12,849 matches
-
de comunitate veritabilă nomenclatura familiei este proeminentă." (Nisbet, 1993: 48) Fundamentală pentru forța comunității este imaginea reală sau închipuită a antitezei existente într-o aceeași structură socială între relațiile comunitare și cele non-comunitare, care prin relativa lor impersonalitate și anonimitate luminează strânsele legături personale ale comunității. Familia reapare și la Nisbet ca arhetip al comunității, ceea ce provoacă din perspectiva abordării noastre. Dacă s-ar specifica că este vizată (fie și doar ca preponderență) familia tradițională, lărgită, afirmația ar fi mai lesne
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
t nu avea o limbă, (n care să se poată exprima (n chip original ș( (n spirit de creație literară, polemist totuși cu o argumentație masivă ș( primară, (n ton familiar ș( elementar al cursurilor serale sau al (ntrunirilor socialiste, luminată de o robustă credință reformatoare, cu obiective exclusiv sociale..." (Lovinescu, 1940: 280-281, vol. II). Dur, sec, neiertător, dar după c(teva r(nduri, Lovinescu (l acceptă contre coeur pe Gherea drept (ntemeietorul criticii rom(nești dintr-o anumită perspectivă, (n
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mort” pe care-l avem zilnic, tot am dobândi un câștig din aceasta. De pildă, în drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
i-a facilitat dobândirea unei metode stricte mergând până la scrupulozitate. Se poate spune că medicina a avut o mare influență asupra activității sale literare. Din textele pieselor sale "emană o lumină clară și fină ca aceea a unei lămpi care luminează masa de operație a acestui minunat chirurg al sufletelor omenești". Nu vreau să se înțeleagă că Cehov a fost un mare scriitor pentru că a fost medic sau spre a fi artist trebuie să fii doctor. Calitățile pe care Cehov le-
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
nu este binele propriuzis; ea este doar mijlocul prin care binele se înfăptuiește. Platon socotea înțelepciunea = binele, ignoranța = răul. Trei precepte delfice erau cu totul necesare celor ce au pășit în prea sfântul și mărețul templu al adevărului (Apollon), care luminează orice suflet ce vine pe lumea aceasta: * nimic prea mult = norma și măsura tuturor virtuților din perspectiva moderației; * cunoaște-te pe tine însuți = provoacă și îndeamnă la cunoașterea întregii naturi al cărei intermediar, precum o verigă, este natura omului; cine
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
virtuților din perspectiva moderației; * cunoaște-te pe tine însuți = provoacă și îndeamnă la cunoașterea întregii naturi al cărei intermediar, precum o verigă, este natura omului; cine se cunoaște pe sine, le cunoaște pe toate, în sine; * în cele din urmă, luminați de cunoaștere, vom spune: ești!! Gândirea antică grecească a furnizat numeroase elemente artistice și filosofice, ulterior devenite izvoarele spiritualității clasice, moderne și contemporane. Simbioza Bine și Frumos, a constituit idealul paideic elen. În filosofia contemporană se configurează o determinare explicativă
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
index de către Biserica catolică apostolică și romană. Adversarii Spiritului Liber, Luther și Clavin, ca și Părinții Bisericii care îi atacau pe epicurieni și libertini au contribuit la salvarea în istorie a acestor curente. Ambianța sinistră a Evului Mediu este uneori luminată prin elemente care nu țin de filosofia hedonistă, prin cântăreții de tavernă, epicurieni îndrăgostiți, autori satirici care au scris cântece reunite sub titlul "Carmina Burana". Încă din 1511, în "Elogiul nebuniei" Erasmus precizează particularitățile creștinismului său epicurian. Afirmând că un
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
mort” pe care-l avem zilnic, tot am dobândi un câștig din aceasta. De pildă, în drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
vedere politic, această presiune a luat sfârșit, pentru că regiunea este integrată Uniunii Europene. Numai că, din punct de vedere energetic, ea este lăsată sub influență estică. Politic și, mai ales, economic, Uniunea Europeană este o realitate, energetic, nu. O asemenea situație luminează cum nu se poate mai bine soarta consumatorului mic, prins între marii producători și marii consumatori. În cazul său, "puterea specială" a marelui producător are valabilitate. Pentru că depinde de producător și nu are capacitate de negociere simetrică. Dacă Uniunea Europeană nu
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
1855 esofagoscopul Kusmaul 1868 cistoscopul Max Nitze 1879 EKG William Einthoven 1903 gastroscopul Bruening 1907 by-pass cardiac John H. Gibbon 1953 Secolul al XIX-lea, supranumit și "secolul luminii", este și secolul medicinii moderne Doi mari filozofi, Kant și Hegel, luminează și impulsionează gândirea, iar tehnologia medicală fa-ce din experiența practică suport pentru știință. Introducerea tehnologiei medicale și dezvoltarea aplicării dispozitivelor medicale în actul medical facilitează aprofundarea și lărgirea comprehesiunii fenomenului patologic, dând o nouă semnificație relației om-boală-sănătate. Prin conținutul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
șaptezeci de mii de „valuri de lumină” care îl acoperă pe Dumnezeu. Dumnezeu fiind o realitate care ne rămâne necunoscută, nu e cu putință să avem un nume care să o desemneze. El singur își cunoaște cu adevarat esență. Dacă luminează inima unui credincios și îi dă ceva din această cunoaștere, nu este imposibil să-i facă cunoscut numele acestei realități. Acesta va fi Numele suprem, și cel care îl cunoaște ar cunoaște prin el tot ce se află în cer
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
căreia nu i se poate împotrivi nimeni (un echivalent al lui Q"hir) și care se exercită mai ales in pedepsirea celor neascultători 102. Dacă luăm seama însă la numele de care e însoțit în majoritatea cazurilor, aceasta tărie e luminată de dreptate/înțelepciune, îndulcita de milostivire și iertare. Semnificații de bază: tare, invincibil. 2.1.6.7. Šad d. Aplicat lui All"h, acest calificativ nu apare în Coran decât în compuși: šadd al-‘iq"b (de 14 ori
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
al-’arð: „Dumnezeu este lumina cerurilor și a pământului”. Această expresie metaforica a fost înțeleasă fie că un echivalent al lui H"d (Tós, Namm"r, lubb"', Zamm"m, Halm, Qušayr, luwayn), fie în sensul de munawwir, „Cel care luminează” (Baghd"d, Tus) cerurile și pământul cu ajutorul soarelui, al lunii și al stelelor, sau, la figurat, cerurile cu îngerii săi și pământul cu profeții, sau inimile cu ajutorul dovezilor limpezi. Pentru Ghaz"l, lumina este ceea ce apare (ð"hir) și ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mea.” (G-R) YHWH ’Är we-yișe‘ (Ps 27/26,1a): „Domnul este Lumina și Mântuirea mea.” (t.n.) Metaforă luminii, tot o metaforă universală, vorbeste despre Dumnezeu-călăuzitorul. În Biblie, ea are întotdeauna în subtext călăuzirea minunată din vremea exodului, cănd Dumnezeu lumină drumul evreilor noaptea prin pustiu din stâlpul de foc: We YHWH holQk li-penQyhem yÄm"m be-‘ammó: ‘"n"n la-nehoÖam hadderek we-layl"h be-‘ammó: ’Qš l"hem l"-lekeÖ yÄm"m w"-l"yl"h (Ex 13,21
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
be-‘ammó: ’Qš l"hem l"-lekeÖ yÄm"m w"-l"yl"h (Ex 13,21): „Domnul mergea înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum, iar noaptea printr-un stâlp de foc, ca să-i lumineze, ca să meargă și ziua și noaptea.” (C) Această lumină călăuzește spre mântuire. Dar ea se poate transforma și în foc nimicitor, după cum afirmă oracolul lui Isaia împotriva asirienilor: We-h"y"h ’Ar Yiœer"’Ql le-’Qš ó Qe:ÄšÄ le-leh
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
we-raƒóm YHWH (Ps 111/110,4; cf. 2Cr 30,9c): „A statornicit amintire pentru minunile sale: binevoitor și plin de indurare este Domnul.” (t.n.) Z"raƒ ba-ƒošek ’ ‚annón we-Raƒóm we-Țaddq (Ps 112/111,4): „Răsărit-a în întuneric lumină drepților: Cel milostiv, îndurat și drept.” 222 (t.n.) ƒannón we-raƒóm YHWH ’erek ’appayim ó gedol ƒase: (Ps 145/144,8; cf. Iona 4,2; Ioel 2,13; Neh 9,17): „Binevoitor și milostiv este Domnul, îndelung răbdător și mult
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
că lumina este una dintre marile teme ale Evangheliei după Ioan. Încă din Prolog, după ce se referă la el numindu-l ho Lógos, îl desemnează că tò phÄÎs tò alQthinòn ho phÄtízei pánta ánthrÄpon (1,9), „lumină cea adevărată, care luminează pe tot omul” (t.n.). Isus însuși se autodefinește astfel în această Evanghelie: EgÀ eimi tò phÄÎs to¤ kósmou: ho akolouthÄÎn emoì ou mg peripatesQi en tQÎi skotiăi.... (8,12; cf. 12,46) „Eu sunt lumină lumii; cel care ma
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
vorba de paralelisme sinonimice, care, din punct de vedere sintactic, sunt așezate fie simetric (a), fie în hiasm (b): a) - we h"y"h l"k YHWH le-’Är ‘Äl"m we-’lohQk le-tip‘artek: „Îți va fi YHWH Lumină veșnică și Dumnezeul tău, Strălucirea ta.” (Is 60, 19) - ’ein Q":oš ka-YHWH we ’ein Țór ke’lohQynó „Nu este Sfânt asemenea lui YHWH și nu e Stâncă asemenea Dumnezeului nostru.” (1Sam 2, 4) - Bo‘alayik ‘Osayik, YHWH Te>"’ ÄÖ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
entitate psihică. Deci, culoarea este o senzație! Dar ea nu reprezintă o stare psihică absolută. Senzația de culoare nu este un produs al activității spontane, independente al analizatorului vizual, ci la obiectele sau suprafețele diferitelor corpuri materiale pe care le luminează direct sau indirect. In mod firesc, ea se raportează nu la stările interne ale creierului, ci la obiectele sau suprafețele externe, interpretându-se ca expresia unei proprietăți a acestora. Astfel, în plan comportamental, culoarea ne orientează nu în raport cu lumea noastră
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
rol l-au avut și pictorii români. Școala românească de pictură începe cu N.Grigorescu, cel care a adus natura și lumina în tablou -dar nu depășește viziunea clarobscurului. Următorul pas este făcut de I.Andreescu care a încercat să lumineze colorat unele zone sau răspândește tonul în afara granițelor sale creând "ambianța". St.Luchian este cel care renunță la calrobscur în favoarea contrastului cald-rece, coloristic strălucitor. N.Tonitza remarcă despre alt reprezentant al picturii românești : "La Pătrașcu, în fiecare lovitură de cuțit
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
încetează să mai descrie forma în integritate ei, mulțumindu-se să o sugereze prin tușe largi și rapide, care capătă coerență deplină de la oarecare distanță, ca în picturile impresioniste. Următorul pas este făcut de I.Andreescu care a încercat să lumineze colorat unele zone sau răspândește tonul în afara granițelor sale creând "ambianță". Dar cel care a făcut să triumfe culoarea în arta românească, cel care a aprins literalmente, pictura noastră, a fost Ștefan Luchian, pe care alt mare vrăjitor al culorii
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
rupe culoarea este destul de răspândit și a fost practicat în toate timpurile. Zugravii de frescă îl foloseau pentru a "murdări" culoarea, adică pentru a o atenua. In toate aceste patru cazuri se obține o tentă ruptă întunecată; pentru a o lumina, deobicei se introduce alb prin amestec fizic. Dar labul o decolorează. Pentru a evita decolorarea, tenta poate fi luminată prin juxtapunerea unei pete negre, conform regulii cunoscute. Tentele rupte, bogăția de griuri colorate ale paletei, nu corespund numai înfățișării vizuale
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
murdări" culoarea, adică pentru a o atenua. In toate aceste patru cazuri se obține o tentă ruptă întunecată; pentru a o lumina, deobicei se introduce alb prin amestec fizic. Dar labul o decolorează. Pentru a evita decolorarea, tenta poate fi luminată prin juxtapunerea unei pete negre, conform regulii cunoscute. Tentele rupte, bogăția de griuri colorate ale paletei, nu corespund numai înfățișării vizuale ale lumii, ci corespund în același timp finitelor nuanțe ale sufletului omenesc, după cum notele muzicale pe o partitură nu
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
despre decăderea unei „familii” și a unui stat. Astfel, Platon începe să ne prezinte „un admirabil roman, chiar dacă extrem de sumar, plin de vitalitate și de adevăr, ce se desfășoară pe două planuri (colectiv și individual) care se explică și se luminează reciproc”. Întrepătrunderea dintre psihologic și politic va duce la explicarea vicisitudinilor politice prin metoda psihologică și a celor psihologice prin maniera „politică”, procedee posibile datorită aplicării analogiei fundamentale dintre stat și suflet. Evidențierea psihologică a fiecărei trepte de scădere se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să le facă față în optime condițiuni? Un rol hotărâtor îl are practica pedagogică desfășurată sub îndrumarea și conducerea atentă a unor profesori cu multă experiență. Dar practica fără teorie e oarbă. Orice metodă, orice atitudine adoptată trebuie să fie luminate de înțelegerea mecanismelor prin care ele duc la bune rezultate. Pedagogia discută sub diverse aspecte modul optim de desfășurare a procesului de învățământ, psihologia școlară dezvăluie complexitatea situațiilor, a reacțiilor posibile din partea elevilor, ceea ce ne ajută în practică pentru a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]