7,718 matches
-
o lungime de 4,5 km și este artera principală de circulație a satului, drum în întregime asfaltat. DC 75 este un drum de legătură cu satul învecinat Geomal, situat la nord, este un drum pietruit ce prezintă inconvenientul unei pante accentuate pe terasa râului. Din cauza degradării sale în timpul anotimpului rece sau în urma ploilor abundente circulația autoturismelor este mult îngreunată punând chiar problema sistării circulației autobuselor. DC 75 - are un volum al traficului mult mai mic comparativ cu DC 78. Potecile
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Cruceni, Fiscut, Firiteaz și Hunedoara Timișană. Evidențiat că o singură unitate geomorfologica, parte a Câmpiei Vingăi, arealul studiat prezintă trei trepte de relief: câmpia înaltă propriu-zisă, cu aspect de platou ușor ondulat de la E-NE spre V-SV, cu o pantă generală mai mică de 0,5%, altitudinea maximă absolută fiind de 170 m în estul satului Fiscut și cea minimă absolută de 125 m în vestul localității Sagu, prezentând o serie de microdepresiuni neuniform repartizate și o vastă rețea de
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
legătura lui Flaminius cu Roma. Avansând prin zonele înalte ale Etruriei, Hannibal l-a provocat pe Flaminius într-o urmărire în grabă și, îl prinde într-un defileu de pe malul lacului Trasimenus, a distrus armata sa în apele sau pe pantele adiacente. Flaminius a fost ucis. Aceasta a fost cea mai cruntă ambuscadă asupra romanilor din istoria lor, până la bătălia de la Carrhae împotriva parților. A avansat spre Roma, dar, realizând că fără mașini de asediu, el nu putea spera să ia
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
Sarmatice, fiind constituit din nisipuri și pietriș. Depărtându-se de Dunăre, dealul Stârmina se prelungește la vest de satele Batoți și Tismana, pierzându-se pe nesimțite în apropierea satului Crivina. Versantul sudic al dealului pe toată întinderea ce are o pantă dulce, pantă ce dispare sub formă de câmpie în dreptul satului Devesel. Dealul Bobului, cu Rapa Roșie și dealul Alion, elemente naturale ale Stârminei, precum și dealul Viilor numit și Cioaca, nu au înălțimi mari și sunt pretabile lucrărilor agricole în cazul
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
constituit din nisipuri și pietriș. Depărtându-se de Dunăre, dealul Stârmina se prelungește la vest de satele Batoți și Tismana, pierzându-se pe nesimțite în apropierea satului Crivina. Versantul sudic al dealului pe toată întinderea ce are o pantă dulce, pantă ce dispare sub formă de câmpie în dreptul satului Devesel. Dealul Bobului, cu Rapa Roșie și dealul Alion, elemente naturale ale Stârminei, precum și dealul Viilor numit și Cioaca, nu au înălțimi mari și sunt pretabile lucrărilor agricole în cazul când nu
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
la , , , Câmpina (unde se intersectează cu DN1), și . Relieful în zonă se prezintă prin șiruri de dealuri cu înălțimi cuprinse între 600-900 m, despărțite prin două văi paralele între ele și direcționate spre sus-sud-est, Provița și Prahova. Versanții dealurilor au pante domoale spre bază și accentuate spre culmi și sunt fragmentate de văi cu caracter torențial. Împrejmuită de înălțimi de peste 700-800 de metri, comuna Adunați cu casele locuitorilor săi are înfățișarea unei străchini împodobite cu picuri de smalț mai îngrămădite spre
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
în partea sudică ('aproximativ 35km latime"). Diferența de altitudine dintre punctul cel mai înalt al câmpiei Ploieștiului ("417m") și cel mai coborât ("73m") este de cca 344m. Această amplitudine altimetrică pe o distanță de aproximativ 40 de km inseamnă o pantă destul de accentuată pentru o regiune de câmpie, de 8m/km. În același sens, amplitudinea altimetrică în cadrul comunei Brazi este de 25 de metri, ceea ce inseamnă pentru o distanță de aproximativ 8km o pantă de cca 3m/km. Adâncimea fragmentării reliefului
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
de aproximativ 40 de km inseamnă o pantă destul de accentuată pentru o regiune de câmpie, de 8m/km. În același sens, amplitudinea altimetrică în cadrul comunei Brazi este de 25 de metri, ceea ce inseamnă pentru o distanță de aproximativ 8km o pantă de cca 3m/km. Adâncimea fragmentării reliefului în cadrul comunei Brazi se situează undeva în jurul valorii de 8-9m pe km pătrați . În cadrul Câmpiei Ploieștiului densitatea fragmentării reliefului marchează valori diferențiate, cuprinse între 0 și 4,7km pe km pătrat, dar pe
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
modificările raportului dintre debitul solid și debitul lichid, de variațiile sezoniere și accidentale ale regimului de scurgere. După confluența cu Doftana, lunca Prahovei se lărgeste, de la cca 200m până la cca 600m când inregistrează în aval. La sud de localitatea Floresti panta scade ușor, lunca Prahovei se deschide și mai mult, ajungând la 800-900m lățime, iar despletirile și acumulările sub forma de grinduri și ostroave se înmultesc. Pe alocuri lunca Prahovei se îngusteaza până la 150-200m, cum se întâmplă în dreptul localitățiilor Stâncești, Stejaru
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
în dreptul localitățiilor Stâncești, Stejaru și Tinosu, aceste sectoare alternând cu cele unde lunca are lățime de peste 800m ("de exemplu, la sud de localitatea Tărgșorul Vechi, Prahova, Leaotul și Viișoara formează pe stânga Prahovei o lunca comună"). Din zona Puchenii Moșneni panta se reduce și mai mult, iar Prahova începe să meandreze, depunând cantități mari de aluviuni. În cadrul luncilor, grosimea depozitelor aluviale variază între 8 și 10m pentru valea Prahovei și 4-6m pentru cea a Teleajănului. Baza aluviunilor se găsețte sub talvegul
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
câte 5 ha. fiecare. Numele satului este legat de cel al pârâului ce trece pe aici. După opinia d-lui Grigore Sturzu , fost director al școlii , denumirea satului ar veni de la numele pârâului -care din cauza faptului că este expus pe pantele nordice ale dealurilor- ar veni cu ape abundente mai târziu decât celelalte ape curgătoare ale zonei și ar curge până vara. Ideea este susținută și de o legendă locală care spune că însuși Ștefan cel Mare a dat numele pârâului
Târzia, Neamț () [Corola-website/Science/301687_a_303016]
-
boltă cu penetrații , care se sprijină pe colonete bogat decorate. Pe peretele nordic se află un tabernacul decorat cu motive vegetale. Bastionul rotund din colțul de sud-est al incintei, construită în 1515 și supraînălțată în secolul al XVII-lea, domină panta domoală a colinei. Meterezele ultimului său etaj sunt mascate de frontoane ornamentale, compuse din cărămizi zidite oblic, la fel ca în cazul Turnului Olarilor din Sibiu.
Ighișu Nou, Sibiu () [Corola-website/Science/301713_a_303042]
-
o distanță de aproximativ 2 km în vestul acestuia și la 10 km depărtare față de municipiul Sibiu; accesul din Sibiu se face mai întâi pe drumul județean spre Rășinari, apoi 5 km pe un drum modernizat. Așezarea este situată în pantă lină, tipul de relief fiind dealul. Singurul vârf stâncos din sat se află în partea de sud, aici fiind amplasată biserica fortificată. Privind spre sud, în depărtare se pot vedea Munții Cibin. Un act de donație din anul 1223 este
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
neprecizat. M. J. Ackner, menționa în [[1852]], fără a face alte precizări, descoperirea într-un strat diluvial a unui fildeș de „"Mammuthus primigenius"” ; Racovița Grădina lui Cărțăoaia. În anul [[1972]] localnicul Lupea Cornel a găsit în taluzul drumului care secționa panta unui promontoriu, la baza căreia cele două pâraie Valea Lupului și Valea Bisericii se unesc pentru a se vărsa în Olt, un cioplitor unifacial terminal, pe galet oval din silex maroniu-cenușiu, având o patină foarte pronunțată și un lustru accentuat
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
efectuarea unor manevre aeriene și sărituri acrobatice. Spectacolul este elementul comun al celor două discipline freestyle: Proba de movile (moguls) conține o manșă de calificare și una finală, în care intră 16 concurenți. Competiția constă într-o coborâre pe o pantă abruptă, prevăzută cu dâmburi, în cel mai scurt timp posibil, utilizând o tehnică corectă și efectuarea pe parcurs a două sărituri acrobatice. Pârtia are o lungime între 220-250 metri și o înclinare de 26-30 grade, fiind prevăzută cu două locuri
Schi acrobatic () [Corola-website/Science/300530_a_301859]
-
reduse, cea mai mare înălțime fiind de 511,7m, în Dealul Viilor. Vatra localității se află pe un teren, în cea mai mare parte plan, cu denivelări mici, constituind șesul aluvial creat de Mureș și pe de o parte din panta dealului dinspre sud-est, unde este așezată biserica ortodoxă din lemn, cimitirul românesc și cel săsesc, precum și cartierul locuit complet de țigani. Movilele de teren, șapte la număr, din stânga șoselei, la ieșirea din localitate spre Tg. Mureș, sunt formațiuni naturale, create
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
în Valea Bărască pe malul stâng al acestuia există amenajat un drum pe care se poate merge pe jos (=celnic), cu calul, carul, căruța, mașina de teren, până la șaua de lângă Țuclă, se coboară pe Petriceaua (o culme de deal cu pantele de aprox. 45 grade) până la satul Furcșoara (aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se face un drum care trece peste șaua de la Podul Bărăștiului, merge pe malul stâng al Pârâului Furcșorii până la
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
dealului un drum de cca 2 km foarte bine amenajat pe care se poate circula foarte bine. Circulația cu auto pe cele două drumuri de legătură este bine să fie evitată în perioada iarnă-primăvară pentru a evita eventualele neplăceri datorate pantelor mari, patinărilor din cauza terenului argilos, etc. În sat există trei troițe (rugi, cruci de hotar) așezate astfel:-una la podul peste Pârâu Corbului și vărsarea acestuia în valea Bărască (ruga lui Crăciun), -una la vărsarea Pârâului Oneștilor în valea Bărască
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
printr-o șa se continuă cu dealul și platoul Podeu, șaua de la podul Bărăștiului prin care se continuă cu: - dealul Cerătu legat prin șei de deluțul mai mic Cișera(Kicera,Ticera) tronconic și individualizat, de culmea joasă, lungă și cu pante mari Lăzuț.Tot prin șa se continuă cu dealul masiv Gliganu cu pante dulci întinse, platouri și care este al doilea ca înălțime din sat. Notă 1-În perioada de început ’50 în perimetrul Șaua Țucla-Vârful Țucla a fost făcut un
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Bărăștiului prin care se continuă cu: - dealul Cerătu legat prin șei de deluțul mai mic Cișera(Kicera,Ticera) tronconic și individualizat, de culmea joasă, lungă și cu pante mari Lăzuț.Tot prin șa se continuă cu dealul masiv Gliganu cu pante dulci întinse, platouri și care este al doilea ca înălțime din sat. Notă 1-În perioada de început ’50 în perimetrul Șaua Țucla-Vârful Țucla a fost făcut un sanț lung de apr. 1.5 km pentru cercetări arheologice unde au fost
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
2-Pe dealul Gliganu s-a descoperit o secure de "diorit" și fragmente de ceramică. Cf.Octavian Floca.( Sargeția 1) Dealurile de pe malul drept (vestic) încep cu: - Dealul Copăciosu, Dumbrăvița, Brezaia, Ponița, Dâmpu lui Crăciun, dealul Zănoaga (masiv cu platouri și pante dulci întinse), Naltu care este pe locul întâi ca altitudine(cca 599m), din sat. Peisajul complet a satului se vede de pe dealul Corbu și/sau de pe dealul Cerătu de unde în plus se poate vedea pâna la Săcăramb, Dealu Mare, Băița
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
drumul pădurii înainte de unire cu cel al satului se ramifică un drum amenajat pe lângă părăul Copaciosului care duce la cătunul Bâcuiești și vârful Dumbrăvița. Pe vremuri, drumul de bază era pe dealul Cornetu cu urcare pe Capu Dealului, cu o pantă cam dură, dar după care se mergea liniștit pe un drum uscat, neaglomerat, cu o ușoară urcare până în vârful Oărzâștii dupa care se cobora ușor pană în șaua de la Podul Bărăștiului. De aici se cobora fie în satul Bărăști fie
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cca 2-300 m mai sus(în amonte) era o altă baltă (mlaștină) cam de aceleaș dimensiuni. De la Steni mai în jos la cca 350 m era și este o zonă cu alunecări de teren de pe dealul Corbu, valea foarte strâmtă, panta dealului foarte mare, deci un loc de netrecut. După 1900 Stenii au fost (puscați) dinamitați, sa tăiat drum prin pornituri, sa început amenajarea văii și a drumului pe vale, fiind necesar la: - transportul lemnelor în cantități industriale de la Naltu (tăierile
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cheotoare; ciupă, șiupă=albie pentru îmbăiat (scăldat) copii mici. -"cu litera D" -dârg=unealtă cu care se scoate pâinea din cuptor sau cu care se adună grâul în grămezi după batoză înainte de vânturare (nescos din pleavă); durău=loc, teren în pantă destul de înclinată și pe care există pietre (roci) relativ rotunde care se rostogolesc ușor la vale; dâmp=deal mic ori ramificație (picior) de deal, pinten mai mare de deal cu pante destul de mari; dărăb=bucată mai mărișoară de pâine ori
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
înainte de vânturare (nescos din pleavă); durău=loc, teren în pantă destul de înclinată și pe care există pietre (roci) relativ rotunde care se rostogolesc ușor la vale; dâmp=deal mic ori ramificație (picior) de deal, pinten mai mare de deal cu pante destul de mari; dărăb=bucată mai mărișoară de pâine ori mălai ruptă cu mâna (are de regulă formă neregulată); dup= bucată de lemn (buștean) cu lungime între 0.35n-3m care ulterior se mai prelucrează (crapă pentru foc, taie în: scânduri, lodbe
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]