7,158 matches
-
pentru amelioarea liniei nu se lucră. Ceva se făcu: banii se cheltuiră. Trecură luni, trecu un an, ziarele protestară, se ceru de către deputații independenți prezentarea socotelilor; la toate se răspunse cu amînări la care le da concurs mutismul obișnuit al gazetei oficioase de pe atunci. La întrebarea continuu repetată: "Ce s-a făcut cu cele 20 de miloane" publicistica independentă era unanimă în a răspunde: "S-au cheltuit de miniștri în risipe inutile și în daruri deghizate", însă vocea acesteia era acoperită
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este conștient de greutățile pe care le întîmpină prin tratarea unor chestiuni financiare într-un cotidian: una datorată subtilităților mișcărilor financiare cu greu cuprinse în cîteva coloane de ziar, urmată de necesitatea recapitulării în fiecare altă apariție: Fiecare număr de gazetă e o scriere de sine stătătoare, încît cititorul trebuie să înțeleagă tot ce-i spui, făr-a pretinde de la el ca să-ți fi citit și numărul trecut. Așadar recapitulăm, zicînd: operațiile de bancă se deosebesc esențial în operații comerciale și de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
UNIREA DEMOCRATICĂ, cotidian apărut la București între 2 noiembrie 1876 și 16 august 1877. Corector al acestei gazete liberale a fost I.L. Caragiale. Unele articole politice, dar mai ales notele și anecdotele nesemnate de la rubrica „Felurimi” sunt redactate de el. Rubrica „Bibliografie” include anunțuri despre cărți recent apărute, însoțite de prezentări sumare și de condițiile sau înlesnirile acordate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
a construit, în mod evident, unul dintre canalele vizibile de promovare și finanțare a campaniei mezinei prezidențiale), dar și de cea politică, a partidului domniei sale atât de divers și de contradictoriu în raportarea la poziția publică adoptată după devoalarea de către Gazeta Sporturilor a malversațiunilor făcute cu bani publici. Tupeul de a ignora scandalul public nu este, se pare, la îndemâna oricui. Numai domnul Silvian Ionescu, încă șeful Gărzii de Mediu, și-a permis să ignore suveran toate dezvăluirile din presă, asigurat de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care ni-l revarsă neobosit Facebookul, mi-a atras atenția, de curând, reluarea, de către un important scriitor, profesor și blogger, a unui text odios împotriva unei candidate la președinție, singura cu adevărat independentă, scris de un amploaiat al unei cunoscute gazete umoristice. Cum nu mă interesează, în general, opiniile partizane lipsite de argumente și înecate în retorică manipulatoare, trecusem, destul de scârbit, peste articolașul în cauză, parte a unei campanii mizerabile pe care respectivul autor o duce, din motive obscure pentru mine
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de sectant inept regulile unei minime conversații intelectuale, fie ea și în contradictoriu, fie ea și pe aceste canale de socializare, care încurajează răspunsul superficial și obrăznicia arogantă, ci, mai ales, încercarea stângace a moderatorului de a spune că respectiva gazetă satirică îi tratează astfel pe toți candidații de pe- scenă. Ceea ce, din nefericire, nu mai e adevărat. A fost, o dată ca niciodată... Ieșiți direct de sub pulpana grecoteiului nepereche, cel care cu simțurile dilatate ("simț enorm și văz monstruos"!) a izvodit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
literatura română Gh. Șapcaliu, fost student al lui A. I. Odobescu și al lui B. P. Hasdeu. Din 1897 a fost învățător în comuna argeșeană Priboieni și apoi revizor școlar al județului Muscel (1914-1926). A condus publicațiile „Prietenul nostru” (1911-1916, 1923-1926), „Gazeta țăranilor din Muscel” (1920-1921) și „Revista pentru popor”. Debutează ca folclorist în 1896, publicând o poezie populară în „Convorbiri literare”, și editorial în același an, cu volumul Din Muscel. Cântece poporane. Colaborează la „Albina”, „Ion Creangă”, „Neamul românesc literar”, „Sămănătorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
ROMÂNUL, revistă apărută la Botoșani, săptămânal, între 7 iunie 1934 și 4 iulie 1935, sub direcția lui Dan Patrulius; a doua serie este editată între 14 septembrie 1938 și 1 februarie 1940, bilunar, când subtitlul „Gazeta cercului de cultură românească” va fi schimbat în „Gazetă de cultură și îndrumare gospodărească”, director devenind Petru Irimescu, iar redactor responsabil M. Grădinaru, publicația fiind organul de presă al Căminului cultural „Nicolae Iorga” din Botoșani; a treia serie, de la 15
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289360_a_290689]
-
Botoșani, săptămânal, între 7 iunie 1934 și 4 iulie 1935, sub direcția lui Dan Patrulius; a doua serie este editată între 14 septembrie 1938 și 1 februarie 1940, bilunar, când subtitlul „Gazeta cercului de cultură românească” va fi schimbat în „Gazetă de cultură și îndrumare gospodărească”, director devenind Petru Irimescu, iar redactor responsabil M. Grădinaru, publicația fiind organul de presă al Căminului cultural „Nicolae Iorga” din Botoșani; a treia serie, de la 15 octombrie 1942 la 1 februarie 1944, cu apariție lunară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289360_a_290689]
-
sesizarea ascensiunii fascismului. Seria a treia aduce în prim-plan un grup compact de poeți, aflați sub semnul trăirismului lui Nichifor Crainic: N.D. Andrieș, V. Popa-Nicoară, Maria Gașpar, C.A. Negureanu, Ioan D. Bârzoi, Dumitru Strungaru. Într-o secțiune a gazetei Vlad Apăteanu recenzează romanul Lina de Tudor Arghezi, iar Tiberiu Crudu continuă să dea povestiri (David Șerpeanu) și chiar un fragment de roman (Ajunurile de altădată, parte dintr-un proiect, Învățătorul de la Gladinoasa). Alți colaboratori: Ș. Cantemir, Gh. Mihalciuc, Emil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289360_a_290689]
-
fiind și director. Se află de la început printre fruntașii mișcării naționale, alături de alți tineri cărturari stabiliți la Brașov. La școala unde predă și al cărei istoric îl publică în 1859, introduce ore de predare în limba română. Contribuie la apariția „Gazetei de Transilvania”, scrie mult aici, ca și în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, reușind, într-un moment dificil, să împiedice suprimarea definitivă a celor două foi și să preia direcția (1850). Până la retragerea din presă (1878), prudența și abilitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288313_a_289642]
-
și literatură”, reușind, într-un moment dificil, să împiedice suprimarea definitivă a celor două foi și să preia direcția (1850). Până la retragerea din presă (1878), prudența și abilitatea lui au fost salvatoare pentru continuarea programului lui George Barițiu, întemeietorul acestor gazete. Militantismul lui M., de sorginte luministă, se definește prin moderație. Cărturarul este un adept al reformelor și acordă, firesc, o atenție aparte instrucției, școlilor: sprijină deschiderea unui gimnaziu românesc la Brașov, strânge fonduri pentru o „academie română de drept”, încearcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288313_a_289642]
-
cadru didactic la Catedra de limbi clasice a Facultății de Limbi Romanice și Clasice a Universității din București, unde și-a dat și doctoratul în literatura elină (1970). Colaborează la „Limba română”, „Studii clasice”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Gazeta literară”, „Analele Universității București”, „Luceafărul” ș.a. Editor cu o solidă pregătire filologică, F. s-a dedicat, începând cu anii ’60, studierii și apoi editării operei corifeilor Școlii Ardelene, dovedind că este perfect orientat în dificilele probleme textologice. „Editorul este ținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
la Teatrul „Barbu Delavrancea” din București piesa Miorița, care, publicată în 1966, constituie și debutul său editorial. Debutase ca poet în 1935, în revista „Ortodoxia”, cu poezia Pământ și cer. A colaborat la „Vremea”, „Gândirea”, „Dacia rediviva” (cofondator), „Convorbiri literare”, „Gazeta literară”, „Credința” (Detroit), „Noi” (Detroit), „Destin” (Madrid), „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Albina”, „Luceafărul”, „Telegraful român” (Sibiu), „Magazin istoric” ș.a. I s-au acordat Premiul Uniunii Scriitorilor (1982), Premiul Opera Omnia al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor (2001). Lirica lui A. este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
VIITORUL, săptămânal apărut la Buzău între 7 mai și 29 octombrie 1889. La această gazetă politică, editată și redactată de D. I. Pleșoianu, a colaborat și Al. Macedonski cu nuvela Nicu Dereanu, publicată inițial în „Revista literară” din 1886, și cu După perdele. Schițe din viața bucureșteană. Aici Iuliu Cezar Săvescu și-a tipărit întâia dată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290568_a_291897]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, între 11 noiembrie 1896 și 6 ianuarie 1898. Gazetă a unei grupări antiliberale, S. a fost redactată de G. Urzică, redactor responsabil și proprietar, publicist cu oarecare experiență. El și-a asigurat, pentru paginile de literatură, colaborarea scriitorilor I. Alexandrescu-Dafin, Gheorghe din Moldova, A. Steuerman- Rodion, Radu D. Rosetti
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289741_a_291070]
-
Fără să fie deosebit de rodnic, scrisul lui O. ilustrează o anumită etapă a literaturii din Transilvania. După ce debutase în „Muza”, revista-manuscris a Seminarului Teologic din Sibiu, colaborează la „Telegraful român”, „Noua bibliotecă română”,„Familia”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Foaia ilustrată”, „Transilvania”, „Gazeta Transilvaniei”, „Vatra”, „Drapelul” (Lugoj), „Românul” (Arad) ș.a. Sub semnătura Gil, a publicat traduceri din Jules Verne, F.M. Dostoievski, L.N. Tolstoi, precum și nuvele, schițe umoristice, foiletoane, unele iscălite Ile Borg. Își adună proza în volumele De toate (1897) și Clipe de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
Sloganul „Școala - unitate în diversitate” reflectă personalitatea organizației. • Personalul didactic se va preocupa de crearea unor simboluri care să definească personalitatea și oferta educațională (curriculum elaborat în școală): semne de recunoaștere (eșarfe colorate purtate de elevii clasei); redactarea revistei „Alternativa”; gazeta de perete „Astfel despre conflicte”; sala de mediere - sediul. • Ridicarea formării inițiale; se va realiza prin cursuri de medierea conflictelor: a) învățători 40%; b) profesori 35% • Participarea în comun la activitățile de formare continuă, ce vor fi regândite pe baza
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
1964), și-a luat doctoratul în filologie în 1973, cu teza Problematica genurilor în proza secolului 20. Între 1975 și 1978 a fost lector de limba română în Finlanda, la universitățile din Turku și Helsinki. A debutat în 1963, la „Gazeta literară”. Colaborează sporadic la „Argeș”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, iar după 1989 la „Calende” și „Dreptatea”. În 1992 fondează, împreună cu un grup de profesori de liceu, editura și revista „Cuget, simțire și credință”, destinată prioritar școlii. După 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
, gazetă politică și literară apărută la București, de trei ori pe săptămână, între 18 august 1866 și 2 februarie 1867. La acest ziar colaborează B. P. Hasdeu cu mai multe cronici dramatice, în care discută spectacole cu piese străine și românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288569_a_289898]
-
și la Institutul de Teatru din București, secția direcție de scenă. După ce lucrează cinci ani ca asistentă de regie a lui Moni Ghelerter la Teatrul Național din București (în timpul directoratului lui Zaharia Stancu), este, între 1954 și 1968, redactor la „Gazeta literară” și din octombrie 1968, la „România literară”. Dincolo și dincoace de rampă (1982) reprezintă mărturia interesului și admirației autoarei pentru slujitorii scenei, actori și regizori: „Faptul că îi cunoșteam, că participam zi de zi, minut cu minut, la elaborarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
, publicație politică și de cultură, cu o periodicitate variabilă, apărut de la 2 martie 1928. Primul număr se editează la Balta, ca supliment al gazetei „Plugarul roșu”; redactori: N. Gruman și I. Vainberg. Din 31 decembrie 1929 se tipărește la Tiraspol, sub titlul „Comsomolistul Moldovei”. În 1932, 1935-1936 s-a imprimat cu caractere latine; redactori: A. Voloș, A. Șenberg, F. Cârlig, din 1936 N. Baranețki
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290189_a_291518]
-
1891, întorcându-se în Transilvania, continuă să susțină la „Tribuna”, în calitate de redactor, crezul politic și literar al lui Slavici. Apără, cu o rară energie, curaj și vehemență, cauza românilor în procesele de presă intentate de autoritățile maghiare unor ziariști sau gazetelor „Tribuna” și „Foaia poporului”. Este închis la Seghedin timp de șase luni. După procesul Memorandumului, R.-Ș., care avea temperament de luptător politic, a colindat satele pentru a propaga în rândurile țăranilor încrederea în idealul libertății și unității naționale. După ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
Nietzsche (Lucia Goșteanu), D’Annunzio (Giuseppe Cifarelli), Baudelaire (Horia Bottea), Paul Valéry (I. Pasca), Kipling, Rilke, Arturo Graf. Se scrie curent despre Giovanni Papini, Luigi Pirandello, Miguel de Unamuno, Knut Hamsun, Rilke, André Gide ș.a. O vreme publică în paginile gazetei numeroși comentatori italieni, precum Mario Caporilli, Raffaello Riccardi, Mario Ferrighi, Giuseppe Cifarelli ș.a., o anumita simpatie pentru literatură și politica italo-germană resimțindu-se la un moment dat în materialele de aici. Orientarea politică este vizibil filoțărănistă, Iuliu Maniu fiind deseori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
, publicație apărută la București, zilnic, de la 16 noiembrie 1914 până la 20 noiembrie 1916 și de la 3 mai 1918 până la 21 decembrie 1922, ca organ al Partidului Conservator. Directori: Constantin C. Bacalbașa (1914-1915), apoi Al. Corteanu. La început gazeta militează pentru ieșirea României din neutralitate și înregistrează noutățile de pe fronturile europene în scopul întreținerii sentimentului combativ pentru cucerirea Transilvaniei. Printre colaboratori se află G. Știrbey, Al. Marghiloman, Barbu Catargi, Al. Păun. Se publică pe această temă și o Scrisoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289893_a_291222]