8,290 matches
-
asemenea valurilor; dacă stai deasupra lor, vei fi un cârmaci sigur al vieții, dar dacă nu le stăpânești cu rațiune și statornicie, vei fi aruncat încoace și încolo, ca o corabie fără greutate și te vei îneca în „marea” păcatului. Patimile nu sunt rele în sine; ele pot deveni bune, dacă li se dă o întrebuințare inspirată. Pentru Sf. Vasile, antiteza dintre monahism și lumea profană a jucat doar un rol limitat. El le cere tuturor creștinilor trăirea autentică a Evangheliei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de la exemplul lui Iisus, Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază virtuțile sufletului tânăr: „Copilul este lipsit de invidie, mândrie și laudă, având cea mai înaltă virtute, o aleasă sinceritate și deplină smerenie și cucernicie” Sufletul copilului nu este tulburat de patimi. El urmează sfaturile mamei pe care le prețuiește mai mult decât întrega lume. Copilul își privește mama ca pe cea mai împodobită regină și nu-i cere decât aceeași iubire, măsura iubirii sale. Dragostea față de părinți este primul sentiment care
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Mântuitorului. La unitatea de învățare Iisus Hristos, Dumnezeu și Om, elevii vor lectura fragmentele scripturistice despre dumnezeirea și umanitatea Mântuitorului, iar cu sprijinul profesorului vor face comentarii. Ei vor fi capabili să relateze într-o succesiune logică evenimentele legate de Patimile, Răstignirea, Moarte, Îngroparea, Învierea și Înălțarea Domnului, iar evaluarea acestor cunoștințe se va realiza și prin aplicarea unui test . Studierea Decalogului îi va ajuta pe elevi să cunoască binele și răul și să promoveze binele conform poruncilor divine date de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de religie, elevii își pot adresa următoarea întrebare: „Mă străduiesc să pun în practică ceea ce am învățat azi la ora de religie?” Meditația religioasă poate fi utilizată mai ales în perioada Postului Mare, când elevii sunt chemați să mediteze asupra Patimilor Domnului. Tot atunci ei vor învăța și vor rosti rugăciunea lui Efrem Sirul, „Doamne și Stăpânul vieții mele”. Meditația religioasă trebuie să devină o necesitate și o preocupare a creștinului în momentele de bucurie, dar și de întristare sufletească. Profesorul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
atenuare și accentuare în cadrul opoziției iconic/plastic. Spectralități vizuale Întrebările lui Carl Robert, Kurt Weitzmann și Franz Wichoff despre narațiune, relația literaturii cu arta, problemele iconografice și dezvoltarea istorică a narațiunii, valorizarea picturii victoriene la Raymond Lister și Julia Thomas, patimile Sfântului Edmund comentate de Suzanne Lewis, construcțiile narative ale feminității și crinolinomania din comentariile lui Zainab Bahrani și Julia Thomas și descendențele Școlii din Paris din abordările lui Mark Stansbury O’Donnell, Emma Kafalenos, Lucia Corrain și Anne Beyaert constituie
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și spiri‑ tual. Viziunea lui Botticelli este o sinteză între elementele clasice ale Renașterii și tradiției creștine, spirituale și religioase. Începând cu anii 1490, Botticelli își schimbă orientarea, in‑ fluențat fiind de călugărul dominican Savonarola, ale cărui predici pline de patimă împotriva corup‑ ției spirituale din Florența au dus la un val de fervoare penitentă care i‑a afectat pe mulți cetățeni și artiști. În ultimele sale lucrări de amploare, Botti‑ celli renunță la temele păgâne și limbajul de inspirație clasică
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sunt adânc înrădăcinate în arta nordică, dar alcătuiesc și o punte către Renașterea italiană. Deopotrivă, a contribuit la dezvoltarea gravu‑ rii pe lemn și aramă și a publicat o serie de gravuri cu subiect creștin incluzând Apocalipsa sfântului Ioan și Patimile. Acest lucru i‑a adus celebritatea și a exercitat o mare influență asupra altor artiști. Din păcate și pentru el tim‑ pul a fost scurt, dar totuși a lăsat opere neterminate care cuprind capitole despre perspectivă, proporțiile umane și fortificațiile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
excelenței, din această lume în care cresc zadarnicele visuri ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năprasnic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât într-un univers care este populat de prejudecata faptei și în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
simbolurilor de orientare. Crucea are funcția de sinteză și de măsură. În ea se întâlnesc cerul și pământul. În ea se amestecă timpul și spațiul. Tradiția creștină a îmbogățit în mod prodigios simbolul crucii, condensând în această imagine mântuirea și patimile Mântuitorului. Crucea îl simbolizează pe Hristos. În exercițiile grafice efectuate am regândit crucea, căutând noi modalități de proporționare a verticalei cu orizontala. Fiecare raport de proporții al celor două forme declanșează o anumită stare în privitor. De la situarea orizontalei la
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
știință antică. Gnosticii din Alexandria și Atena - ultimele cetăți ale filosofiei astrale s-au ridicat la fel ca un șarpe lovit de moarte. Păgânii răspundeau cu mândria urmașilor unui trecut glorios, unei științe milenare, unui prestigiu imperial. Creștinii atacau cu patima neofiților, cu fanatismul bigoților. Blestemul lui Tertulian, aruncat magilor, astrologilor și otrăvitorilor, a răsunat în tot evul mediu. Odată cu înălțarea pe tronul Bizanțului a credincioșilor crucii, amenințările s-au transformat în fapte. Edictele lui Constantin cel Mare, urmate de cele
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
mai ales ultimii doi servind cu credință știința defunctă. Nicicînd astrologia nu a găsit un slujitor mai devotat și o minte mai ageră pusă în slujba himerelor sale; o putere de muncă mai aprigă, jertfită susținerii unei teze pierdute; o patimă mai oarbă de credință nețărmurită, decât în danezul Tycho-Brahe (1546-1601). Fig.34 - Un cunoscut portret al marelui astrolog-astronom Tycho-Brahe (1546-1601), la vârsta de 40 de ani. Cînd tânărul avea 14 ani, s-a produs o eclipsă de Soare, menționată cu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Zola - context literară. Deși Zola dă o mai mare importanță abordării acestei teme dorind să realizeze o întreagă istorie a țărănimii franceze, apropierea de L. Rebreanu este evidentă. Pământul este cel mai important simbol pentru ambele romane. El este simbolul patimii obsesive, distructive, generând mereu drame. Autoarea a știut să sublinieze elementele comune de limbaj folosite de cei doi romancieri în prezentarea personajului pământul, precum și structurile lingvistice care exprimă relația dintre cele două personaje principale - om și pământ - punând în evidență
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
gura satului”, Buteau se căsătorește cu Lise, dar, în același timp, o seduce și pe sora acesteia, Françoise, pentru a avea garanția posesiunii pământului: ”De când acceptase, trăia sentimentul unei mari pasiuni satisfăcute, bucuria brutală a posesiunii”. În cazul lui Buteau, patima pentru pământ estompează celelalte sentimente, confundându-se cu poftele sale trupești. Vrea să posede și pământul, și femeia, la fel ca Ion al lui Rebreanu, doar că, la cel din urmă, există o gradație în ceea ce privește obiectul posesiunii: el vrea mai
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase. Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste svârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș..... Drumul trece prin Jidovița, pe podul de lemn, acoperit, de peste Someș, și pe urmă se pierde în șoseaua cea mare
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Unde punea el mâna, punea și Dumnezeu mila. Iar pământul îi era drag ca ochii din cap”. Cea mai mare dorință a sa era ca Dumnezeu să aibă milă de el și să-i dea cât mai mult pământ. Această patimă a pământului și-a pus pecetea pe toate acțiunile sale: o cucerește pe Ana Baciu, renunțând la dragostea sa, Florica; intră cu plugul în pământul lui Simion Lungu și sare la bătaie; îi reproșează tatălui că i-a băut pământurile
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
austro-ungară. Alte elemente introduse de Liviu Rebreanu în opera sa sunt elementele simbolice, dublate de prezența, în ambele romane, a câmpurilor semantice ale teluricului: hotarul, pământul, clăile de fân, stoguri de paie, porumbiște, delniță, câmpuri, bulgări, hat, plug, grâu; ale patimii: patimă, iubire pătimașă, îmbrățișare, răutate, încăpățânare, zgârcenie; ale privirii, privire asociată cu imaginea focului: ”scăpărând scântei din ochi”, ”îi ardeau obrajii”, ”se aprinde ca focul”, ”scăpărare furioasă”. Cei doi autori s-au dovedit buni cunoscători ai psihologiei personajelor, înregistrând mișcările
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Alte elemente introduse de Liviu Rebreanu în opera sa sunt elementele simbolice, dublate de prezența, în ambele romane, a câmpurilor semantice ale teluricului: hotarul, pământul, clăile de fân, stoguri de paie, porumbiște, delniță, câmpuri, bulgări, hat, plug, grâu; ale patimii: patimă, iubire pătimașă, îmbrățișare, răutate, încăpățânare, zgârcenie; ale privirii, privire asociată cu imaginea focului: ”scăpărând scântei din ochi”, ”îi ardeau obrajii”, ”se aprinde ca focul”, ”scăpărare furioasă”. Cei doi autori s-au dovedit buni cunoscători ai psihologiei personajelor, înregistrând mișcările, reacțiile
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
panteistă a lui Malebranche. Cunoașterea din perspectivă religioasă, se plasează în jurul relației: Dumnezeu - omul - natura. Petre Țuțea s-a oprit la trei cetăți cu destin istoric: Ierusalim, Atena și Roma pentru a ilustra acest proces interior. Astfel, Ierusalimul este simbolul patimilor, al biruinței lui Hristos. Asistăm la spectacolul Fiului omului, prin misterul teandric revelându-se legătura eternă dintre om și Dumnezeu. Atena este cetatea spiritului căutător de adevăr, bine și frumos - kalokagathia. Ca o mare cultură, ea a unit imanentul cu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nelimitată a spiritului, libertate ce rezidă din adâncurile ființei noastre și care nu poate fi cenzurată întrucât este de origine divină. Această libertate interioară implică o luptă continuă între dorințele și aspirațiile de a acționa în favoarea virtuților creștine și între patimile și plăcerile lumești. Creștinul dispune și de o libertate spirituală, aceea de a urma calea Domnului și de a nu renunța niciodată la vocația de mărturisitor al Adevărului Revelat, indiferent de piedicile, obstacolele și suferințele care constituie drumul spre fericirea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Noul Teolog, așează ca o etapă în procesul de primenire, curățirea inimii și a minții 3. Prima sută a capetelor despre făptuire descrise de Cuviosul Nichita Stithatul s-a concentrat asupra practicării faptelor prin care se curăță ființa umană de patimi și dobândește virtutea (Capete practice); a doua se va opri asupra contemplării rațiunilor divine ale naturii, care implică "o minte curățită de privirea pătimașă a lucrurilor; o minte care nu le vede ca obiecte de sine stătătoare și slujind patimilor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
patimi și dobândește virtutea (Capete practice); a doua se va opri asupra contemplării rațiunilor divine ale naturii, care implică "o minte curățită de privirea pătimașă a lucrurilor; o minte care nu le vede ca obiecte de sine stătătoare și slujind patimilor. De aceea capetele acestea se numesc naturale și vorbesc despre curățirea minții. Fără îndoială, această contemplare naturală nu se face fără ajutorul Duhului Sfânt. Ea este a doua treaptă a urcușului duhovnicesc"4. Puterea soteriologică a rugăciunii inimii și a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și atunci Sinodul, ca unitate ierarhică, are două Paști". Așezămintele apostolice (cartea a V-a, cap. XVII) afirmă: "Trebuie să sărbătoriți Paștele cu îngrijire și cu luare-aminte, după isimerie; ca să nu prăznuiți de două ori într-un an amintirea unei patimi, ci O DATĂ PE AN, spre aducere-aminte de Cel ce a murit o dată" (cf. Didascalia et Constitutiones Apostolorum, ediția Fr. Funk, Paderbornne, 1905). În circulara imperială a Sfântului Constantin cel Mare se spune: "a prăznui Paștele de două ori în același
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
juridic păcatele în viața aceasta (la catolici, și în cea viitoare la protestanți), ci li se comunică puterea lui Hristos de-a iubi prin Duhul Lui cel Sfânt și pe Dumnezeu și pe semenii lor și o dată cu aceasta eliberarea de patimile egoiste și o sfințire tot mai mare, pe măsură ce fac și ei un efort în aceasta". 8 Ibidem, p. 79: "Duhul Sfânt prin care Hristos ne face fii ai lui Dumnezeu, cu un trup înviat, străluminat, împreună cu toată creația. Pentru ortodocși
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
face tare. Vei avea o credință și credința te va mântui. Vei avea o dragoste și dragostea te va face bun. Acesta este, tânărul meu prieten, cel dintâi cuvânt pe care Iisus ți-l adresează prin tumultul lumii, prin desișul patimilor cu care nimeni niciodată nu te-a învățat să te lupți, prin transparența viselor tale de inocență, care te mai bântuie din când în când. Iisus te caută, Iisus te-a aflat!". 3 Ibidem: "Să zidim biserici din inimile noastre
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Busuioc, Scriitori și publiciștii ieșeni contemporani, Dicționar 1945 - 2008, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2009, pag. 98. Lucrări publicate: Imagini din lumea satului, Gheorghe Boancă, Ed. Pim, Iași, 2008; Lumea satului în tranziție, Gheorghe Boancă, Ed. Timpul, Iași, 2008; Bucurii și patimi din lumea satului, Gheorghe Boancă, Ed. Timpul, Iași, 2009; Iarna din suflete, Gheorghe Boancă, Ed. Timpul, Iași, 2009; Oameni satului, Gheorghe Boancă, Ed. Timpul, Iași, 2010. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]