8,826 matches
-
religios și etnic. Faptul de a impune în viața publică morala unei anumite religii ar fi o tiranie din partea comunității care deține puterea. Putem observa consecințele acestei tiranii în statele cu regimuri fundamentaliste în care religia, morala și legea se confundă. Societățile devin moderne atunci când oamenii sunt în stare să negocieze normele după care consimt să trăiască în viața publică, în profesii, asociații, partide etc. Sigur, multe astfel de norme conțin constante generale care pot fi regăsite și în religii. Dar
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
unul. Cazul Alin Teodorescu este halucinant. Omul dovedește că era urmărit și trebuia să dea declarații în cadrul unui interogatoriu. Presa preia: Alin Teodorescu a dat cu „subsemnatul” la securitate. Numele de pe dosare sunt afișate în devălmășie: vânatul și vânătorul se confundă perfect. Apar dosare care spală nume ultrapătate în afaceri mafiote de capturare a statului. Apar dosare care, chiar dacă nu maculează prin conținut, mocirlesc prin mediatizare. Fac o mică paranteză. Din experiență proprie știu cum se îngroapă un proiect de normalitate
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a păstra siguranța locului de muncă și statu-quo-ul, că interesele politice ale cetățenilor sunt legitime, chiar dacă sunt dăunătoare istoric. Reacția adversă la reforme radicale a fost permanentă și organizată sindical într-o lume care avea o altă rutină a drepturilor (confundate cu drepturile la rații alimentare și locuri de muncă sigure). În consecință, plecând de la un comunism înapoiat față de celelalte țări din estul european (cu excepția Albaniei) și aflându-ne politic în no man’s land, era puțin probabil să nu pierdem
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
A intra însă în dialog cu anonimi este uneori greu, alteori imposibil. În ce dialog aș putea însă să intru cu persoane care se ascund sub pseudonim și uneori manifestă lipsă de responsabilitate față de propria opinie? Dar cu cei care confundă libertatea de exprimare cu cea de a calomnia și insulta? Ca să dau exemplul articolului înainte pomenit, cel despre cei 10 ani pierduți, aș fi putut să-i răspuns domnului „Gheorghe”, autorul unor opinii foarte civilizat exprimate, că nu am invocat
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ani, dacă altul mai tânăr, împovărat de impozite, ar cere talentat și imperativ, ca el, bătrânul, să fie exclus politic. Cum pe mulți oameni talentați și, în general, democrați, dar nu până în pânzele albe, îi cam fură metaforele și uneori confundă spațiul public cu terapia de grup, în lumea democrată s-au creat instituții antidiscriminare. Rolul lor este acela de a păzi spațiul public de opinii antidemocratice care lezează demnitatea persoanelor aflate fără alegerea și voia lor într-o categorie defavorizată
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
deschiderea din ’56, s-a revenit pe scară națională la represiuni în rândurile tineretului intelectual. Au fost exmatriculați toți fiii de preoți, chiaburi și foști condamnați politici care intraseră în facultăți. Anchetele urmau să depisteze între tineri manifestările de patriotism, confundate cu naționalismul șovin și atitudinea antisovietică. În 1958, la Iași, a avut loc răsunătorul proces al absolvenților Zub, Vacariu și Popescu. Vina lor: la Putna, în timpul festivității care comemora împlinirea a cinci sute de ani de la urcarea pe tron a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
unui sectarism religios. Nu m-a intrigat faptul că băiatul a devenit credincios. Dintre toate științele, religia e cea mai veche, mai morală și probabil mai profundă latură a gândirii omenești. Abandonat sentimentelor sale, credinciosul pare asemenea artistului care se confundă cu pasiunea lui. Starea rațională e anulată și de la aceasta la intoleranță nu e decât un pas. Câte semne de egalitate se pot pune aici? Nu m-am războit însă niciodată cu religia, ci doar cu felul în care ea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și le-a dat numele de apostoli» (Lc 6,12-13). Don Luigi Adami Primul colaborator pe care don Calabria l-a ales personal a fost Luigi Adami. Un tânăr seminarist, cunoscut familiar cu numele de Gigio, pentru a nu-l confunda cu sacristanul care se chema și el tot Luigi. Încă de la prima întâlnire, avută în februarie 1907, don Calabria a înțeles că acel suflet candid putea să devină un optim educator: și a început să-l formeze spiritual. Obișnuia să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
degerăturile care îi deformau mâinile delicate. Pentru o scurtă perioadă și-a asumat responsabilitatea de superioară a grupului. Din dispoziția lui don Calabria a început să traseze prima schiță de Reguli pentru Surori. Sora Fannio era un suflet smerit de neconfundat. Prefera locurile și obligațiile cele mai umile. Totdeauna politicoasă în atitudini, delicată, caritabilă față de toți. Suferea de chinuri interioare și de scrupule, dar a depășit totul prin marea și solida ei credință. O altă soră excepțională a fost Maria Galbusera
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
scriitorilor din țară și a băgătorilor de seamă din afară. Când s-a schimbat regimul, criticul prudent de până atunci și-a dat poalele peste cap și a devenit om politic. Talentul de a se fofila în timpul dictaturii a fost confundat cu talentul politic. Studenții și veleitarii din cenaclurile pe care le condusese ca profesor l-au făcut să creadă că are priză la public. E adevărat, înjurăturile și grosolănia nu fac parte din „arsenalul” său critic (și aici trebuie să
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
e o limbă mult mai primitoare decât franceza. Accentul tonic e mobil, ca și în română. Rima încă n-a fost abolită cu totul, cum s-a întâmplat în franceză. Leonid Dimov are nu numai o limbă a sa, de neconfundat cu limba altui poet, dar și o viziune absolut personală. El știa ca nimeni altul să privească printre gene, să viseze treaz. Nu avea nevoie de visul nocturn ca să se inspire. Nu-mi aduc aminte să ne fi povestit vreodată
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ne întrebăm dacă mai important e să fim în NATO sau în Comunitatea Europeană. Nu e ușor de răspuns la aceste întrebări, iar Pastenague se uită cam batjocoritor la mine. — Te iei prea în serios, zice, te crezi ditamai strategul! Confunzi geopolitica cu șahul. Chiar și șah joci din ce în ce mai prost. Mai bine ți-ai scrie romanul și i-ai lăsa pe domnii politicieni să-și facă treaba lor, care nu e și a ta... Cotidianul, 14 martie 2003 Fost-ai lele
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
boală separată de nebunia nediferențiată. Psihiatrul francez deplânge faptul că până la el, din lipsa unor criterii omogene de clasificare, "sub eticheta comună de nebunie (aliénation), cele mai neasemănătoare forme de patologie au fost grupate la un loc, dacă nu chiar confundate într-o falsă unitate"; el distinge "nebunia generalizată" (délires généraux), ce afectează toate funcțiile mintale, de "nebunia parțială" (délires partiels) care lasă cea mai mare parte a domeniului intelectual neatins și propune ca delirul de persecuție (le délire de persécutions
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
în 1980 (DSM-III) și 1987 (DSM-III-R) sub o nouă titulatură, de "tulburare delirantă" (delusional disorder), schimbarea denumirii fiind motivată și prin faptul că, în terminologia psihiatrică de limbă engleză, termenul de "paranoia", care desemnează un sindrom psihiatric specific, este uneori confundat cu "paranoid", care se poate referi fie la un grup de boli psihotice, la o dereglare a personalității, fie pentru a descrie în limbajul obișnuit o atitudine de furie, de suspiciune (Munro 2004: 45-46); ea rămâne, deocamdată, singura reprezentantă a
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
paranoice. Aceste noi simulacre amenințătoare vor acționa cu abilitate și în mod coroziv, cu claritatea aparențelor fizice și diurne, făcându-ne să visăm, printr-o specială auto-pudoare, la vechiul mecanism ce are în el ceva pe care de bunăvoie îl confundăm cu însăși esența naturii căreia, după Heraclit, îi place să se ascundă. Paranoia se slujește de lumea exterioară ca să pună în valoare ideea obsedantă, cu tulburătoarea particularitate de a face valabilă realitatea acestei idei pentru alții. Realitatea lumii exterioare slujește
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
comparație, devenită tangibilă, ar ilustra pentru noi, cu claritate, ideea că ne aflăm pe culmea gratuității. Simulacrele pot să ia ușor forma realității, iar aceasta, la rândul ei, poate să se adapteze violenței simulacrelor, pe care o gândire materialistă le confundă, în mod prostesc, cu violențele realității tocmai datorită lipsei lor de coerență cu realitatea și a gratuității lor. Nimic nu mă poate împiedica să recunosc multipla prezență a simulacrelor în exemplul imaginii multiple, chiar dacă una dintre stările sale adoptă înfățișarea
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
ele se descompun și se transformă. În Nașterea suferinței lichide vedem un copac uriaș din care izvorăște o fântână, apoi un altul, la fel de mare, despre care se spune că ar fi copacul pâinii. În însemnările memorialistice ale pictorului, primul este confundat cu o plantă care creștea pe câmpurile din apropiere de Figueras, orașul său natal, cunoscută sub numele de "laptele Sfintei Tereza" (2006: 370). În tablou, ea figurează ca simbol al fructului oprit din paradis, pentru că mama lui îi interzisese să
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
la vapori de amoniac. Mult mai delicată este utilizarea unei soluții de eluant în care este dizolvat reactivul, de exemplu ninhidrina pentru detectarea acizilor aminați, fluorescamina pentru amine biogenice și proteine. Reactivul poate fi prezent în faza staționară. Nu trebuie confundat cu indicatorul de fluorescență al plăcilor. Astfel, utilizarea unei sări de zirconiu permite detectarea unor estrogeni. Măsurări densitometrice În scop cantitativ evaluarea conținutului în substanța activă de pe placa cromatografică se face cu ajutorul densitometrelor prin două moduri: - măsurarea prin transmisie; - măsurarea
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
imaginii, datorată proto-teoriei atomiste (și ea marcată de religiozitatea specifică vechii Grecii), la Leucip și Democrit (pentru care toate senzațiile aveau valoare de adevăr), consideră eìdōla drept niște forme asemănătoare cu corpul care le provoacă, până acolo încât se pot confunda cu realitatea (aici termenul întâlnește semnificația "dublului", kolossós, obiect material). Formele-impresie provoacă în ochii receptorului apariția imaginilor verosimile (eìkōnes), asemănătoare realităților ale căror învelișuri de altfel sunt și pe care le imită realitatea, cu mijloacele artei figurative, ale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
împăratului). Mausoleul (privat), mărturia indiscutabilă a recunoașterii de către comunitate a meritelor împăratului și a legitimității actului de a-i memora destinul, avea însă propria valoare, sacrală, dar mai curând patrimonială; corelată cu cea eroică, a defunctului, recunoscută triumfal, nu se confunda în niciun fel cu a templului dedicat vieții spirituale a cetății. În schimb, în "a doua Romă", Constantiu II caută să acorde mausoleului familial (închinat Sfinților Apostoli) o valoare de templu, prin încadrarea catafalcului tatălui său de 12 posturi, echivalându
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
teritoriile pe care le guvernează, o cosmocrație, un imperiu universal și etern, devine în creștinism relația dintre corpus Christi și corpus christianorum, basileul având rolul de delegat suprem, de împărat sacerdot al oikonomiei creștine. Spațiul imperiului, domus Augusta, se va confunda încă din perioada principatului cu domus divina; iată un lucru ușor de asimilat de gândirea bizantină și de imaginarul colectiv. Cu atât mai mult cu cât vocabularul politic include noțiunea de eternitate în chiar titulatura împăratului: semper augustus, æternus augustus
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
corelația pe care o fac aici pentru imaginar, putem aborda limita din două direcții diferite, pentru zone de substanță diferită. Mențin astfel albia de contact sau de confluență între real și imaginar, dar și faptul că niciodată substanțele nu sunt confundate una cu cealaltă. Aș spune mai curând că această zonă de întâlnire a realului și a imaginarului colectiv este ordonată de chiar "simțul comun", care se manifestă concomitent prin acțiunile derivate din principiul său de bază, în ambele direcții, pe
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
relații simbolice atât de puternice între ei, încât, în ceea ce îl privește pe basileu, puterea sa semi-divină ajunge să-și subordoneze instituția politică (în înțelegerea sa romană, ea era mai importantă decât individul), iar imaginea persoanei sale auguste să se confunde cu funcția sa de autocrat (Dagron, Empereur 141-59). Reprezentând puterea universală (superioară așadar oricărei alte puteri terestre), el este așezat nu doar în relație cu împărăția Fiului, ci și cu regalitatea vetero-testamentară a regilor Melchisedec, Saul, David și Solomon; de la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
indicarea unui suflet ce nu doar că nu vede realul transcendent dar, mai ales, nu se vede pe sine, amplificându-și dialectica autoamăgirii care-i oferă o falsă imagine proprie de cucernic infailibil. Situat în afara autenticei religiozități, acest personaj va confunda credința în zeul transcendenței cu încrederea deplină în zeul fabricat de impulsiunile și imperativele sale imanente, în idolul ce împrumută doar numele realei Divinități, fiind doar o utopică plăsmuire menită să justifice ipocrit negativitatea de substanță, vicierea profundă a lăuntricului
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
În Prometeu, V. Eftimiu a voit să înfăptuiască sobrietatea și echilibrul teatrului clasic,rămînînd totuși în limitele dramei ideologice. Prometeu e un umanitarist care se sacrifică pentru o omenire ingrată în care totuși crede. Către sfârșitul tragediei el se și confundă cu Isus. Tocmai această analogie de succesiune între mitologia păgână și cea creștină alcătuiește miezul valabil al piesei. Întors la basm, dramaturgul regăsește tot farmecul din Înșir'te, mărgărite. Tebaida, Atrizii sunt reluări foarte spectaculoase de teme tragice cu lăudabilă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]