11,041 matches
-
Janinetti) reluat la sfîrșit prin pronumele îl; ceilalți doi, desemnați deasemeni prin pronumele ei, rămîn anonimi 4. Anafora pronominală poate fi eventual ușor imprecisă, ca în acest anunț al unui articol care va urma, aflat pe prima pagină a unui cotidian: T26 VOCEA MARIEI CALLAS A TĂCUT ACUM DOUĂZECI DE ANI [Ea] era adorată sau detestată. Tehniciană desăvîrșită, tragediană sublimă, divina soprană putea să atingă culmi atunci cînd [Ø] era inspirată. Dar fragilitatea ei funciară o lăsa descumpănită pe o acută
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
11.08.2004) Vom nota în trecere că tînărUL în cătușe este interpretabil numai prin informațiile din zilele precedente. Avem aici un foarte bun exemplu de trimitere la un element presupus a fi stocat în memorie (memoria discursivă) de către cititorii cotidianului. Toate formele de anafore și de lanțuri de coreferință vizează desigur să mențină un continuum omogen de semnificație, o izotopie minimală a discursului prin reluări-repetiții, însă ele asigură, în același timp, progresia prin noi specificări și mobilizări ale referințelor virtuale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
idee impărtășită unanim în zilele noastre, astfel încît este tipărită și pe pachetele de țigări: Fumatul dăunează grav sănătății (deci a sănătății lui Lucky Luke sau a lui Sachat). În schimb, în 1985 (dată la care a apărut T43 în cotidianul regional Ouest France), fără îndoială că nu toți cititorii împărtășeau această opinie. Putem deci clasa ideile primite de-a gata în categoria implicaturilor preconstruite, nonimplicate de structura lingvistică a enunțurilor, diferite de presupoziții, dar mai aproape de subînțelesurile propriu-zise. Subînțelesurile nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se propună un bun exemplu de logică și de lingvistică pentru un viitor curs, dar nu ca să fiu convins să mă las de fumat! 4.3. Lectura unui text-slogan publicitar Exemplul următor este textul complet al unei publicități pentru un cotidian, difuzat de afișajul urban pe străzile Genevei: T44 NU ÎNTÎMPLĂTOR SÎNTEM CEI MAI CITIȚI (La Tribune de Genève) Acest scurt text care se prezintă ca o maximă universală (prezentul adevărului general) este o bună ilustrare a faptului că un text
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cel mai bun ziar. Desigur, genul acesta de explicație fondat pe ceea ce nu este spus face loc unei alte explicații: ziarele cele mai citite cantitativ sînt cele mai populare, au formatul și conținutul unor tabloide... Numai imaginea deja consacrată de cotidian de calitate a unui ziar permite evitarea unei astfel de interpretări și restituirea propozițiilor care fondează argumentul de cumpărare a ziarului La Tribune de Genève, spre deosebire de celelalte ziare. Putem vorbi aici și de o strategie de (falsă) modestie: enunțarea silogismul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
minimală de două clauzule (2002). În cîmpul lingvisticii textuale, M. Charolles (1988) a fost primul care a considerat perioada ca pe unul din planurile de organizare a textualității. Fără să acordăm prioritate discursului "obișnuit", considerăm aici majoritatea textelor scrise drept "cotidiene" și ne vom ocupa de formele scrise care aparțin de scriitura oralizată, precum discursul rostit de generalul de Gaulle din balconul primăriei din Montréal. Această formă de scriitură îngrijită făcută pentru oralizare corespunde la fel de bine cu elogiile funebre ale lui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se admite prea des că un text are o existență inseparabilă de alte texte care-i minează frumoasa, dar iluzoria unitate. Cazul cotextualității texte vecine material nu privește numai culegerile de nuvele, de povești sau poezii, ci și paginile din cotidienele noastre, revistele ilustrate, lucrările științifice și chiar ecranul calculatorului nostru. Gerard Genette a așezat în rîndul "transtextualității" comentariile metatextuale care se rotesc în jurul textului și sînt integrate uneori în dinamica sa internă (morala fabulelor și a povestirilor examinate în cap
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sexul unei persoane ca fiind o condiție de bază pentru ocuparea unui post. Un exemplu de discriminare pe criteriul de gen, dar care condiționează ocuparea postului și de imaginea persoanei și de vârstă este cel de mai jos, apărut în cotidianul România Liberă și utilizat ca exemplu în cadrul cercetării: "Activitate secretariat, domnișoară blondă natural, ochi albaștri, suplă, educată, pentru oportunitate deosebită, seriozitate, exclus aventurierelor, aștept provincia. C. V.+ foto la O. P. 33, C. P. 33, București'' (România Liberă, 12 martie 2003
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ne scoată din acel avânt național, să ne considere organizație teroristă, iar pe mine că m-ar fi pregătit românii și m-au trimis în Transnistria pentru acte de terorism. Pornind de la angajarea dumneavoastră în Ministerul Securității de la Chișinău, un cotidian de la București a titrat stupid că ați fost «securist». Diversiunea a ajuns până aici? Sigur. Eu am avut gradul de căpitan în armata sovietică, dar am intrat în viața civilă. Am fost pregătit în trupele speciale pentru a lupta în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
întoarcem la miezul problemei. Va fi oare internetul capabil să răspundă și să respecte regulile de bază aplicabile acum în lumea reală? Oare Wall Street și speculațiile nefondate sunt cele care domnesc? Poate, dacă afacerile pe internet vor intra în cotidian, se vor supune acelorași reguli de profit și pierdere ca cele din lumea reală, începând cu secolul nouăsprezece până în prezent.. După părerea mea, în privința integrării celor două lumi, cea reală și cea virtuală, o parte din problemă este perspectiva pe
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
t.r) Se sărbătorește în fiecare an în Statele Unite în a treia duminică din iunie. (n.t.r.) Cel mai popular canal american de sport (n. red.) bounty = (engl.) cadou, bonificație (n. tr.) bold = (engl.) curajos, îndrăzneț (n. tr.) Un cotidian fictiv, la care lucra Spider-Man ca fotograf. Sursa de inspirație din lumea reală pare a fi Daily Planet (n.red.) Situată între generația Baby Burter-ilor și generația MTV, având drept interval temporal aproximativ perioada cuprinsă între 1961 și 1981 (n.
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
dispozitivul de comunicare concret în care se asociază locutorul, alocutarul (=destinatarul), momentul și locul enunțării. O asemenea întrebuințare este evident echivocă. Să presupunem că, într-o seară, un jurnalist realizează un reportaj sportiv în camera sa de hotel pentru un cotidian național. Care este "situația de enunțare" a articolului? Putem considera că ea este dată de jurnalistul care își scrie textul în cameră, într-un anume moment, pentru un anume public. În acest caz, numim "situație de enunțare" contextul empiric al
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Revista de front și defilarea finală sunt perfecte”. De asemenea, s-au desfășurat activități de ridicare morală a oștirii și a populației civile, prin intermediul presei. Astfel, din inițiativa lui Constantin Prezan, începând din 2 februarie 1917, a apărut la Iași, cotidianul ,,România”, un adevărat „organ al apărării naționale”. Grupând în jurul său scriitori și publiciști valoroși din diferite provincii românești, ,,România”, a militat pentru susținerea eforturilor de război, pentru întărirea încrederii poporului român în triumful cauzei naționale, prezentând eroismul, spiritul de sacrificiu
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
meciul cu Nancy, alături de textul intitulat extrem de măgulitor: „Nicu- lae, l’homme des miracles”. Pentru prestația din acea întâlnire, numai el și Sorin, portarul echipei, au primit nota șapte. Cea mai mare. În numărul de joi, 29 aprilie 2010, prestigiosul cotidian de sport francez a publicat, pe aproape întreaga pagină întâi, o imagine cu un alt mare fotbalist român, care nu joacă în Franța, ci în Italia. Este vorba despre căpitanul echipei noastre naționale, Cristian Chivu. Cu toate că legenda fotografiei era cam
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
ce ne înconjoară. În ea regăsesc tot ce cred mai intens și iubesc mai pasionat. (...) Surpriză: din nuvelă lipsesc și tehnica indiană a contemplației și motivele mitico-ritualiste și chiar fantasticul. Fantasticul nu apare decât sub ipostaza destinului mereu prezent în cotidian. Eroul: Dumitru, Românul cu nume banal (hramul bisericii românești din New York e Sfântul Dumitru), care-i vorbește pastorului Dugay Martin "cu credința lui naivă, idolatră și vană" și încearcă să-l exorcizeze, să-i dovedească posibilitatea transfigurării și izbăvirii. Fostul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
parafrazările originale pe care le cuprinde, presa a făcut o excelentă școală, de multe ori îndeplinind rolul de dicționar explicativ pentru marele număr de termeni introduși atunci în limbă.“ (Gh. Bulgăr, O contribuție la dezvoltarea stilului publicistic: „România“, primul nostru cotidian (1 ian.-31 dec. 1838), în Limbă și literatură, IV, 1960) 16 „Aici e amestecul limbilor - scria din București, în 1837, Ion Codru Drăgușanu -, aici contrastul porturilor și combinațiunea cea mai bizară den toate.“ Am motive să cred că, prin
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
coopereze între ei cu mai mare plăcere decît ar coopera cu un alt popor și îi determină să dorească aceeași guvernare cu condiția ca aceasta să-i reprezinte în exclusivitate și să răspundă cerințelor lor".238 La Renan, imagi-nea plebiscitului cotidian este totuși remarcabilă atît prin capacitatea sa de evocare cît și prin eschiva pe care o reprezintă, fiindcă, dacă acesta a avut loc în 1860, pentru a anexa Franței Savoia, a fost falsificat atît prin circumstanțele efemere ale momentului cît
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
naționalismul basc, R.Fusi, El País Vasco, Madrid, Alianza Editorial, 1984. 380 J. Forne, Les Nationalismes identitaires en Europe, Paris, L'Harmattan, 1944, p.45 (începînd cu o serie de predici ale abate-lui Albizo, publicate la 4 noiembrie 1990 de către cotidianul basc Egin). 381 Ibid., p.121. 382 Siglă bască a unei expresii ce semnifică "Poporul basc și li-bertatea sa". 383 R. Garcia Damborenea, La encrucijada vasca, Barcelona, Ed. Argos Vergara, 1985, p.51. 384 Cu 55,3 % abțineri și 30
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ulterior, vor avea rolul de a acționa, în calitate de "ingineri ai sufletelor", pentru atingerea obiectivului formării "omului nou": cea a epurării, aceea în care este propus noul model intelectual și cea în care, de facto, sunt promovați efectiv, în paginile aceluiași cotidian, muncitorii intelectuali. Avem de-a face, practic, cu descrierea unei proceduri calculate, realizată ca demers propagandistic și având scopul de a justifica eliminarea "elementelor intelectuale" provenite din "vechiul regim", considerate a fi "reacționare" sau "tributare mentalității burgheze" și care erau
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Moartea citește ziarul, Dinescu adresa la 13 martie 1989 o scrisoare președintelui Uniunii Scriitorilor, D.R. Popescu, în care critica condițiile de lucru, cenzura și paralizarea U.S., ale căror organe de conducere nu se puteau întruni 46. La câteva zile distanță, cotidianul "Libération" publica un interviu cu Mircea Dinescu. Acesta folosea prilejul pentru a denunța teroarea exercitată de regimul Ceaușescu asupra populației, acuzând deopotrivă nerespectarea drepturilor prevăzute în legea fundamentală: "Cineva care ar citi textul Constituției ar putea să creadă că citește
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
and Utopia, Routledge and Kegan Paul Ltd., London, 1968. Selejan Ana, România în timpul primului război cultural (1944-1948), vol I. Trădarea intelectualilor, Editura Transpres, Sibiu, 1992. ***, Marea Enciclopedie Sovietică, vol. 30, ediția a III-a, Editura Soviețkaia Ențiklopedia, Moscova, 1978. Colecția cotidianului Scînteia, edițiile din: 21 septembrie 1944, 26 septembrie 1944; 28 septembrie 1944; 7 octombrie 1944; 12 octombrie 1944; 13 octombrie 1944; 26 octombrie 1944; 27 octombrie 1944; 28 octombrie 1944; 30 octombrie 1944; 3 noiembrie 1944; 13 noiembrie 1944; 14
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
postcomunistă, Institutul European, Iași, 2014, pp. 93-116. Antohi Sorin, "Poliție politică: cele două fețe ale turnătoriei", în Călin-Andrei Mihăilescu (ed.), Cum era? Cam așa... Amintiri din anul comunismului românesc, Curtea Veche, București, 2006, pp. 138-146; [text publicat inițial în ziarul Cotidianul]. Antohi Sorin, "Din nou despre raporturile mele cu Securitatea", în Timpul, Iași, 11, noiembrie 2007. Antonesei Liviu, Jurnal din anii ciumei: 1987-1989. Încercări de sociologie spontană, Editura Polirom, Iași, 1995, pp. 168-171. Antonesei Liviu, "Semnificația unor documente", în Timpul, Iași, 6, iunie
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a istoricilor din România și Federația Rusă, din septembrie 2006. Domenii de interes: istoria celui de-al Doilea Război Mondial, istoria comunismului din România (diplomație, societate, minorități, viață cotidiană). Din iulie 2014, semnează o rubrică permanentă în revista "Timpul" intitulată Cotidianul comunist. Lucrări publicate: Guvernați și guvernanți. Scrisori către putere. 1945-1965 (2013); Propagandă și război. Campania din Est. 1941-1944 (2007); Ieșirea din cerc. Politica externă a regimului Gheorghiu-Dej (2007). Sorin BOCANCEA este doctor în filosofie (2006) și în științe politice (2008
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Dar mai ales valorizarea religioasă a prezentului merită subliniată. Simplul fapt de a exista, de a trăi în timp, poate avea o dimensiune religioasă. Ea nu este întotdeauna evidentă, pentru că sacralitatea este, întrucâtva, "camuflată" în imediat, în "natural" și în cotidian. "Bucuria de a trăi" descoperită de greci nu este o plăcere de tip profan: ea revelează beatitudinea de a exista, de a participa - chiar la modul fugar - la spontaneitatea vieții și maiestatea lumii. Ca atâția alții de dinaintea lor și de după
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA CRISTINA CIOBANU Poezia generației albatrosiste - Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, Ion Caraion Prefață de Vasile SPIRIDON INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: Generația Albatros/albatrosistă, ironie, cotidian, intertext, social, anticalofilism, prozaism, banal, avangardă, literatura-reportaj, autenticitate, demitizare, demetaforizare, autoreferențialitatea/metatextul, poetica certitudinilor și a incertitudinilor, poezie contemporană, dialogism, limbajul sincopat, paratext, viziune deformatoare, poezie ludică, frondă, inovație stilistică, eros, obsesia morții, real, imaginar. Domnului prof. univ. dr. Nicolae
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]