7,857 matches
-
și editarea - Dan Drăghia. Interviul se află În AIO-IICCR, având cota 81. Cum ați ajuns dumneavoastră să fiți arestat? În ’47 a luat ființă lagărul de la Pitești, unde au fost internați toți fruntașii politici ai țării din partidele istorice: de la liberali, de la țărăniști... Au fost arestați și fruntașii Partidului Țărănesc din Râmnicu Vâlcea: Radu Livezeanu, șeful organizației PNȚ, Gușetoiu... și alții. Astfel că s-a organizat la noi În oraș un grup de tineri, dirijați de doamna Livezeanu, care să facă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
orientându-l însă, în continuare, până la dispariția publicației aflate în continuu declin - în noiembrie 1895. La Lupta Bacalbașa a avut și ocazia să-și apere în duel demnitatea de ziarist curajos, în scris și în fapte. Atacat violent de oficiosul liberal Voința națională pentru un articol din Lupta nesemnat (dar aparținându-i vechiului său amic C. Mille), Bacalbașa acceptă să rezolve polemica de presă cu ajutorul spadei, duelul cu redactorul-șef al cotidianului liberal Nicolae Xenopol (fratele istoricului A.D. Xenopol) având loc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scris și în fapte. Atacat violent de oficiosul liberal Voința națională pentru un articol din Lupta nesemnat (dar aparținându-i vechiului său amic C. Mille), Bacalbașa acceptă să rezolve polemica de presă cu ajutorul spadei, duelul cu redactorul-șef al cotidianului liberal Nicolae Xenopol (fratele istoricului A.D. Xenopol) având loc la hipodro mul Băneasa (acolo unde azi se află Casa Presei), la 17 iunie 1887. Mai experimentat (practica sportul; ca urmare a preocupărilor sale în această direcție va fi ales în 1919
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noi, tocmai studiu introductiv 11 dimpotrivă...10, precum și numeroase editoriale cu referire la proble mele politice ale zilei, dovedind o independență de gândire remarcabilă, fără a renunța (nici nu i-o cerea nimeni; conservatorii erau în epocă mai toleranți decât liberalii) la convingerile sale democratice și patriotice. „A trecut vremea - scria el în iulie 1900, cu sincere convingeri patriotice bine cumpănite - când erau prea mulți naivi la galerie și când era cu putință să creadă publicul cum că bărbații conducători, oamenii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ioan și Anton Bacalbașa, Pardon!, revistă umoristică în trei acte și un tablou, București, 1899, pp. 35-36. mult și nimic n-ai, / Pâinea e fără făină, / Zece lei e o găină, / Un curcan e un sutar, / Costă cât un armăsar / ...Liberalii tac din gură, / Dar din vite, din untură, / Din export și din vagoane / Încasează milioane!“40 * Interesul acesta constant pentru viața bucureșteană, pentru Capitala în care se desfășurase aproape întreaga sa existență, începând de la vârsta de 15 ani, s-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de subsol), el sesizând, în spiritul adevărului is toric, principalele evenimente ale perioadei la care se referă, comentate de pe po zițiile unui gazetar democrat, sincer interesat în progresul real al țării. Sim patiile sale se îndreaptă, în primele capitole, către liberalii radicali, conduși de C.A. Rosetti studiu introductiv 25 47. Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureștilor, Ed. pentru Literatură, București, 1966, p. 266. 48. Ulyse de Marsillac, Guide du voyageur à Bucarest, București, [1873]. (ideologul) și I.C. Brătianu (omul de acțiune
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
criticismul liberal la adresa regimului conser vator și a ideologiei sale câștigă adeziunea unor mase mai largi și de aceea nu e deloc întâmplător faptul că o bună parte a tineretului studios al vremii este atras de ideile radicale ale unor liberali, situați atunci la stânga eșichie rului vieții noastre politice. La începutul deceniului al optulea sub influența unor evenimente in ternaționale, războiul franco prusac în primul rând, se rostesc chiar - în gura mare! - lozinci antidinastice și republicane și se organizează de către liberali
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și grei de opoziție - îndeosebi prin aportul grupării junimiste, inteligente și interesate în progresul controlat și fără salturi spectaculoase al societății românești. Junimiștii au fost, așa cum au demonstrat convingător Vladimir Streinu și apoi Z. Ornea, o grupare centristă oscilând între liberali și conservatori, apropiată, până la sfârșit, din punct de vedere organizatoric, de aceștia din urmă, cărora le-au împrumutat ținuta ideologică a unui program mai realist. În cartea sa Bacalbașa se referă de mai multe ori la junimiști ca la un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unul, și altul, dar în măsuri diferite, în acțiunea de modernizare a țării. Imaginea unui partid care, odată revenit la guvern, ar fi încercat să anuleze legile și măsurile stabilite de celălalt, este absurdă. Atât conservatorii, cât și, mai ales, liberalii (deosebirile în favoarea liberalilor, mai cu seamă în timpul lungii guvernări a lui I.C. Brătianu au fost de ritm și de intensitate) au contribuit la crearea structurilor economice și po litice ale României moderne care, se cuvine să o recunoaștem cinstit și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dar în măsuri diferite, în acțiunea de modernizare a țării. Imaginea unui partid care, odată revenit la guvern, ar fi încercat să anuleze legile și măsurile stabilite de celălalt, este absurdă. Atât conservatorii, cât și, mai ales, liberalii (deosebirile în favoarea liberalilor, mai cu seamă în timpul lungii guvernări a lui I.C. Brătianu au fost de ritm și de intensitate) au contribuit la crearea structurilor economice și po litice ale României moderne care, se cuvine să o recunoaștem cinstit și să nu minimalizăm
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sistem de învățământ modern care să răspundă nevoilor țării, marile construcții din Capitală ș.a. sunt realizări remarcabile la care și-au adus contribuția, pe rând, potrivit „rota tivei“ guvernamentale dirijate imperturbabil de regele Carol, atât conservatorii, cât și, mai ales, liberalii. Simplificând, putem totuși conchide că Partidul Liberal, ca reprezentant al burgheziei, a fost, în perioada discutată, un partid de acțiune, de inițiative, în timp ce partidul conservator s-a manifestat îndeosebi ca un partid de cenzură, potrivit intereselor moșierimii, legate de marea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
instalase, la 11/23 martie 1871, guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu. Împotriva acestui guvern aveau să se grupeze treptat toate formațiunile liberale, în fruntea cărora se aflau oamenii politici amin tiți de el: I.C. Brătianu și C.A. Rosetti, liberali radicali, Mihail Kogălniceanu, fost colaborator apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Ionescu, șeful „fracțiunii libere și independente“ din Iași ș.a. Ideile liberalilor aveau să însuflețească în perioada respectivă masele bucureștene (meseriași, negustori, mica burghezie) și să atragă majoritatea tineretului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în fruntea cărora se aflau oamenii politici amin tiți de el: I.C. Brătianu și C.A. Rosetti, liberali radicali, Mihail Kogălniceanu, fost colaborator apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Ionescu, șeful „fracțiunii libere și independente“ din Iași ș.a. Ideile liberalilor aveau să însuflețească în perioada respectivă masele bucureștene (meseriași, negustori, mica burghezie) și să atragă majoritatea tineretului studios (elevi și studenți), antrenați în lupta pentru impunerea modernizării structurilor social-politice și economice ale societății românești în spiritul ideologiei liberale. 16. Până la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sunt chemați îndată la Palat.3 Lascăr Catargiu ia atunci răspunderea situației, sfătuiește pe rege să nu abdice, asigură că poporul Capitalei stă liniștit, că dezordinea este opera nu mai a câtorva sute de studenți și de școlari instigați de liberali, în sfârșit, garantează pentru repedea potolire a spiritelor, fără vărsare de sânge și fără nici o greutate. În realitate faptele erau cam așa cum le arătase Lascăr Catargiu. Deși poporul Capitalei era mai mult ostil domnitorului, totuși la neorân duielile de la 11
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
La începutul anului 1870, sub ministerul Alexandru Golescu (Arăpilă), candidatura lui Cuza este pusă la Colegiul al IV-lea, care era colegiul țăranilor, în județele Dolj și Mehedinți. Cine-i pusese candidatura? Pentru ca să nu fie bănuiți că este opera lor, liberalii - roșiii după cum li se spunea atunci, iar albii erau conservatorii - bucureștiul în 1871 61 5. În Cameră noul guvern conservator s-a lovit de opoziția grupărilor liberale coalizate (radicali, moderați și fracționiști), care au pus guvernul în minoritate; în aceste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Adunării Deputaților. 6. De la 1/13 martie 1867 la 16/28 noiembrie 1868 tânărul stat român a fost condus, succesiv, de trei guverne liberale prezidate de C.A. Crețulescu, Ștefan Golescu și Nicolae Golescu, în care rolul principal îl jucau liberalii radicali și îndeosebi I.C. Brătianu, care a fost, în acest răstimp, cu unele întreruperi, ministru de Interne; acesta era considerat pe atunci unul dintre ministerele-cheie (Ministerul de Interne organiza alegerile și influența deci direct, formarea majorităților parlamentare) și, poate, de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
alegerile și influența deci direct, formarea majorităților parlamentare) și, poate, de aceea Constantin Bacalbașa a rămas cu impresia că omul politic liberal, care, atunci, prin puternica sa personalitate electriza, efectiv, mulțimile, a fost șef de guvern. Îndepărtarea de la putere a liberalilor radicali de către principele Carol în noiembrie 1868, din cauza preferințelor sale pentru orientarea politicii externe a României către unele state conservatoare ale Europei (Prusia și Austro Ungaria) și a rezervelor manifestate față de politica prea îndrăzneață promovată de liberalii radicali pe plan
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la putere a liberalilor radicali de către principele Carol în noiembrie 1868, din cauza preferințelor sale pentru orientarea politicii externe a României către unele state conservatoare ale Europei (Prusia și Austro Ungaria) și a rezervelor manifestate față de politica prea îndrăzneață promovată de liberalii radicali pe plan intern, a determinat organizarea de către aceștia a unei puternice campanii antidinastice și republicane, în fruntea căreia s-au situat I.C. Brătianu, C.A. Rosetti și Eugeniu Carada, campanie la care liberalii au renunțat numai după înfrângerea Franței
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
față de politica prea îndrăzneață promovată de liberalii radicali pe plan intern, a determinat organizarea de către aceștia a unei puternice campanii antidinastice și republicane, în fruntea căreia s-au situat I.C. Brătianu, C.A. Rosetti și Eugeniu Carada, campanie la care liberalii au renunțat numai după înfrângerea Franței de către Prusia în toamna anului 1870, când raporturile de forțe pe plan european s-au schimbat evident în favoarea statelor conservatoare, care n-ar fi îngăduit cu nici un chip instalarea unui regim republican în România
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
n-ar fi îngăduit cu nici un chip instalarea unui regim republican în România (v. Apostol Stan, Grupări și curente, cap. „Mișcarea antidinastică și republicană“, pp. 285-294). La unele dintre aceste manifestări antidinastice se referă Constantin Bacalbașa în paginile care urmează. liberalii opun în Dolj candidatura lui Ion Brătianu candidaturii lui Cuza. Ion Brătianu este ales. Dar la Mehedinți triumfă candidatura lui Cuza.7 În Cameră alegerea lui Cuza este contestată, dar nu se găsesc 5 deputați cari să susțină contestația: singuri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
va fi ales din nou deputat al Colegiului al IV-lea de Mehedinți, la 8/20 aprilie 1870 și apoi senator la Colegiul al II-lea din Turnu Severin, la alegerile din iulie 1870. 12. Într-adevăr, în perioada respectivă liberalii radicali nu se gândeau la readucerea pe tronul României a lui Al.I. Cuza, ci - în ultimă instanță - la instaurarea unui regim republican (Apostol Stan, Grupări și curente, p. 289). „Februariștii“ erau organizatorii (li berali) ai actului de la 11/23
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
națiunii franceze Asupra celor protivnici, dăruiește ... Toate aceste fapte și împrejurări au contribuit ca evenimentul de la 11 martie să se producă. politicianismul Când am intrat în cercul camarazilor m-am mirat de pasiunea cu care făceau politică. Mai toți erau liberali sau, mai bine zis, roșii. Mai era și „Fracțiunea liberală și independentă“ din Moldova. Acest partid, format din profesorii Universității din Iași: Nicolae Ionescu, Andrei Vizanti, frații Ștefan și Alexandru Șendrea, Petre Suciu etc. și care recu noștea de șef
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din profesorii Universității din Iași: Nicolae Ionescu, Andrei Vizanti, frații Ștefan și Alexandru Șendrea, Petre Suciu etc. și care recu noștea de șef pe Nicolae Ionescu, era un partid liberal, cu program libe ral și democrat.27 Dar nu toți liberalii moldoveni erau fracționiști. Mai erau și bucureștiul în 1871 71 27. „Fracțiunea liberă (și nu liberală) și independentă din Iași“ se formase în ultimii ani ai domniei lui Al.I. Cuza, în mediul universitar ieșean, sub influența ideilor democratice și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Drept din Iași din 1856 și până în apropierea morții, întâmplată în 1864. Nicolae Ionescu, principalul exponent al acestei grupări liberale, era fratele cunoscutului agronom Ion Ionescu de la Brad. Printre membrii grupării liberale ieșene s-a numărat și Ion Creangă. liberali de nuanța lui Mihail Kogălniceanu. Kogălniceanu însă nu mai avea partid, ci, odată cu detronarea lui Cuza, kogălnicenismul pierise. Pe frac ționiști conservatorii din București, adică „albii“, îi numeau: „roșiii din Moldova“. Fruntașii celor două partide în luptă erau: din partea conservatorilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Beizade Mitică), Lascăr Catargiu, general Chr. Tell, Petre Mavrogheni, general I.Em. Florescu, Gheorghe Costa-Foru, Nicolae Crețulescu, Vasile și Const. Boerescu, Manolache Costache Epureanu, Ion Strat, Petre Carp, Gheorghe Cantacuzino, Titu Maiorescu, Alexandru Lahovary, colonel Gheorghe Manu, Ion Cantacuzino etc. Liberalii, iarăși de mai multe nuanțe, aveau în frunte pe: frații Golescu, Ion și Dimitrie Brătianu, C.A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Nicolae Ionescu etc. Între partide erau câteva personalități însemnate precum jurisconsultul și profesor universitar Constantin Bosianu, un independent
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]