29,392 matches
-
cultural artistică, astfel că în timpul necesar s-a reușit împrumutarea costumelor cât și altor accesorii, până ce se vor confecționa cele comandate pentru fiecare dansator. Acum, ar fi de subliniat modul cum ne-am însușit într-un extrem de scurt, câteva dintre dansurile necunoscute de către membrii ansamblului nostru. De exemplu ,pentru căluș am avut la dispoziție trei zile,pentru ca împreună cu artistul emerit,maestrul Ilie Ion dela ansamblul profesionist “Ciocârlia”București, să descifrăm primele mișcări ale acestui dans de o înaltă virtuozitate, mai ales
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014[Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
într-un extrem de scurt, câteva dintre dansurile necunoscute de către membrii ansamblului nostru. De exemplu ,pentru căluș am avut la dispoziție trei zile,pentru ca împreună cu artistul emerit,maestrul Ilie Ion dela ansamblul profesionist “Ciocârlia”București, să descifrăm primele mișcări ale acestui dans de o înaltă virtuozitate, mai ales că varianta pe care ne-o prezenta era una dintre cele mai grele și mai spectaculoase în acelaș timp.De altfel”Călușul”oltenesc era considerat mândria și exponentul la cel mai înalt nivel al
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014[Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
o prezenta era una dintre cele mai grele și mai spectaculoase în acelaș timp.De altfel”Călușul”oltenesc era considerat mândria și exponentul la cel mai înalt nivel al folclorului românesc prezentat în festivalurile de folclor din străinătate.Văzând complexitatea dansului,foarte mulți dintre noi în acel moment,eram sceptici că vom putea să ni-l îsușim vreo dată,mai ales că maestrul ne-a reamintit că nu dispune decât de trei zile libere între două turnee din străinătate. Așa stând
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014[Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
libere între două turnee din străinătate. Așa stând lucrurile cu ambiție și multă sudoare, repetând de seara până după miezul nopții am reușit ca în acest foarte scurt timp să învățăm pașii de bază și să combinăm primele figuri ale dansului lucru de care ne mândream și aproape că nu ne venea să credem ce am putut realiza ca într-o adevărată cursă contracronometru.De altfel trebuie spus,fără falsă modestie că și maestrul ne- a lăudat,afirmând despre noi că
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014[Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
și maestrul ne- a lăudat,afirmând despre noi că avem picioare de dansatori și ne-a asigurat că de obicei este foarte zgârcit cu laudele aduse celor pe care îi pregătește. În același fel a decurs și pregătirea suitei de dansuri de pe Someș cu maestrul Cornel Botoș.Tot un timp foarte scurt am avut la dispoziție, doar câteva zile. Aceleași eforturi,și mai multă transpirație,și câte unu două kg.în minus după fiecare repetiție, însă la final satisfacția reușitei a
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014[Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Portugalia,Spania, Armenia, Cipru, Rep.Moldova, Ucraina, Turcia, Mexic și altele,s-au arătat interesate și chiar au participat la festivalul nostru ,un interes deosebit in rândul iubitorilor de folclor de pe meleagurile noastre prezentând Ansamblul Folcloric din Mexic prin varietatea dansurilor și coloritul costumelor. La următoarele edițiiaceastă manifestare deosebită a căpătat un binemeritat caracter internațional purtând denumirea generică de “Festivalul Internațional de Folclor Cântecele Oltului” Revenind la activitatea Ansamblului de cântece și dansuri “Doina Oltului vom face o trecere în revistă
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014[Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
noastre prezentând Ansamblul Folcloric din Mexic prin varietatea dansurilor și coloritul costumelor. La următoarele edițiiaceastă manifestare deosebită a căpătat un binemeritat caracter internațional purtând denumirea generică de “Festivalul Internațional de Folclor Cântecele Oltului” Revenind la activitatea Ansamblului de cântece și dansuri “Doina Oltului vom face o trecere în revistă a participărilor sale la manifestări culturale internaționale de amploare. Astfel în anul 1969 este invitat pe bază de reciprocitate la Festivalul Internațional de Folclor dela Balcic,Bulgaria. În anul 1970 participă la
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014[Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
noastră. Acum după atâția ani,trebuie să recunoaștem că ne mișcă un sentiment de nostalgie la amintirea multelor trăiri, eforturi și împliniri care ne-au marcat viața în peste două decenii de activitate sub egida “ANSAMBLULUI FOLCLORIC DE CÂNTECE ȘI DANSURI AL CASEI DE CULTURĂ DIN CĂLIMĂNEȘTI”. Și ca să fiu și mai înțeles ce am vrut să exprim în ultimele rânduri, aș vrea cu toată modestia să redau emoțiile și sentimentele care mă încearcă prin câteva versuri din creația proprie: Mi-
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014[Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
veselă sprințară Bătută strașnic de feciori. Nicolae Ghinoiu este din Călimănești Jud. Vâlcea. Cea mai mare parte a vieții sale a consacrat-o implicării active în domeniul cultural la început ca artist amator în diferite formații artistice cum ar fi: dansuri populare, în cadrul ansamblului de cântece și dansuri” Doina Oltului ”Călimănești, participant la numeroase festivaluri naționale și internaționale, formația de estradă a Sindicatului Sanitar Călimănești, iar în ultima parte a activității a lucrat ca salariat la Casa de Cultură din localitate
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014[Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Ghinoiu este din Călimănești Jud. Vâlcea. Cea mai mare parte a vieții sale a consacrat-o implicării active în domeniul cultural la început ca artist amator în diferite formații artistice cum ar fi: dansuri populare, în cadrul ansamblului de cântece și dansuri” Doina Oltului ”Călimănești, participant la numeroase festivaluri naționale și internaționale, formația de estradă a Sindicatului Sanitar Călimănești, iar în ultima parte a activității a lucrat ca salariat la Casa de Cultură din localitate, inițial ca metodist, iar ulterior ca director
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014[Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Bun venit Paharnice Costel La Urzică, în micul Castel S-ascultăm și noi povești De alea simple, bătrânești Sus, la Castelul lui Urzică Acum când este ziua mică Se adună zilnic pe-nserat Cei bătrâni să stea la SFAT Poftiți la dans distinse doamne Să ascultăm din muzica ușoară În mijlocul acestei toamne Să ne simțim ca-n primăvară. E plina lumea de agenți Care de care mai secret Dar noi vom fi cât mai discreți Să avem succes și la...concert! Am
LA CASTELUL LUI URZICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014[Corola-blog/BlogPost/365372_a_366701]
-
PASĂ... Autor: Manuela Cerasela Jerlăianu Publicat în: Ediția nr. 2338 din 26 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cui crezi că îi pasă... Un viscol de cuvinte, închide pleoapa firii, Iar poezia vine, ca ploile stinghere, Dar în amurgul vieții în dansul vechi ca mirii, Noi suntem o poemă-ntr-a frigului unghere. Și ne iubim de mult, dar cui crezi că îi pasă! Te țin captiv în versuri amorul când îl scriu Și îl fac sărbătoare, chiar dacă tu spre casă, Treci
CUI CREZI CĂ ÎI PASĂ... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017[Corola-blog/BlogPost/365397_a_366726]
-
visele iubirii de-a pururea tot vechi, Iar luna prinsă-n noapte se schimbă la culoare Dansând focul tăcerii cu stelele-n perechi. Un viscol de cuvinte îmi zdruncină ființa Într-un izvor de stele căzute la pământ Și-n dansul nou de ape se-adapă neputința Lăsând iubirea noastră în vechiul legământ. De-atâta întuneric îngerii albi coboară Să lumineze iată neantul nesfârșit Și soarele se-arată a nu știu câta oară, Dar cui crezi că îi pasă dacă ne-
CUI CREZI CĂ ÎI PASĂ... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017[Corola-blog/BlogPost/365397_a_366726]
-
Și atunci, când îmi voi închide ochii, Voi rămâne alături de voi, În înaltul cerului, În inima muntelui Și în valurile lui Auras... Sunt focul... ce nu va conteni să ardă!... Talestri lăsă harpa jos și zâmbi melancolic. Aela își opri dansul, lăsându-se lasciv pe lespezile de piatră. Burnesha, cu ochii injectați de vin, privi haotic prin camera luminată doar de niște flăcări dintr-o sobă... -Să vină cadoul! comandă generalul cu o voce satisfăcută și puternică. -Ce cadou? întrebă prințesa
VULTURUL, ANTAL ŞI ENERGIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014[Corola-blog/BlogPost/365382_a_366711]
-
petrecute și povestite în plutonul operativ nu au rămas fără urmări. A doua zi, duminică pe seară, cei care puseseră la cale farsa au sărit, în corpore, gardul pentru a merge la discotecă. Acolo au luat cu japca fetele la dans îmbrâncindu-le partenerii. A ieșit cu bătaie. Militarii și-au scos centurile și au lovit în dreapta și în stânga fără alegere, fără milă; cu ură au lovit. La o adică, ei care păzeau frontierele țării pentru ca tot restul poporului să trăiască
XV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016[Corola-blog/BlogPost/365361_a_366690]
-
Șoselei Kiseleff. A fost o seară de vis, doar seara, ba până noaptea târziu. Aranjase ca întreg localul să ne aparțină. Nu numai că a fost deosebit de tandru dar a dansat cu mine de parcă ar fi fost ultima seară de dans din viața lui. A fost ultima seară de dans din viața mea. Eram copleșită, emoțional și mă așteptam ca din moment în moment să scoată la iveală inelul, cu diamant sau nu, nici nu conta acest amănunt. Spun asta deoarece
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016[Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
seara, ba până noaptea târziu. Aranjase ca întreg localul să ne aparțină. Nu numai că a fost deosebit de tandru dar a dansat cu mine de parcă ar fi fost ultima seară de dans din viața lui. A fost ultima seară de dans din viața mea. Eram copleșită, emoțional și mă așteptam ca din moment în moment să scoată la iveală inelul, cu diamant sau nu, nici nu conta acest amănunt. Spun asta deoarece atât de bine mă simțeam încât nu numai că
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016[Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
nu este nicio farsă. Dacă într-o altă poezie, sau ce-o fi acestea, Am mai scris, ceva, ce se aseamănă, subiectul, E unul, la care m-am tot gândit, E dintr-un film, ce mi-a placut, cu-n dans murdar. Ce titlu interesant, dar ce contează? Acum, mi-aduc aminte, eram ce-i drept, Cam în aceeași stare, în poezia cu pianul, Cel negru, în odaia-n care, erau prezenți mai mulți, Printre ei, Strauss, Tchaikovsky, Enescu, e și
FEMEIA STAFIE de COSTI POP în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014[Corola-blog/BlogPost/365473_a_366802]
-
Beniamin Marius Chira, dr. Mircea Cîmpeanu. Concursul s-a desfășurat pe trei secțiuni:1) Interpretare vocală, având două grupe de vârstă: 1). 10-14 ani și 15-18 ani, 2).Interpretare instrumentală, două grupe de vârstă:10-14 ani și 15-18 ani, 3).Dans popular- o grupă de vârstă-10-18 ani. Concurenții de la primele două secțiuni au trebuit să prezinte două piese autentice din zona pe care o reprezintă, fiind vorba de o piesă lentă, fără acompaniament și o piesă ritmată, cu acompaniament. Concurenții secțiunii
FESTIVALUL NA IONAL DE FOLCLOR MUGUR DE DOR -POIENI, JUD.CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014[Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787]
-
Concurenții de la primele două secțiuni au trebuit să prezinte două piese autentice din zona pe care o reprezintă, fiind vorba de o piesă lentă, fără acompaniament și o piesă ritmată, cu acompaniament. Concurenții secțiunii a treia au prezentat secvențial două dansuri populare specifice zonei pe care o reprezintă cu acompaniament propriu sau negativ. Organizatorii au impus obligativitatea purtării de către concurenți a costumului popular autentic, aparținând zonei reprezentate. După deliberare, comisia de jurizare, urcată pe scena Festivalului, având alături pe cei doi
FESTIVALUL NA IONAL DE FOLCLOR MUGUR DE DOR -POIENI, JUD.CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014[Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787]
-
Școala Gimnazială Cîmpeni (VIDRA), jud. Alba Locul II: Sebastian PUICĂ - Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” Cluj-Napoca, jud. Cluj Locul III: Paul Ciprian DANCIU - Școala Gimnazială „Avram Iancu” Abrud, jud. Alba Premiu Special: Alexandru TALPĂ - Școala Gimnazială Hodoni, jud. Timiș 4. Dansuri populare Locul I: Formația de Danțuri și Hori „FIII SATULUI Almașu Mic” com. Balc, jud. Bihor Locul II: Ansamblul „Muguri de Cătină”, com. Cătina, jud. Cluj 5. Premii speciale a. Premiul pentru autenticitatea costumului: • Ana Teodora ANUȚOIU- Liceul de Arte
FESTIVALUL NA IONAL DE FOLCLOR MUGUR DE DOR -POIENI, JUD.CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014[Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787]
-
Acasa > Versuri > Iubire > CE-AR FI? Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce-ar fi să stăm, așa, noi doi, la masă Poveste cu poveste și dans cu dans Să nu mai știm ce-nseamnă drumul spre acasă Obraz lângă obraz, în singurul balans Ce-ar fi să ne dorim coloana vertebrală să stea înțepenită în ultima copită Între priviri inapte să fie-o foaie goală Pe
CE-AR FI? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015[Corola-blog/BlogPost/365556_a_366885]
-
Acasa > Versuri > Iubire > CE-AR FI? Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce-ar fi să stăm, așa, noi doi, la masă Poveste cu poveste și dans cu dans Să nu mai știm ce-nseamnă drumul spre acasă Obraz lângă obraz, în singurul balans Ce-ar fi să ne dorim coloana vertebrală să stea înțepenită în ultima copită Între priviri inapte să fie-o foaie goală Pe ea să
CE-AR FI? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015[Corola-blog/BlogPost/365556_a_366885]
-
vin și acum niște „găini” să ne fure aurul? Că de știut, știm bine că el există acolo. În prima zi a târgului, feciorii veneau să petreacă și abia a doua zi veneau fetele și nevestele și atunci se încingea dansul. La târg participau fetele de măritat și fetele mari (câte or mai fi rămas acum?) și care doreau să fie pețite. Fetele care luau parte la târg se pregăteau din timp, pentru că luau și zestrea cu ele. Cel mai important
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013[Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
aduceau noroc. Femeile cântau din bucium chemând oaspeții, anunțând începerea sărbătorii, fiindcă tulnicele se foloseau, în general, pentru semnale, chemări. Un loc - simbol a fost și a rămas, acest munte supranumit și Muntele dragostei, prilej de bucurie, de cântec, de dans. Tulnicele - vechi instrumente muzicale de suflat, sunt obiecte de lemn confecționate din trunchiuri de molid fără noduri, scobite înăuntru și apoi legate cu cercuri de lemn, iar între cercuri au diferite desene populare. Șlefuite de mâinile țăra¬nilor, cu lucrătură
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013[Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]