8,110 matches
-
construcția metodică necesară modificării imaginii despre lume, astfel că secolul al XVII-lea se află în plină încercare de reformă metodică. Între cele mai cunoscute, dar sunt cele realizate de către Francis Bacon și René Descartes, metode acceptate ca fundament pentru modernitate. Aceștia neagă în mod deschis modalitate de a face știință de până la ei, încercând să o modifice, lucru care reprezintă o cenzură a unui imaginar inacceptabil din punctul de vedere al omului modern. Construcția realității trebuia făcută printr-o nouă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cazul Regulilor, scopul acesteia a fost de a crea un început pur pentru o altă metodă. Cenzura metodic este esențială pentru modificările de imagine specifice secolului al XVII-lea, deoarece metoda este cea care stă la dezvoltarea imaginarului științific al modernității. 2. 5. Meditațiile carteziene și cenzura metafizică Schimbarea imaginii asupra lumii are dincolo de componentele de ordin metodic și una de ordin metafizic. Aceasta nu urmărește doar o modificare de imagine ci și integrarea omului în cadrul noului cosmos. Transferul în metafizică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
oferă omului posibilitatea de a-și alege propriul drum, dar îl transformă pe acesta în creator al lumii proprii, al existenței în care se manifestă. Filosoful francez modifică modalitatea de a face metafizică prin introducerea elementelor epistemice, aceasta devenind specifică modernității. Lipsa unei granițe clare între subiectiv și obiectiv, între ontologic și epistemic, reprezintă modul în care se reconstruiește universul, în care omul este integrat în existență ca un cunoscător și ca un creator al cunoașterii. 2.5.1. Meditationes de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prima philosophia și reforma metafizică a imaginarului modern 107 Meditationes de prima philosophia poate fi considerată drept actul de naștere al metafizicii moderne, dar în același timp poate fi privită și ca o carte a Genezei imaginii asupra lumii a modernității. Aceasta se realizează într-un moment dificil pentru gândirea liberă, fiind scrisă în momentul în care Contrareforma accentuează lupta, putând identifica erezii acolo unde nu ar fi fost cazul, iar schimbarea imaginii asupra universului însemna și schimbarea mentalității și, prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru a descrie sistemul nostru solar, iar cea lui Cusanus și Bruno pentru a descrie totalitatea universului ca infinit printr-o trecere conceptuală de la cosmos la univers. 2.6.1. Modelul ptolemaico-aristotelic și modalitatea de percepție a cosmosului la începutul modernității Dezvoltarea imaginii despre lume pornind de la concepția aristotelică și susținută din punct de vedere matematic de calculele lui Ptolemeu, a reprezentat pentru perioada Evului Mediu și a Renașterii viziunea asupra cosmosului. Aceasta s-a dezvoltat pornind de la concepția aritotelică privind
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
finalizează cu un proces monstruos și un bătrân pus să retracteze idei pe care le demonstrase prin toate mijloacele posibile. Considerăm că procesul lui Galilei a fost una dintre ultimele încercări reușite ale bisericii catolice de a întârzia schimbarea specifică modernității. 2.6.4. Triumful teoriei heliocentrice și cosmosul modern Dar chiar dacă s-a încercat cenzura teoriei heliocentrice acest lucru nu a reușit. Cosmosul putea fi mai ușor explicat astfel, mai ales că noile observații a acestuia se integrau în noua
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
noua descriere a lumii. Pas cu pas apar noi teorii care susțin o nouă imagine a universului. Kepler, chiar dacă nu susține infinitatea universului, el interpretează observațiile lui Tycho Brache identificând trei legi care vor întări teoria fiind fundamentale pentru imaginea modernității asupra cosmosului. Cele trei legi142 sunt: legea elipselor care consideră că orbita unei planete este o elipsă, legea ariilor, care susține că raza vector mătură arii egale în același interval de timp și legea armonică, care susține că pătratul perioade
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
oferă o imagine foarte complexă a universului, plină de mistere și fenomene inexplicabile, cu un balans între infinitate și finitudinea acestuia. Capitolul 3 Reconstrucția imaginarului la începutul secolului al XVII-lea 3.1. 3.1. Dezvoltarea imaginarului la început de modernitate Evoluția imaginarului este ciclică. După o perioadă în care acesta atinge dezvoltarea sa maximă urmează una de cenzură, după care este necesară o reconstrucție a acestuia. Niciodată reconstrucția nu se realizează folosindu-se aceleași imagini, ci fie își construiește în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu Bacon 5, căci după construcția ipotezelor este necesară și deducția pentru verificarea acestora. A existat întotdeauna o combinație deducție inducție combinație pe care o regăsim și în matematică și științele naturii. Evoluția ciclică a imaginarului a fost specifică și modernității. După o perioadă de început în care s-a construit metodologia și viziunile de bază asupra universului, urmează o reconstrucție rațională paradigmatică în care științele își dezvoltă imagini proprii asupra naturii. Aceasta este perioada rațională a modernității, dar după aceasta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fost specifică și modernității. După o perioadă de început în care s-a construit metodologia și viziunile de bază asupra universului, urmează o reconstrucție rațională paradigmatică în care științele își dezvoltă imagini proprii asupra naturii. Aceasta este perioada rațională a modernității, dar după aceasta, odată cu începutul secolului al XX-lea, se dezvoltă și o formă pulsională a imaginarului specific. Fizica relativistă cu toate consecințele sale reprezintă o formă a pulsionalității imaginarului, prin însăși dezvoltarea sa teoretică, dar și prin imaginile pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dezvoltarea sa teoretică, dar și prin imaginile pe care le dezvoltă adiacent. Momentul de la începutul secolului al XXI-lea reprezintă un moment de dezvoltare maximă a imaginarului, moment ce pregătește o cenzură a acestuia. 3.2. Transformarea scopului științei în modernitate 6 3.2.1. Despre scopul științei Problema urmărită este aceea a transformărilor suferite de interiorul științei în perioada secolului al XVII-lea. Noua imagine introduce concepte noi. Unul dintre acestea este cel de "lege" a naturii. Scopul științei devine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acesta, până când atinge maturitatea? Știința, încă din momentul în care ea își capătă statutul obiectual, este identificată cercetarea cauzelor din lucruri. Aristotel 7 atunci când vorbește despre oamenii de știință el precizează că aceștia cunosc cauza din lucruri și rostul lor. Modernitatea dezvoltă, dincolo de aspectul identificării cauzelor lucrurilor și o latură pragmatică. Aceasta este cel mai bine sintetizată de către expresia specifică filosofiei baconiene: science is power pe care filosoful englez o enunță la începutul lui Novum Organum prin aforismul scientia et potentia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
science is power pe care filosoful englez o enunță la începutul lui Novum Organum prin aforismul scientia et potentia humanus in idem coincidunt 8. Prin această expresie pragmatismul poate fi considerat una dintre pietrele întemeietoare ale științei moderne. Cunoașterea în modernitate nu se face de dragul cunoașterii, ci cu scopul precis de obține rezultate. Ideea pragmatismului nu este enunțată pentru prima dată de către Bacon, ci ea este anterioară, contemporană cu filosofia naturii. Redescoperirea lui Aristotel pe filieră arabă ridică probleme legate de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care aceasta se manifestă. Posibilitatea controlului, a manipulării naturii constituie o nouă modalitate de abordare a filosofiei. Apar primele elemente legate de experiment ca formă principală de verificare a cauzalităților specifice naturii 9. Mediul era pregătit pentru pragmatism astfel că modernitatea îl dezvoltă atât în domeniul filosofiei cunoașterii, cât și al filosofiei naturii. Acest aforism străbate ca un leit-motif întreaga operă filosofică a lui Francis Bacon pregătind știința secolelor XVII-XVIII. În scrierile sale apărute postum întâlnim o altă formă a acestuia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
55. Prin această clasificare se face o trecere de la percepția științei ca proces la cea a științei ca obiect, rezultată a procesului, dar în contextul în care această diferențiere proces obiect nu este radicală. Ea va fi accentuată abia odată cu modernitatea când se va face diferența clară între cele două. Termenul cartezian de mathesis, în sensul de știință ca obiect, este cel care va integra noul sens. Atunci când privim știința ca rezultat al cunoașterii, obiectivând sensul acesteia, atitudinea față de integritatea în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rezultate se integrează unei armonii în construcția imaginii despre lume. Putem considera că știința s-a dezvoltat în contextul unei unități a imaginarului corespondent reflexiei asupra naturii. Această unitate a rămas valabilă până la dezvoltarea diferențiată a științelor care este specifică modernității. Această diferențiere între științe nu era posibilă fără o desprindere a sensului termenului de la proces spre obiect și fără nuanțarea diferențelor dintre științe ce se realizează pornind de la o clasificare a acestora. Dar pentru a se putea realiza o astfel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu despre o clasificare a științelor. Francis Bacon vede știința ca pe ceva unitar, ca pe o mathesis universalis în care științele sunt părți ale întregului. 3.3.3. Clasificarea științelor din De Dignitate et Augmentis Scientiorum un început al modernității Clasificarea pe care o realizează Bacon în de Of the Proficence and the Advancement of Learning (1605) dezvoltată ulterior în varianta latină De Dignitate et Augmentis Scientiorum (1623) este cea mai amplă realizată până la sfârșitul modernității. Criteriul după care Bacon
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Scientiorum un început al modernității Clasificarea pe care o realizează Bacon în de Of the Proficence and the Advancement of Learning (1605) dezvoltată ulterior în varianta latină De Dignitate et Augmentis Scientiorum (1623) este cea mai amplă realizată până la sfârșitul modernității. Criteriul după care Bacon face această împărțire a științelor este reprezentat de facultățile intelectului uman: memorie, imaginație și rațiune 61. Modul în care este structurată știința este important și pentru dezvoltarea metodică pentru că prima parte a științei se ocupă de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
știință practică. Ea urmărește comportarea individului și a societății și este completată cu știința guvernării. Privită din punctul de vedere al științelor din ziua de astăzi, ea ar cuprinde sociologia și politologia. Această structurare a științelor avea să influențeze întreaga modernitate ea fiind sursa din care s-au inspirat oamenii de știință când au început să-și delimiteze și să-și specializeze studiile. Împărțirea științelor, așa cum o știm azi, își are rădăcina în această clasificare. Evoluția acestor științe particulare din perioada
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
parte a operei Instauratio magna, De Dignitate et Augmentis Scientiorum traducerea în limba latină a operei din 1605 Of the Profience and Advancement of Learning Divine and Human)66. Chiar dacă această clasificare este esențială pentru opera baconiană și pentru întreaga modernitate ea a fost puțin studiată în spațiul românesc, neobservându-se noutatea adusă de aceasta în modul de a percepe al lumea științei. Deci dezvoltarea științelor nu s-a făcut la întâmplare ci după un plan stabilit anterior, astfel încât întreaga construcție
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
totală a acesteia. Aceasta s-a realizat dezvoltând noi principii și obținându-se noi caracteristici. Principalele caracteristici ale noii metodologii ar putea fi grupate astfel: în primul rând dezvoltarea unei raționalități riguroase a științei, formându-se astfel o legătură specifică modernității între raționalitate și dezvoltarea științei. În acest nou context cunoașterea era posibilă doar prin construcție rațională ce ar fi determinat coerența logică a sistemului științific dezvoltat. S-au identificat, în special, două tipuri de inferență care au fost considerate fundamentale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
latura teoretică s-a dezvoltat în coerență cu cea practică. Ceea ce era observabil și adaptabil din punct de vedere matematic era integrat și sursă pentru teoretizare și dezvoltarea paradigmei. În relația cu i-mediatul s-a dezvoltat pragmatismul metodologic al modernității. Reconstrucția metodică începe odată cu două metode noi fundamentale de la începutul secolului al XVII-lea: inducția baconiană și metoda deductivă a lui Descartes. Cele două s-au dezvoltat în mod complementar fiecare integrând o parte a dezvoltării imaginii despre lume. Chiar dacă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în contact direct cu dezvoltarea științei, a imaginii asupra lumii. Relația cu i-mediatul a determinat o predominantă a practicului, iar teoria în aceste cazuri a fost doar adiacentă. Regulile lui Newton constituie modelul unei construcții științifice la început de modernitate. Creatorul fizicii mecanice și cel care a constituit o imaginea asupra lumii care va domina timp de trei secole imaginarul științific încearcă într-un număr de trei reguli să indice drumul ce trebuie parcurs pentru a cunoaște realitatea. Regulile dezvoltate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Datorită legăturii directe cu fizica aceste metode sunt mult mai apropiate de procesul descoperirii științifice și de modul în care această imagine este alcătuită. Acest gest nu este singular, el fiind realizat de o mulțime dintre oamenii de știință a modernității, mai ales a celei târzii, care au dezvoltat dincolo de teorii științifice și metodologii și epistemologii adiacente. Astfel ar fi Einstein, Heisenberg, Bohr, etc. Secolul al XVII-lea pune bazele unei noi metodici, aplicată pe durata întregii modernități. Această constituie drumul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de știință a modernității, mai ales a celei târzii, care au dezvoltat dincolo de teorii științifice și metodologii și epistemologii adiacente. Astfel ar fi Einstein, Heisenberg, Bohr, etc. Secolul al XVII-lea pune bazele unei noi metodici, aplicată pe durata întregii modernități. Această constituie drumul pe care trebuie să-l urmeze construcția imaginarului în respectiva perioadă. 3.5. Dezvoltarea imaginarului utopic ca formă a predicției care se autorealizează 103 Predicția care se autorealizează, numită și "profeția autorealizatoare", este o formă de manipulare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]