8,332 matches
-
Acest lucru este nepermis din punct de vedere logic, deoarece un act de punere a ceva nu poate fi identic cu repetarea sa infinită. Concluzia pe care o trage Lucian Blaga este că în actul de naștere al cunoașterii se inserează procedee paradoxale, care ies de sub jurisdicția principiilor logicii. Ele sunt admise, ca licențe extralogice, pentru că altfel constituirea cunoașterii ar fi imposibilă: "dacă și cunoașterea și intelectul uman ar încerca să-și constituiască elementele lor fundamentale pe baza principiilor logice, pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vezicule lipidice ce conțin în special colesterol și fosfolipide (în raport molar 1:3). Aceste vezicule de dimensiuni mari sunt fragmentate printr-un proces de emulsionare, în care acizii biliari (ca molecule izolate sau sub formă de micelii simple) se inseră printre moleculele lipidice și duc la formarea de vezicule de dimensiuni mult mai mici, numite și micelii mixte (fig. 14, după Costanzo L. S.). Intr-un miceliu sunt ~7 molecule de acizi biliari pentru fiecare 2-3 molecule de fosfolipid și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cardiac (0,8 s la 75 bătăi/min) constă din sistolă (contracție, 0,5 s) și diastolă (relaxare, 0,3 s), cu modificări corelate de presiune și volum pentru fiecare din camere (fig. 40). In cadrul sincițiului miocardic celulele "se inseră" una pe alta. Ca urmare, contracția lor duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele patru valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de echilibru mecanic, după cum urmează. Se poate spune că cel mai important mușchi inspirator este diafragmul. Paralizia selectivă a mușchilor intercostali prin transecția măduvei în regiunile cervicale inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele nervoase provin din măduva cervicală, C3 - C4). In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de mușchi accesori ai inspirației, cu o contribuție mică în cursul respirației obișnuite, dar pregnantă în cursul efortului sau al manevrelor de respirație forțată. Din această categorie fac parte mușchii scaleni, care ridică primele două coaste și sternocleidomastoidienii care se inseră în regiunea superioară a sternului. 18.4.2. Expirul In cursul unei respirații obișnuite (bazală, de repaus) expirul este pasiv. In cursul efortului și al manevrelor respiratorii forțate are loc contracția mușchilor expiratori. Cei mai importanți sunt mușchii peretelui abdominal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Chendi), cronică muzicală (F. Bruno, Barbu Lăutaru - pseudonim utilizat atât de Ion Gorun, cât și de Nicolae Pora, care semnează și cu numele real), cronică artistică (Virgil Cioflec), cronică dramatică (Ion Gorun), revista revistelor, note și informații bibliografice ș.a. Se inserează totodată portrete și caricaturi, desene de Iser, unele mult gustate de cititori. Ilarie Chendi s-a străduit să facă din V. l. și a. o tipăritură vie și atractivă, găzduind numeroase polemici, discuții, dispute, dar și cronici rimate ce vizau mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
1914. Publică poezii I. U. Soricu, Volbură Poiană, P. Cerna, A. Mândru, Nichifor Crainic, Ion Sângiorgiu, G. Botez-Gordon, M. Săulescu, Vasile Stoica, revista fiind de orientare tradiționalistă. O frumoasă poezie dedicată Ardealului e publicată de I. U. Soricu (Închinare). Sunt inserate Cugetări inedite de Mihai Eminescu, iar N. Zaharia vorbește despre „reportajul literar”, Radu Dragnea scrie despre România într-o nouă fază politică și Metoda istorică și metoda estetică în critica literară, Nichifor Crainic semnează articolul La 25 de ani de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286813_a_288142]
-
la care organismul reacționează în baza unei similitudini cu alte substanțe/câmpuri utilizate de el. ÎNCHEIERE Cartea de față e, așa cum s’a arătat în „Cuvânt înainte“ un „condensat“ al unei teze de doctorat. Asta îl obligă pe CZ să insereze - întru sugerarea atmosferei susținerii publice, evident în prezența acelui magister, dar și a încercării de a o eterniza... cât durează celuloza, dar neobligând cititorul la lecturare - cuvântul de mulțumire, acela pe care orice doctorand îl rostește după anunțarea verdictului comisiei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
consecință a forțelor ce au redus mortalitatea, adică a progresului tehnic. Belgianul R. Clemens a încercat, la rîndul său, să clasifice diferitele structuri după gradul lor de plasticitate. Pentru aceasta, el a recurs la imaginea cercurilor concentrice, reprezentînd variabilele ce inserează fenomenele propriu-zis economice. Analiza sa ne invită să urmărim înlănțuirea de cauze prin trecerea de la un cerc la altul, de la cel mai mic (în centru) spre cel mai mare. În exterior se găsesc variabilele structurale cele mai independente, care suportă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
rezecă segmentul disecat la nivelul aortei descendente și o anastomozează termino-terminal. A urmat un progres rapid cu abordarea valvei aortice implicate în procesul de disecție fie prin reparare, fie prin înlocuire cu conduct valvulat (tub de Dacron cu proteză valvulară inserată), operatie introdusă de Bental - DeBono în 1967, iar abordarea leziunilor arcului aortic a fost posibilă prin perfecționarea tehnicii de oprire circulatorie totală în hipotermie profundă, cu metode moderne de protecție cerebrală. Toate acestea au dus la abordarea de rutină a
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
în mod deosebit Toma Mihai Claudiu (vezi anexa 5), ale cărui performanțe „din scaunul cu rotile” au avut și un important ecou în presă. Pe 27 noiembrie 2006, „Adevărul” de Vaslui a dedicat o întreagă pagină micului meșter popular Claudiu, inserând, alături de relatările redactorilor, și mărturii de suflet ale unor persoane care i-au călăuzit evoluția în cadrul proceselor instructiveducative (Ligia Tansanu, Mirela Damian). Ergoterapeutul din acei ani, Ligia Tansanu, declara cu o adevărată mândrie profesională: „Copilul Claudiu Toma a fost foarte
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
1992), lui Virgil Ierunca și Monicăi Lovinescu (4/1993), lui Mircea Zaciu (7-8/1993), Școlii de la Târgoviște (11-12/1993) - susțin preocuparea pentru analiza stării de criză a societății contemporane, lupta pentru valorile democrației, încrederea în puterea vindecătoare a culturii. Se inserează interviuri cu Ștefan Aug. Doinaș, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Zaciu, Radu G. Țeposu, Nina Cassian, Paul Goma. Poezie semnează Călin Vlasie, Gheorghe Izbășescu, Alexandru Mușina, Mircea Cărtărescu, Nicolae Mircea Benn, Simona Popescu, Nicolae Dabija, Ioan Moldovan, Mircea Petean, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
unei poezii populare. Acest cântec popular se numește Tytön runo suomalaisen și a fost tradus în limba franceză de suedezul Michael Franzén, un bun cunoscător al limbii finlandeze. Cântecul începe să devină cunoscut mai ales după ce Giuseppe Acerbi l-a inserat în jurnalul său de călătorii. În 1842 filologul Carl-Gustaf Zetterquist, impresionat de succesul pe care a avut-o traducerea acestui cântec, își propune să îl transforme în subiect de carte. Trimite astfel textul poeziei în original și în traducere în
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nouă dovadă a importanței acordate de poporul finlandez procesului instructiv-educativ. Regretul autorului, manifestat în partea de început, este acela că nu va avea ocazia să cunoască și să viziteze Finlanda așa cum și-ar dori. Acesta este și motivul pentru care inserează în paginile jurnalului de călătorie considerente de natură geografică, istorică și culturală aparținând lui Voltaire, Jean-Paul Sartre sau Aurélien Sauvageot. Sunt amintite de asemenea și eforturile pe care le-a făcut acest popor pentru a-și câștiga independența, lucru la
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
era dintre cele mai oportune. Asupra fenomenului traducerilor interbelice din literatura universală s-a aplecat, într-o lucrare științifică publicată în 2004762, Mariana Rodica Pioariu care, analizând în mod amplu și extrem de bine documentat fenomenul receptării literaturii americane în România, inserează un capitol dedicat în exclusivitate acestei teme, intitulat Situația traducerilor din literatura universală în limba română în perioada interbelică. Aceasta analiză ne îndreptățește să credem că, din moment ce chiar și marile literaturi ale lumii aveau dificultăți serioase în a beneficia de
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
alb, iar nopțile s-au lungit și toți au căzut în somnul lor de iarnă - atunci acestea ies la iveală"787. Lumea iernii este lumea celor neadaptați la "universul" verii. Precum în momentul precedent, se întâmplă adesea ca autoarea să insereze în text reflecții asupra unor probleme sociale. Atât sublinerea faptului că cei neacceptați de majoritate, cei marginalizați datorită "ciudățeniei" și "temerii" lor sunt condamnați la a trăi într-o lume a somnului, o lume pustie, cât și postularea existenței acestei
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
lui Șăineanu, ci lui Hașdeu (vezi supra, 3.3.2.): face parte din citatul hasdeian reprodus de Șăineanu. Probabil că vina atribuirii greșite n-ar trebui pusă, totuși, pe seama lui Rudolf Windisch, ci a modului defectuos în care Șăineanu a inserat citatele. Chiar și în ediția din 1999 (îngrijita cu atenție de către Livia Vasiluță, care declara că a confruntat citatele cu fragmentele din lucrările originale) mai găsim unele locuri în care, la finalul citatului, lipsesc ghilimelele 34. În rest, se observă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
important este dedicat cronicilor dramatice, de artă plastică și muzicală, în cadrul cărora G. Marius, de exemplu, laudă strădaniile lui George Enescu pentru promovarea Operei Române (10/1916). În afara traducerilor din lirica germană (Lenau, Theodor Fontane) semnate de Mihai Pricopie, se inserează o versiune în proză a poemului byronian Piratul și fragmente din lucrarea Despre stil de Buffon. M.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286934_a_288263]
-
bine. Viitoarea soție, cu avere mediocră, arzând de dorința de a străluci, întâlnea o partidă bogată ce îi permitea să-și satisfacă această poftă. Într-adevăr, contractul îi asigura mari avantaje viitoarei soții; se observa doar o clauză destul de bizară, inserată la cererea soțului. "Viitorul soț va avea libertate de a se închide în fiecare dimineață în cabinetul său de toaletă, singur-singurel, fără a-i fi permis doamnei să-și introducă acolo vârful piciorușului." Oamenii se întrebau ce se poate face
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
celebru guvernator, ci rezultă din documente autentice, publicate după 1834, că un proiect asemănător fusese înaintat de către comisia reformelor, cea care elaboră Regulamentul Organic sub conducerea d-lui conte de Kiseleff. Unul dintre comisari, d-l B. Catargiu, a a inserat această clauză: "Viitorul hospodar nu-i va aparține niciuneia dintre familiile domnitoare ale Rusiei, Austriei sau Turciei". Această condiție nu plăcu la Petersburg, și se renunță la proiect. În 1851, o vedem reapărând în memoriul celor patru hospodari destituiți care
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
creat după imaginea lui Dumnezeu și se lasă pă‑ truns și transformat de har, el devine o manifestare a lui Dumnezeu. Prin aceasta s‑a arătat așadar că un văl al întunericului a acoperit sufletul, un văl care s‑a inserat în sânul umanității prin nesupunerea lui Adam. Dar astăzi prin lumina Duhului Sfânt, acest văl este ridicat de pe sufletele oame‑ nilor cu adevărat credincioase și demne; acesta este motivul venirii lui Cris‑ tos. Prin Întrupare, prin chipul lui Cristos au
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
va răsplăti”. 96 Fil 4,7. 97 C. de lotto, Leggere L’icona, Ed. Bucceri, Padova 1992, 6. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 49 timp: fondul aurit substituia spațiul și îndepărtarea de timpul real; figura repre zentată era inserată într‑o dimensiune ideală, protejată de referințele fi‑ zice și corporale; persoanele și lucrurile erau reprezentate ca și cum ar fi um‑ bre necorporale; corpul era reprezentat după reguli ascetice: hainele cădeau rigid, copacii și natura înconjurătoare erau foarte stilizate. Tot în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de pregătire și competențe apropiate (directori ai unor servicii, consilierietc.). Acest raport trebuie să răspundă exigențelor lui Caplow, fiind deci un text clar și ușor de parcurs, presărat cu cifrele absolut necesare pentru înțelegerea ideilor expuse. În interiorul său pot fi inserate și câteva tabele sau figuri grafice, care rezumă de o manieră mai clară și frapantă informația cifrică esențială. Anexa metodologică va cuprinde, în principal, următoarele elemente. Va fi reprodus chestionarul exact sub forma în care a fost folosit și se
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unui dac ori din Viața lumii, poemul lui Miron Costin ș.a. Sub titlul Poeți din Basarabia se reiau texte de Ion Hadârcă, Leonida Lari ș.a. E publicat un interviu cu poetul Mihai Ursachi, întors din exil. În alte numere se inserează versuri de Gellu Dorian, Liviu Ion Stoiciu, se include în sumar o pagină de poeme de Dan Laurențiu, alături de un interviu luat de Liviu Antonesei lui Emil Brumaru, din scrierile căruia se retipăresc poezii precum Marchizul va intra la ora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]