7,086 matches
-
unor bucăți disparate de poezii, legende sau expresii populare 21. Ulterior, figurile monumentalului vor trece, tot pe baza relației cu trecutul și cu imaginarul geniului etnic, în teoretizările Școlii de la Iena (1795-1805)22. Spre deosebire de marile trasee pe care circulă ideile frumosului necontingent în secolul al XIX-lea, în asociere cu proiectele de autonomizare a artei, monumentalitatea codifică valențe ale esteticului pur într-un spațiu al reprezentărilor naționaliste. În acest context trebuie înțeleasă legitimitatea estetică pe care avea să o revendice folclorul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
implicit, cu o anume perspectivă asupra potențialității lui producătoare de valori culturale. Știința inventarului a transferat de fapt prestigiul monumentalității dinspre atitudinile de receptare, înspre disponibilitățile de creație. Exploatarea monumentalului din perspectiva inventarului patrimonial a implicat o deplasare a categoriilor frumosului, tot așa cum a făcut și "revoluția" anticarilor, dar într-o direcție diferită. Nathalie Heinich, care a studiat structura emoțiilor patrimoniale, a arătat că practicile inventarului au introdus în seria calificărilor apreciative noțiunea unui "frumos științific". Pe lângă regimul de admirație pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a implicat o deplasare a categoriilor frumosului, tot așa cum a făcut și "revoluția" anticarilor, dar într-o direcție diferită. Nathalie Heinich, care a studiat structura emoțiilor patrimoniale, a arătat că practicile inventarului au introdus în seria calificărilor apreciative noțiunea unui "frumos științific". Pe lângă regimul de admirație pe care îl implicau deja figurile monumentale și care se baza pe raritatea și unicitatea obiectelor sau a fragmentelor, știința inventarului a impus o categorie nouă de aprecieri, bazate pe autenticitate și reprezentativitate. Cei care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
raritatea și unicitatea obiectelor sau a fragmentelor, știința inventarului a impus o categorie nouă de aprecieri, bazate pe autenticitate și reprezentativitate. Cei care reperează piesele patrimoniale au tendința să califice superlativ caracterul tipic al obiectelor. Din acest punct de vedere, "frumosul" subliniază faptul că obiectul și proprietățile lui ilustrează bine seria, că oferă o reprezentare satisfăcătoare a trăsăturilor așteptate și a clasei din care acesta face parte. Citez din analiza lui Natalie Heinich: Această frumusețe științifică supune valoarea de frumusețe valorii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre un vestigiu pe care nici măcar nu l-a văzut: "un primar ar fi având un foarte frumos obiect de o foarte frumoasă piatră"29. Pentru că spre deosebire de emoția estetică, în care e mobilizat direct corpul de senzații al privitorului, acestui "frumos științific" îi este de ajuns garanția de complexitate sau de tipicitate a obiectului oferită în descrierea unui străin. Nu trebuie să "simți" calitățile materiale ale obiectului pentru a putea spune că e un exemplar "frumos" al clasei sale. Aceeași atitudine
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau rima monotonă specifice genului folcloric, sau când țin să sublinieze fidelitatea față de lexicul regional, ei califică estetic ilustrarea corectă a unei poetici, caracterul popular al unei poezii populare. Sigur că e foarte ușor de deconspirat natura non-estetică a acestui "frumos". Însă asta nu l-a împiedicat să funcționeze ca un element de valorizare a producției folclorice. Vreme de câteva decenii, în intervalul în care folclorul s-a identificat cu literatura națională, esteticul a înglobat și această apreciere tehnică a autenticității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
intre în sfera unei atenții estetice. Pentru culturile naționale care preluau modelul monumental la mijlocul secolului al XIX-lea, acesta presupunea în același timp o extindere a seriei obiectelor care pot fi apreciate în termeni estetici și o implozie a categoriei frumosului, o eliberare a drepturilor de utilizare a calificărilor supreme. Se deschideau astfel orizonturi aproape nelimitate de valorizare. Orice se putea prețui, în funcție de orice fel de calități. Monumentalizarea a justificat o apreciere aproape universalizată a materiei naționale. * * * Față de modelul sacralizării, cel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e expresia nevoii de a numi și de a gestiona abundența pieselor interesante. Dacă uzajele sacralizării sunt legate de disoluția clasei artizanilor, uzajele monumentalizării sunt reclamate de disoluția clasei obiectelor frumoase, de ieșirea lor din muzee și din nomenclatoarele specializate: frumosul se găsește peste tot și în toate. Pentru întemeietorii culturii literare în Țările Române, descoperirea monumentului a fost o bifurcare între investirea cu puteri creatoare a indivizilor și investirea cu valențe estetice a materiei. A oferit o perspectivă alternativă asupra
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
subteran, putem ghici aici o prezență suplimentară care s-a insinuat în procesul de apreciere a poeziei populare: un străin, dar nu cel îndrăgostit de cultura română pe care și-l închipuie Russo, ci unul care iubește pur și simplu frumosul. Lui vrea Alecsandri să îi vândă poeziile populare și în "moneda" lui se cântăresc reușitele producției folclorice. * * * Istoria folclorului a reținut rolul pe care l-au jucat traducerile poeziilor populare în principalele limbi de cultură ale secolului al XIX-lea44. Receptarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
consumat în afara marii Istorii și populat de micro-conduite efemere. Cu aceste forme subtile ale vitalității, difuze și necristalizate, date oricui și în orice moment, a fost corelată productivitatea folclorului; însă nu etnografia avea să dezvolte consecințele asocierii acestei "vieți" cu frumosul, ci o altă disciplină științifică inaugurată de de noua cultură națională - arheologia. 3.5. Arheologia ca știință a frumosului Vor trece aproape douăzeci de ani până când un alt autor român va reflecta asupra legăturii dintre viață și producția estetică. Este
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
oricui și în orice moment, a fost corelată productivitatea folclorului; însă nu etnografia avea să dezvolte consecințele asocierii acestei "vieți" cu frumosul, ci o altă disciplină științifică inaugurată de de noua cultură națională - arheologia. 3.5. Arheologia ca știință a frumosului Vor trece aproape douăzeci de ani până când un alt autor român va reflecta asupra legăturii dintre viață și producția estetică. Este vorba de Alexandru Odobescu, cel care pe la 1860 se preocupa de problemele folclorului comparat și care la începutul anilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
alt autor român va reflecta asupra legăturii dintre viață și producția estetică. Este vorba de Alexandru Odobescu, cel care pe la 1860 se preocupa de problemele folclorului comparat și care la începutul anilor '70 a încercat să propună un concept al frumosului sub umbrela arheologiei. Cursul de Istoria arheologiei, inițiativă de "avangardă" în contextul epistemic al epocii, e menit în esență să legitimeze o estetică bazată pe fapte de viață cotidiană 62. Înainte însă de a plonja în amănuntele acestei reflecții estetice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
etică, în funcție de valori și de o anume teleologie. De aceea, pentru a articula arheologia și viața, Odobescu descrie două regimuri de valorizare a resturilor trecutului - unul estetic, celălalt etic. Vestigiile se organizează în funcție de două serii, sub semnul binelui și al frumosului: există obiecte care vorbesc despre măiestria realizatorului, care ilustrează prin proprietățile lor formale anumite opțiuni conduse de aspirația spre frumos ("obiecte reale, cari se pot pipăi, cari au forme sau plastice sau grafice și astfel cad de-a dreptul sub
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de valorizare a resturilor trecutului - unul estetic, celălalt etic. Vestigiile se organizează în funcție de două serii, sub semnul binelui și al frumosului: există obiecte care vorbesc despre măiestria realizatorului, care ilustrează prin proprietățile lor formale anumite opțiuni conduse de aspirația spre frumos ("obiecte reale, cari se pot pipăi, cari au forme sau plastice sau grafice și astfel cad de-a dreptul sub simțul vederii"71); după cum există obiecte care evocă obiceiuri, credințe, moduri de a fi ale unei populații din trecut. Această
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vestigiile care prin munca omului de știință își dezvăluie semnificația socială ca să redevină valori în viața prezentă. Mai clar: reconstituind estetica vestigiilor, arheologul urmărește să populeze orizontul societății contemporane cu obiecte frumoase: "a răspândi în societatea română acel cult al frumosului, acea spornică varietate de cugetări și de adevăruri filosofice, ce nasc din studiul adâncit al treptatei și multiplei activități omenești"73. Odobescu își imaginează un fel de școală a cultivării gustului public, al cărei obiectiv principal îl constituie educarea estetică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Odobescu, care are o bogată experiență a literaturilor naționale inventate la începutul secolului al XIX-lea, implică arheologia într-o luptă pentru recunoaștere culturală. Împotriva istoriei care privilegiază popoarele majore și "gloria" lor, arheologia diseminează, prin descoperirea "binelui" și a "frumosului", o operă latentă, încifrată in nuce în practicile cotidiene. Prin orientarea ei spre viață, arheologia angajează o reflecție asupra puterilor creatoare: "viața" e resursa celor care nu au reușit să se impună în memoria umanității, a celor fără opere și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu au reușit să se impună în memoria umanității, a celor fără opere și fără Panteon. E ultimul resort productiv al popoarelor mici, posibilitatea lor de a compensa, șansa lor de a se exprima. Modul în care Odobescu rezolvă problema frumosului e profund etic și prevede conversia unor obiecte din sfera etosului național (stiluri, conduite, moduri de a fi etc.) în obiecte estetice. Orice popor care se comportă într-un fel determinat și își răsfrânge această caracteristică asupra universului material poate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și prevede conversia unor obiecte din sfera etosului național (stiluri, conduite, moduri de a fi etc.) în obiecte estetice. Orice popor care se comportă într-un fel determinat și își răsfrânge această caracteristică asupra universului material poate să acceadă la frumos. Ceea ce vreau să subliniez aici e faptul că pe această cale arheologia implică în gândirea esteticului o noțiune precisă a vieții, care se exprimă prin relația tranzitorie a omului cu obiectele, prin utilizarea și uzarea lor caracteristică, prin modul în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
obiectele de artă și să încadreze experiențele estetice. În fond, arheologia și folclorul au fost modalitățile "tehnice" prin care timpul care trece, clipa și sentimentul diafan al prezenței ființei au fost captate și transformate în forțe productive, în surse de frumos și de sensibilitate. Ceea ce fiecare avea, un prezent și o prezență amenințate de dispariție, se putea transfigura ca să devină o capacitate de creație. Prin această intuiție subterană a timpului care face operă, vocabularul arheologiei și orizontul ei imaginar au infiltrat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Negruzzi din 1836 despre acei râvnitori care ar trebui să constituie o societate, cea dintâi organizată strict în jurul chestiunilor literare: "O adunare de mai mulți cunoscători dă totdeauna drumul cel mai drept ideilor; o adunare de mai mulți râvnitori găsește frumosul literaturei și o adunare de mai mulți lucrători îl face comun"16. Termenul românesc, consacrat devreme în vocabularul ortodox (există deja în tipăriturile de la începutul secolului al XVI-lea), provine din slavonă. Aproape o coloană în dicționarul lui Franc Miklošič17
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pieții. De altfel, spre deosebire de funcțiile ministeriale și cele deputățești, profesia de chirurg e evocată foarte concret, scoasă din vagul "muncii". De cealaltă parte, în lumea interioară, dorința națională a fost înlocuită prin clișeul conduitei poetice (reverie, atitudine contemplativă, admirație a frumosului). Vedem aici primele semne ale unei vocații literare care se emancipează de pasiunile naționaliste, de relația pe care acestea o stabileau cu realitatea, cu societatea și cu spațiul comun. Pe ce se sprijină această narațiune a unei vocații singularizate? Ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Franceză, au primit cetățenie franceză, au luptat prin coloniile franceze și ultima oară, odată cu războiul din Vietnam, au căzut prizonieri la vietnamezi. Gherner Alexandru și Vintilă Ion. Gherner era mai robust, Vintilă mai subțirel, dar cu un vocabular extraordinar de frumos și un fel de a povesti culoarea locală a tuturor coloniilor franceze prin care a trecut că îți făcea plăcere să-l auzi vorbind. Căzând prizonieri la vietnamezi, s-au gândit că dacă spuneau că sunt români - că în Vietnam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
biserica română s-a păstrat ca într-o școală limba și credința neamului și viitorul său, și că grație monumentelor noastre bisericești putem să ne dăm seama despre jertfele ce făceau înaintașii noștri străbuni, care aveau foarte mult dezvoltat simțul frumosului și iubirea lucrurilor mărețe". Cunoscând, dar mai ales anticipând rostul monografiilor - pe care le vedea dezlegate și de mulțime - Istrati nota: „când odată se va cunoaște bine grafia monografiilor, istoricul fiecăruia din monumentele noastre religioase mai principale, atunci cu siguranță
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fantastici" (scrisoare din 19 februarie 1872 către Sand). La sursele medievale pe care le tratează expeditiv se adaugă literatura romantică, scrierile lui Renan, Creuzer, Michelet, Hugo cu care nu se teme să intre în concurență, atunci când recitește în 1856, Legenda frumosului Pécoppin și a frumoasei Bauldour (publicată în Le Rhin)353. Literatura medievală este considerată cu o distanță parodică, iar Evul Mediu al Sfântului Iulian nu este deloc istoric ci imaginar; este un Ev Mediu de legendă, de miraculos așa cum îl
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pântecele" (Correspondance, Conard, II, 394). Nu ajungi în cer decât prin martiriu. Urci la cer cu o coroană de spini pe cap, cu inima străpunsă, cu mâinele însângerate și chipul radios" ( III, 362). Dacă vreți totodată să căutați Fericirea și Frumosul, nu veți ajunge la ele fiindcă la cel din urmă nu se ajunge decât prin sacrficiu. Arta, ca și Dumnezeul evreilor se hrănește din holocaust. Hai, sfâșie-te, biciuiește-te, rostogolește-te prin cenușă, înjosește materia, scuipă peste trupul tău
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]