16,377 matches
-
tavan de pâine albă, torturi, prăjituri, pesmeți și covrigi, stă lumea la cozi interminabile. Expozițiile magazinelor cu delicatese uimesc prin opulența lor. Se înalță acolo munți de cutii cu conserve, icre negre, somon, batog, pește afumat, portocale. Și veșnic în fața geamurilor acestor magazine stau ca vrăjiți trecătorii și se tot uită la ispititoarele delicatese, nevenindu-le să se urnească din loc... (M. Bulgakov, 2004, p. 17). Folosită în mod inteligent și fără ostentație, descrierea poate substitui un întreg discurs de comentariu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
S. Crohmălniceanu, care mărturisea că a acceptat un interviu, în ciuda principiului său declarat de a nu mai avea nici o relație cu presa. A insistat prea mult. M-a sunat în disperare. Îl dădeam afară pe ușă și el intra pe geam... Grozav ziarist. Profesionist pursânge. Îndrăzniți deci, formulând invitația cu fermitate, ca un om care știe ce vrea. Dacă cineva refuză categoric să răspundă la o întrebare, puneți-i la dispoziție opțiuni. În cazul în care aveți nevoie să știți, spre
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Negoițescu, Engrame, 119-139; Pillat, Mozaic, 105-124; I. Sârbu, M. Blecher și literatura experiențelor limită, CRC, 1970, 37; Georgeta Horodincă, Structuri libere, București, 1970, 41-80; Protopopescu, Volumul, 58-80; Crohmălniceanu, Literatura, I, 506-510; Hector Bianciotti, De-o parte și de alta a geamului, TR, 1973, 19; Artur Silvestri, Poezia lui M. Blecher, LCF, 1973, 25; Adrian Marino, Marcel Blecher, „Aventures dans l’irréalité immédiate”, CREL, 1974, 1; Balotă, Ion, 153-181; Regman, Colocvial, 177-179; Dan, Proza, 307-311; Petre Theodoru, În legătură cu M. Blecher, ATN, 1978
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
ți i-aș mai mângâia/ Trupul tău ar face pungi de sânge // Îmi ceri să te-ajut/ Îmi treci prin-nainte unul câte unul argumentele și picioarele tale/ Au un gust ciudat/ Eu însumi stau sub o fereastră dată cu geam/ Pe care aș putea s-o mestec cu pumnul”; „Ca o carte din biblioteca ta de lenjerie intimă mă simt/ Diferitele poziții în care ai putea să citești lucruri cuvioase/ Fără ca trupul să se poată împotrivi și să scriu/ Și
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
alchimia, comutarea vieții sufletești în poem: „Iubitele, prădate, se-nturnă înapoi. Și remușcarea oare cu ce să le-o ogoi? [...] Sfielnic se înturnă iubitele și eu / Nu mai posed misterul de fluier și de zeu // Zadarnic câte un spectru suspină lângă geam / Căci ospitalitate nicicâtă nu mai am. [...] Vai! cătră ce tărâmuri de stupi să le îndemn / Acuma, când sunt țeapăn ca un fetiș de lemn!?” SCRIERI: Maria, Timișoara, 1975; Bocceluța cu plăpânde, București, 1977; Roxana, Roxana, Roxana, București, 1978; Ețetera, Timișoara
AZAP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285512_a_286841]
-
poziții menținute timp îndelungat, cum ar fi capul aplecat înainte pentru scris, cusut etc. Se vor evita mișcările efectuate brusc la nivelul coloanei cervicale, transportul de greutăți într-un singur braț, curenți de aer (spre exemplu, deplasarea cu mașina cu geamul deschis). Recuperarea funcțională are ca obiective corectarea tulburărilor statice, restabilirea supleței și recuperarea forței musculare. CHESTIONAR (< fr. questionnaire) - Metodă prin care subiectul se află în situația de a răspunde la unele întrebări ce fac obiectul unui studiu special. Chestionarul poate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și ciubere cu apă peste foc. Alții au sărit cu furci și cu topoare, împrăștiind și ucigând pojarul. Slobozite, animalele fură duse departe. Nemaiavând putere decât până la pereți, focul s-a ogoit. Vreme de un an casa a stat cu geamurile plesnite, fără acoperiș și cu grinzile din cărbune înnegrit. Apoi, împrăștiind și scoțând lemnul rămas, gospodarii au făcut, lângă cea veche, casă nouă. Pe locul ei se vedea, înălțat, un morman pe care creștea troscotul. Mai ales după războiul din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
strângeau la vatră și, în ghearele lor ascuțite, mațele porcului își deșertau, aburind, necurățeniile. Hăcuite în coveți, mormane trandafirii de grăsimi miroseau dulce și grețos ; lângă cratițele clocotite, pe jos, în lighene, plescăiau zoaie beșicate de steluțe grase iar, sub geamuri, începând să se acopere cu brumă argintie, zăcea carnea roșie. Osânza năpădise pe mese și scaune, ba chiar și pe dușumea, dând de lucru mâțelor care, prea sătule, o alegeau cu scârbă, scuturând-o. țintuit în ușă de urechi, capul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ceva, la noapte strigați la Marghiolița. Doarme în perete cu odaia asta. După puțin adaose cu un ton mai jos : Puteți s-o chemați pentru orice ; e sănătoasă și voinică și-i învățată cu bărbații. Procurorul adormise. Vântul zăngănea în geamuri și, din când în când, ca un galop de herghelie, creștea un zgomot uriaș care se dezumfla tunând. îi ținea isonul țiuitul stins al hornului. într-un freamăt continuu, livada hârșâia crengi pe dranița acoperișului. Afară viscolul albea ferestrele, gonind
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
hârșâia crengi pe dranița acoperișului. Afară viscolul albea ferestrele, gonind câinii în girezile de paie. în câmp, doar lupii treceau pe sub muchii de hat către luminile satului. Procurorul se trezi dimineața într-o larmă de glasuri sub fereastră. Apăruse la geam lumina zilei. Ningea sclipitor. Peste tot se așezau pașnic poduri înstelate. Roiuri de fluturi izvorau, covârșind pământul și casele care, între troiene, căpătaseră cușme albăstrii. Un copac, care abia ieri își gravase din țurțurii de gheață de pe ramuri autoportretul pe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
degetele în undă. A stat așa până soarele urcă în amiezi. Când băgă de seamă că se află tot acolo, copila tresări. La un cot al șinelor, departe, fulgeră o rază rotită în jerbă. Era automotorul de douăsprezece care, cu geamurile în soare, făcea o curbă. Din vagon, o babă cu chip și ochi acri de aguridă privea atentă la terasament. Rochia murdară și decolorată arăta că baba plecase de acasă pe nepusă masă. Sub fruntea ei îmbrobodită, nasul cârn și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
buci, iar a treia noapte mă las puțintel pe laviță ș-ațipesc. Așa-ntr-o noapte, zise femeia cu gura ei largă și uscată, m-am întins oleacă. Și cum m-am întins, s-a făcut că strigă factorița la geam să ies până în drum. Dar factorița, Dumnezeu s-o ierte, era moartă din primăvară. Zic în gând : „Strigă, tu, până s-a face ziuă, eu nu ies !” Vai, draga mea, strigă baba Solomia din colțul ei, bine-ai făcut ! Era
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
jegoasă, de la o vecină care, fără învoirea lui, dusese și răspuns la feciori că bătrânul e pe moarte. Fire tare, moșul încă nu-i ceruse lângă el. Se vedea că odaia e de văduvoi : aerul închis, mirosind a bătrân, geamurile cu păianjeni, podmolul cu gropi și dâmburi de noroi. Un horn afumat, o masă joasă, rasă cu cuțitul, două scăunele cioplite din bardă și patul pe care stătea moșneagul alcătuiau toată zestrea încăperii. Pe scândurile patului grosolan, un mindir din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Pe scândurile patului grosolan, un mindir din paie, o pernă acoperită cu polca, să fie moale, și un ogheal murdar. într-un cui atârna surtucul. în alt cui, lampa cu țilindrul afumat în care, prizonieră, bâzâia o muscă. într-un geam, o cutie cu chibrituri, în altul, o sticlă de rachiu goală. Tavanul pătat nu mai fusese văruit de cine știe când. Plină ciucur, într-un cârlig, atârna o hârtie Zeppelin. Toate babele din sat știau că vor avea mort. Se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o ramă înroșită de fum : Vârlan soldat, Vârlan mire, Vârlan nun mare, țeapăn și holbat. Nefiind locuită, odaia nici nu avea sobă. Gospodarii ședeau în șandrama, unde e cuptorul, plita, lavițele de dormit pe pari bătuți în lut și, sub geam, masa. Babele iau sloii galbeni în formă de străchini, așa cum fusese topită ceara, și, cu cuțitul, îi rad, scoțând coji frumos mirositoare. Cojile le fac cocoloașe și, în fața jarului, le cârcâlesc ca să se moaie. în acest timp trăncănesc verzi și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
rămas cel în care familia vrând-nevrând și-a pus speranța, trebuia să fie la înălțime, trebuia să prevadă tot ce se poate întâmpla. Stând așa între oi și cântând de jale și de veselie, observă cu mare mirare că pe geamul cel mic al grajdului se strecoară un papagal cu pene verzi-măslinii și zboară către oi. Se oprise din cântat, nici nu se mișca de uluit ce era, pândea orice mișcare a papagalului neînsemnat, despre care știa de mult că mănâncă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
mare. Ea lăsând-o în urma ei, vrea să se urce din nou în mașină dar pisica vrea și ea, același lucru. Cristina strigă: - Pornește tată că vin și eu și începe să fugă după mașină. Eu, care mă uitam prin geamul din spate să văd ce se întâmplă, curios fenomen, și pisica, deși nu ne cunoaște de loc, fuge după noi, săltând în aer, cât putea de repede. Ni se părea simpatică, dar și impresionantă fuga ei disperată. N-o putem
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
față de munca lui. Când fetele au ieșit în fața blocului cu cei doi iepurași primiți în dar de la Simi, iar ei au început să țopăie în iarbă, toți copiii din bloc s-au adunat în jurul lor. Și nu numai. Eu din geam îi urmăream și mă bucuram de fericirea lor. Parcă acum descopereau un univers nou, al animalelor. Copiii sunt atât de aproape de sufletul animalelor! A fost un spectacol deosebit pentru trecători, care se opreau instantaneu și se uitau absorbiți de peisaj
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
el Sună la ușă. -Cine-i? întreb, nici un răspuns. Scara zace în liniște. Mai întreb o dată. Nimic. S-a dus, mă gândeam în sinea mea. De când avem poarta închisă, cu telefon instalat, nu prea ne mai deranjează cerșetorii. Mă duc la geam și văd un copilaș, șezând pe niște bagaje. E clar, mă lămuresc pe loc, or fi un om sărman. Deschid ușa și văd o femeie tăcută, între două vârste, la acești oameni nu știi niciodată vârsta aproximativă, arată toți mai
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
zis: mărul nu-i de noi vara aceasta, ne lăsăm păgubași. Au avut câteva încercări palide, după care au plecat dezamăgiți către alte zări promițătoare. Azi auzind ciripitul a două fetițe sub măr, întrerup spălatul vaselor și mă postez în geam să văd, să ascult... două fetițe de vreo zece ani se sfătuiesc sub mărul de peste douăzeci de ani. Nu le deslușesc vorbele, dar le văd mișcările... una slăbuță tare și una grăsuță bine ticluiesc un plan, cum să cucerească mărul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ori de câte ori îi era foame, decât să meargă acasă... se urca și cu brațul pus în ghips, de acolo dirija grupul de copii. -Ce ai pățit Ovidiu, de ți-ai rupt mâna, îl întreb când se afla la același nivel cu geamul meu de la etajul întâi? -Am căzut dintr-un măr. -Ai grijă Ovidiu, nu ar trebui să te urci în pom cu ghipsul pe braț. Dar nu mă asculta. Apoi trecea la strugurii aflați în fața blocului, acolo era edenul pentru el
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
a început din răsputeri să scutere creanga... și merele mici se rostogoleau unul după altul pe pământ... mă bucuram și eu, și ele, scopul s-a împlinit. Dar fetița durdulie nu se mai putea coborî. Eu nu mă mișcam din geam, cu toate că detergentul se uscase deja pe vasele spălate, dar neclătite. Imaginea din fața mea mi s-a părut mai importantă... fetița încerca să coboare și cu fața și cu spatele, dar nu mergea, distanța pănă la pământ o speria, cea slăbuță
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
vecinului! -Ca să vezi! - pe unde și când o fi intrat în casă, de nu l-a observat, se întreba cățeaua contrariată. Și începu un lătrat de zile mari chiar sub fereastra lui. Vecinul nervos din cale afară, deschise brusc geamul către stradă și o întreba iritat: -Ce-ți trebuie Viola? De ce latri așa apucată? -Au, au, continua Viola, dar deja împăcată oarecum cu soarta, vecinul îi adresă și ei câteva cuvinte. Bărbatul trase geamul din nou, dar Viola nu se lăsă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Vecinul nervos din cale afară, deschise brusc geamul către stradă și o întreba iritat: -Ce-ți trebuie Viola? De ce latri așa apucată? -Au, au, continua Viola, dar deja împăcată oarecum cu soarta, vecinul îi adresă și ei câteva cuvinte. Bărbatul trase geamul din nou, dar Viola nu se lăsă, își începu aria în refren. Vecinul schimbă tactica și apăru ca din senin lângă ea pe trotuar, ba mai mult, se aplecă și începu s-o mângâie și s-o dezmierde cu adresări
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
începu aria în refren. Vecinul schimbă tactica și apăru ca din senin lângă ea pe trotuar, ba mai mult, se aplecă și începu s-o mângâie și s-o dezmierde cu adresări blânde. -Ce-i cu tine Viola, de ce latri sub geamul meu în fiecare zi? Ți-am dat și pește dar ție nu ți-a trebuit. Ciocolată acum nu am și nici nuți pot da în fiecare zi. Cățeaua era fericită șiși mișca codița de încântare. Bărbatul se gândise o clipă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]