flexibilitatea; etc; work-shop-uri pentru conștientizarea propriilor prejudecăți/stereotipuri; cum influențează acestea calitatea muncii și interrelaționarea; traininguri de etica. b) La nivel formal Crearea unui mediu de lucru care încurajează diversitatea. * organizarea de work-shopuri cu teme legate de diferențele de gen; orientarea sexuală; diversitate culturală etc.
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ca urmare au nevoie de un set de abilități pentru a adresa aceste diferențe. Educația și trainingurile sunt componente importante care susțin dezvoltarea abilităților de a gestiona diversitatea de opinii și de comportamente. Tipuri de traininguri: 1. Traininguri care urmăresc conștientizarea și informarea managerilor și a angajaților Acestea sprijină managerii și angajații să-și recunoască propriile prejudecăți, atitudini, valori, mituri, diferențe individuale care-i conduc spre a vedea și a judeca acțiunile altora pe baza propriilor standarde. Trainingurile de conștientizare reprezintă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]