8,329 matches
-
Cațavencu: Omoară-mă, madam, omoară-mă, dar nu e vina mea! Zoe: Cum ai pierdut-o? Când ai pierdut-o? Unde ai pierdut-o? Cațavencu: În scandalul, în bătaia de alaltăieri seara, de la întrunire, cine nu știu... mi-a smuls pălăria din cap... scrisoarea o aveam în căptușeala pălăriei... Zoe: Care va să zică, adevărat ai pierdut-o? Cațavencu: Da! Zoe: Mi-ai pierdut scrisoarea... și nu știi, nu bănuiești pe unde poate rătăci scrisoarea mea? Cațavencu: Nu. Zoe: Nu? Cațavencu: Nu... Zoe: (desperată
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
e vina mea! Zoe: Cum ai pierdut-o? Când ai pierdut-o? Unde ai pierdut-o? Cațavencu: În scandalul, în bătaia de alaltăieri seara, de la întrunire, cine nu știu... mi-a smuls pălăria din cap... scrisoarea o aveam în căptușeala pălăriei... Zoe: Care va să zică, adevărat ai pierdut-o? Cațavencu: Da! Zoe: Mi-ai pierdut scrisoarea... și nu știi, nu bănuiești pe unde poate rătăci scrisoarea mea? Cațavencu: Nu. Zoe: Nu? Cațavencu: Nu... Zoe: (desperată) A! Ești un om pierdut!... Pierdut!... Eu poate
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Cațavencu.) Nu te uita pe unde să scapi... Nu mai e scăpare: plastografii dovediți nu mai au scăpare... sa mântuit... Ghiță! Ghiță! (merge strigând în fund și sentâlnește piept în piept cu Cetățeanul turmentat.) SCENA VIII Aceiași Cetățeanul turmentat cu pălăria albă a lui Cațavencu Cetățeanul: (intrând și coborând foarte bine dispus) Nu e Ghiță, eu sunt... Zoe: Ce cauți? Cațavencu: (aparte) Pălăria mea! Cetățeanul: Pe d-voastră, coană Joițico! Zoe: Ce vrei cu mine? Cetățeanul: Ei! Uite și d. Nae
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
merge strigând în fund și sentâlnește piept în piept cu Cetățeanul turmentat.) SCENA VIII Aceiași Cetățeanul turmentat cu pălăria albă a lui Cațavencu Cetățeanul: (intrând și coborând foarte bine dispus) Nu e Ghiță, eu sunt... Zoe: Ce cauți? Cațavencu: (aparte) Pălăria mea! Cetățeanul: Pe d-voastră, coană Joițico! Zoe: Ce vrei cu mine? Cetățeanul: Ei! Uite și d. Nae. Salutare onorabile! Zoe: (nervoasă) Ce vrei? Spune ce vrei? Cetățeanul: Ce vreu eu, bine vreu. Eu am o vorbă: o mie de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ea cu plaivaz: "adrisantul necunoscut", ori "nu se află", ori "mort", care va să zică fiecare după cum devine... (Zoe se plimbă impacientată în fund) dar dacă găsesc andrisantul, i-o dau andrisantului... Bunioară acuma... Eu am găsit alaltăieri, în învălmășeala de la primărie, o pălărie... Zoe: (coborând) O pălărie? Cațavencu: (aparte) Mizerabilul... Cetățeanul: O pălărie, da, asta... și astăzi tot îndesând-o pe capul meu s-o potrivesc că mi-era strâmtă am vrut să-i scot căptușeala s-o mai lărgesc... când colo în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
necunoscut", ori "nu se află", ori "mort", care va să zică fiecare după cum devine... (Zoe se plimbă impacientată în fund) dar dacă găsesc andrisantul, i-o dau andrisantului... Bunioară acuma... Eu am găsit alaltăieri, în învălmășeala de la primărie, o pălărie... Zoe: (coborând) O pălărie? Cațavencu: (aparte) Mizerabilul... Cetățeanul: O pălărie, da, asta... și astăzi tot îndesând-o pe capul meu s-o potrivesc că mi-era strâmtă am vrut să-i scot căptușeala s-o mai lărgesc... când colo în căptușeală peste ce dau
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mort", care va să zică fiecare după cum devine... (Zoe se plimbă impacientată în fund) dar dacă găsesc andrisantul, i-o dau andrisantului... Bunioară acuma... Eu am găsit alaltăieri, în învălmășeala de la primărie, o pălărie... Zoe: (coborând) O pălărie? Cațavencu: (aparte) Mizerabilul... Cetățeanul: O pălărie, da, asta... și astăzi tot îndesând-o pe capul meu s-o potrivesc că mi-era strâmtă am vrut să-i scot căptușeala s-o mai lărgesc... când colo în căptușeală peste ce dau? Zoe: O scrisoare! Cațavencu: O scrisoare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Dă-mi-o, dă-mi-o degrabă! Cațavencu: Sunt în adevăr pierdut! Zoe: Degrabă, dacă o ai. Cetățeanul: O am, n-am pierdut-o... nu m-am mai întâlnit (sughite și arată pe Cațavencu) cu onorabilul! (scoate scrisoarea din căptușeala pălăriei și i-o dă Zoii.) Cațavencu: (aparte) A! Mizerabilul! Zoe: (care a smucit scrisoarea) A! Cațavencu: (încet către Cetățeanul turmentat, care a trecut lângă el) Nenorocitule! Ți-ai aruncat norocul în gârlă: te făceam om! Cetățeanul: Nu puteam... andrisantul cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
centru, un nume necunoscut: Agamemnon Dandanache. Interesele contrare se încâlcesc în timpul ședinței de numire oficială a candidatului, dar soluția vine de la “polițaiul” Pristanda care pune la cale un scandal menit să-l anihileze pe Cațavencu. În încăierare, acesta își pierde pălăria în care era ascunsă scrisoarea, și, devenit inofensiv, este nevoit să accepte patronajul lui Zoe. În final, toată lumea se împacă, micile pasiuni dispar ca prin farmec, iar Dandanache este ales în "unanimitate". Piesa este remarcabilă, în primul rând, prin arta
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sau Începutul lui aprilie... Și pe la 1 mai s-a făcut o serbare cu muncitorii de-acolo, și În program a fost și intonarea „Internaționalei”. Și când s-a cântat „Internaționala”, toată lumea s-a sculat În picioare din respect, șepci, pălării, cască, care ce-avea, le-au luat În mână. Eu aveam o bască pe cap și n-am observat că lumea s-a descoperit, și pe când m-am trezit... mi-a fost rușine s-o mai iau și probabil că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dacă nu-l vede careva, și atunci eu puteam spune: „Dom’le, eu nici nu l-am văzut la față”... Și nu s-o putut să aflu nici după aceea. Decât atât, o avut o grijă de mine, jos cu pălăria... Și odată, când o fost de serviciu zice cătră mine: „Auzi, mă, ia Încearcă tu și Înghite! O gură de ceai n-a primi stomacu’? Că dacă nu primește, atunci stai În continuu, În continuu până Își revine, da’ oricum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o și fost. Da’ am mâncat două zile, da’ a treia zi n-am mai putut suporta nici mirosul de pâine... Și am Întrebat: „Cine e doctor aici pe secție la noi, civil?”. „Nu, e unul Gordan, deținut, jos cu pălăria.” Și nu Îi ziua aia, În cealaltă, strigă Iacob Cimpoca: „Domnule doctor, Pop nu mănâncă de două zile”. Pe la 12 și ceva, vine doctorul Gordan să mă consulte. Gardianul era cu el, dar nu l-o interesat și, cât m-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu cotele. Și apoi ei vorbeau ungurește, că ei nu prea știu germană pe partea asta, vorbesc ungurește. Și-apoi Înțelegeam și eu ceva... Și le-am spus că viu din pușcărie, că se și vedea, că eram cu-o pălărie-n cap, aveam și o haină... cum am fost când m-o arestat În februarie. Și n-am mai vorbit cu nimeni până am ajuns În capătul Moftinului. Și acolo, la un pod, m-am descălțat de bocanci, că o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ăsta, Nicolae Nica, a fost și pe la Galați șăf, și a găsit o femeie pe acolo prin penitenciar, cică studentă, sau nu știu ce era, și a luat-o de nevastă... Și l-am găsit la stațiune la Covasna. Golanu’ ăla cu pălărie de paie... era vai de capu’ lui, vai de curu’ lui. Da’ așa-i românu’... Ăla trebuie omorât, tăiat gâtu’, omorât... Da’ te las să tragi concluzii și dumneata, și ăla, și ăla... Pe parcursul executării pedepsei, ați avut dreptul la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
este și el o poză, adică un atentat la bunul simț în interesul originalității. Dacă molima nu se va abate din calea civilizației noastre, suntem amenințați cu o bogăție nouă: fiecare scriitor va avea în viitor, pe lângă pantaloni, ghetele sau pălăria sa și „stilul“ său particular și brevetat. Marca de fabrică, de altfel, a oricărui scriitor mare. Cărticica de față este scrisă fără „stil“. Am scris tot așa cum vorbesc: simplu, limpede, precis și fără înflorituri. Am scris pentru ca să informez și pentru ca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Grand Hotel se înființase un restaurant francez de lux cu pretenția de a concura pe Hugues; însă acesta și-a păstrat întotdeauna întâietatea.143 În acest hotel se afla magazinul celui dintâi pălărier al epocii 144, francezul Paul Martin. Pălăriile lui Paul Martin costau 20 de lei una și nu era de nasul tuturor ca să le poarte. Mai înainte venise în București alt pălărier francez, anume Jobin, instalat într-o prăvălie din palatul Crețulescu. Acesta a adus în București cele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Paul Martin costau 20 de lei una și nu era de nasul tuturor ca să le poarte. Mai înainte venise în București alt pălărier francez, anume Jobin, instalat într-o prăvălie din palatul Crețulescu. Acesta a adus în București cele dintâi pălării înalte, cari au rămas cu numele de „joben“. Până la fosta casă Musu, din fața Palatului Regal, clădirile sunt aceleași. În locul casei Musu era o cârciumă, cu o foarte mică grădiniță înăuntru; deasupra ușii de intrare era firma „La ochiul lui Dumnezeu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vreme era al firmelor românești sau al firmelor bulgarilor și ale grecilor românizați. Îmi mai amintesc numele: Stancu Bechianu, Radulianu, Martinovici, Păun Popescu, Dancovici, Fundescu, Coemgiopolu.292 Cele mai mari magazine cu articole de mode erau române sau franceze. Pentru pălării era Madame Volays. Pentru mătăsuri magazinele „Aux villes de France“ și „À la ville de Lyon“. avocații: Cei mai însemnați avocați ai epocii erau Bosianu, considerat ca cel mai mare jurisconsult al țării și având cea mai mare autoritate, cât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se exercita numai printre clasele cele mai de jos, printre servitoare, mahalagioaice, precupeți și precupețe etc. Manierele ca și înfățișarea doctorului impresionau adânc aceste naturi primitive care nu vedeau decât aparențele. Drasch era înalt, avea o figură energică, purta întotdeauna pălărie cu marginile foarte largi, avea un picior colosal de mare ce era proverbial. Călca apăsat și impunător, vorbea răstit și cu glas de bas profund, la consultații era brusc, avea ton autoritar, nu avea niciodată în doieli și lăsa tuturora
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dramă [în 5 acte], tradusă Jean poștașul, [dramă în 5 acte, traducțiune] Trăsnetul, comedie tradusă. Marchizul caporal, id. id. Marchizul Arpagon, id. id. Maura, id. id. Nepotul lui Poupiniac, dramă [în 4 acte], tradusă Muzicele, comedie tradusă, [în 4 acte] Pălăria ceasornicarului, comedie tradusă, [într-un act] Așa sunt femeile, comedie tradusă, [într-un act] 216 bucureștii de altădată 22. Statuia lui Mihai Viteazul, din Piața Universității, operă a sculptorului francez Carrier Belleuse, a fost dezvelită vineri 8/20 noiembrie 1874
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și mă așez cu spatele în păretele halei, spre a nu fi atacat pe din dos. Bă tăușii mă lovesc din toate părțile. Spre a nu fi lovit în cap, ridic brațul stâng și cu brațul drept lovesc cât pot. Pălăria îmi cade. Unul dintre bătăuși, tocmai agentul care mă apostrofase întâi, primește din parte-mi o lovitură 254 bucureștii de altădată 33. Medicul și sociologul francez Gustave le Bon (1841-1931), autor al cărții Psychologie des foules (1895), la care se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Indépendance Roumaine (localul): 119 livedea Văcărescului: 121 Lucrătorul român (redacția): 129 magazinul (v. și băcănia): Stancu R. Becheanu 123; Gh. Coemgiopolu 149; A.B. Dancovici 149, 398; „La Globul verde“ 123; Jobin (pălărier) 120; Leonida 116; Luvru 114; Madame Volays (pălării) 149; Paul Martin (pălării) 120; Missir 123; Muzica 115; de mu zică Ghebauer (apoi Feder) 115, 397; Prager (de blănuri) 113; Universal „Socec-Galeriile Lafayette“ 114; Steaua albastră (încălțăminte) 154, 155; Tal (de muzică) 255; „A la ville de Lyon“ (mătăsuri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
livedea Văcărescului: 121 Lucrătorul român (redacția): 129 magazinul (v. și băcănia): Stancu R. Becheanu 123; Gh. Coemgiopolu 149; A.B. Dancovici 149, 398; „La Globul verde“ 123; Jobin (pălărier) 120; Leonida 116; Luvru 114; Madame Volays (pălării) 149; Paul Martin (pălării) 120; Missir 123; Muzica 115; de mu zică Ghebauer (apoi Feder) 115, 397; Prager (de blănuri) 113; Universal „Socec-Galeriile Lafayette“ 114; Steaua albastră (încălțăminte) 154, 155; Tal (de muzică) 255; „A la ville de Lyon“ (mătăsuri) 149; „Aux villes de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noi. Cînd l-a văzut, mama a fugit să-l întîmpine. Eu am rămas pe loc neștiind cine-i străinul cu fața smeadă și cu mustață groasă. Și-a scos ranița, o vechitură, și-a îndreptat spatele, și-a dat pălăria pe ceafă. Surîzînd și cu brațele deschise, în timp ce venea spre mine, m-a strigat pe nume. Nu i-am răspuns. Neîndrăznind să fug, m-am ghemuit, speriat, la apropierea lui. „Nu-l cunoști?”, m-a întrebat, mirată, mama. Am clătinat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
notez aci m-a făcut să mă gîndesc la singurătatea și tristețea sa dinaintea morții. Stătea, parcă, la căpătîiul celor două morminte (al lui și al mamei), pe pe o banchetă, în costum național (cum de obicei nu purta), fără pălărie, cu coatele înfipte în genunchi, pe gînduri și plîngînd... Pe 23 mai și, socotind zilele, îmi dau seama că nici vineri, pe 18, nici ieri, pe 22, nu m-am oprit din treburi să scriu barem atît în acest caiet
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]