6,888 matches
-
din 1978), având un rol important în editarea lui corespunzătoare și în organizarea schimburilor de carte. Același rol l-a jucat (încă din 1972) și în redacția revistei academice "Studii și cercetări de numismatică". Gh. Poenaru-Bordea a avut o activitate publicistică susținută. Alături de publicațiile de specialitate, a avut numeroase participări la lucrări colective de referință, recenzii și note - peste 50 (mai ales pentru publicații străine, greu accesibile specialiștilor noștri), prezentări de manifestări stiințifice românești și internaționale, cronici de descoperiri monetare, dări
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
tratează amenințarea poeziei cu pieirea. După dezastrul celui de al Doilea Război Mondial, Horia Stamatu trece de la lirismul strict la o alternanță a liricului cu epicul, mai întâi în poemul ""Juvavum"" (1945). În 1950 începe o dublă activitate literară și publicistică la Madrid, în limbile română și spaniolă. În poemul de largă întindere ""Por la calzadas de Punta Europa"" ("Pe marile drumuri ale Peninsulei iberice", 1956), lirica este mai puțin afectată de orizontul personal, care își găsește expresia în trei poeme
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
2016. Proza: române: Clepsidra lui Cela, Editura Karuna 2008 Bistrița; Palimpsestul dimineții, Karuna, 2012; Cercul scalen, Editura StudIs, 2013, Iași; Diminețile castelanei, Editura StudIs, 2014; Precupeții de nebunii și tristeți, Editura StudIs, 2015; Pajiștea mânzului de cristal, Editura StudIs, 2016. Publicistica: Spectacol derizoriu (Publicistica I), Editura Karuna, 2010; Miza pe nimic (ÎI), Editura TipoMoldova , Iași 2013; Riscul rostirii și tăcerii (III), Editura StudIs, 2015, Iași. Mai români și europeni (IV), Editura StudIs, 2016 Traduceri: Drumul crucii (Le chemin de la croix) de
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
Clepsidra lui Cela, Editura Karuna 2008 Bistrița; Palimpsestul dimineții, Karuna, 2012; Cercul scalen, Editura StudIs, 2013, Iași; Diminețile castelanei, Editura StudIs, 2014; Precupeții de nebunii și tristeți, Editura StudIs, 2015; Pajiștea mânzului de cristal, Editura StudIs, 2016. Publicistica: Spectacol derizoriu (Publicistica I), Editura Karuna, 2010; Miza pe nimic (ÎI), Editura TipoMoldova , Iași 2013; Riscul rostirii și tăcerii (III), Editura StudIs, 2015, Iași. Mai români și europeni (IV), Editura StudIs, 2016 Traduceri: Drumul crucii (Le chemin de la croix) de Paul Claudel, apărută
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
din Bistrița-Năsăud pentru românul Diminețile castelanei, Editura StudIs 2014 Premiul filialei Mureș a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2014 pentru românul Diminețile castelanei Premiul al II-lea al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pe anul 2015 pentru volumul de publicistica Mai români mai europeni. Colaborare constantă la publicațiile "Confesiuni" din Târgu-Jiu, "Conexiuni" și "Mesagerul literar-artistic", sporadic "Răsunetul cultural și Mișcarea Literară" din Bistrița. Victor Știr
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
sindicatul a avut ca principală sarcină rezolvarea problemelor materiale ale cadrelor didactice, demisionînd atunci cînd acesta devine o anexă a partidului comunist. A mai fost pentru scurtă vreme membru și casier al primului comitet județean ARLUS. Are o intensă activitate publicistică, colaborînd la ziarul local „Presa”, condus de H. Fulga și I. Vermont, cu articole cu caracter civic, avînd chiar și un serial, „Teoria ca teoria...”, în care ilustra conflictul dintre vorbă și faptă cu multe exemple. Cu toate că pînă atunci rezistase
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
Encyclopédie de la musique"; "- Pagini din istoria muzicii românești", Editura Muzicală, București: ● vol. I ediție îngrijită și prefațată de Vasile Tomescu, 1966 ● vol. II, "Însemnări cu privire la creația muzicală românească" [1924-1943], ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, 1970 ● vol. III [scrieri publicistice, organizate după interpreți], ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, 1974 ● vol. IV, ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, 1977 - Pagini din istoria muzicii românești, vol. 1; - Pagini din istoria muzicii românești, vol. 2, 1970, editor Gheorghe Firca; - Pagini
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
Hermann Günther Grassmann (n. 15 aprilie 1809 la Szczecin - d. 26 septembrie 1877 tot la Szczecin) a fost un savant german care a activat în variate domenii: lingvistică, matematică, fizică, publicistică. A fost un adevărat umanist al epocii sale. A fost al treilea copil din cei doisprezece ai lui Justus Günter Grassmann, care era profesor de matematică la gimnaziul din Szczecin. Grassmann nu a fost un elev prea strălucit până în 1827
Hermann Grassmann () [Corola-website/Science/320287_a_321616]
-
au evidențiat o cardiomegalie, se crede că a avut un stop cardiac în urma unei tulburări de ritm a inimii. Perioadele de depresie și de criză sufletească au influențat și creația ei poetică. În poeziile ei ca și în activitatea ei publicistică se reflectă oscilația între o formidabilă vitalitate și dorința de a fi prezentă în toate disputele morale și politice ale lumii din jur, și între disperare și melancolie. În octombrie 2005 primaria Tel Aviv a asezat o placă memorială pe
Dalia Ravikovich () [Corola-website/Science/321042_a_322371]
-
prilej a fost ales reprezentant național în Asociația Internațională de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului (IACAPAP). Este autorul a două cărți de specialitate: Psihanaliza pentru medici (Editura Viața medicală românească, 2001) și Personologie marginală și psihotraumatică (Editura Trei, 2006). Activitate publicistică: Începând din anul 1996 a îndeplinit atribuțiile de redactor-șef și apoi redactor principal la săptămânalul „Viața medicală“. În această calitate a editat rubricile de specialitate: Psihanaliza cea de toate zilele, Borderline clinico-psihiatric, Medicina felului de a fi și Portrete
Alexandru I. Trifan () [Corola-website/Science/320591_a_321920]
-
între cei doi s-a organizat, după cum era moda, un duel. Amândoi dueliștii au rămas în viață, Ebner fiind cel rănit și nevoit să se împace până la urmă cu adversarul. În vremea aceea, Ebner a susținut și o intensă activitate publicistică, la început, mai ales, în cadrul publicației "Bukowiner Rundschau". Din anul 1894 a fost redactorul gazetei "Das jüdische Echo", primul ziar care a difuzat ideea națională între evreii bucovineni. În acei ani a avut revelația cărții lui Theodor Herzl, "Statul evreilor
Mayer Ebner () [Corola-website/Science/320640_a_321969]
-
Riga, Letonia. Scrie versuri în limba română și limba letona. Autoare a șase volume, editate la Chișinău și la Riga. Pe linia paterna descinde din neamul Macovei, familie de răzeșeni înstăriți; pe linia maternă - din Movila. Publică articole, versuri, eseuri, publicistica, atît în mass-media din Moldova cît și în cea din Letonia. Paralel continuă să scrie versuri și să traducă din letona. În momentul de față lucrează la studiul fundamental, intitulat " Descoperirea Viitorului" Tratat de viitorologie în trei volume (primul volum
Maria Briede-Macovei () [Corola-website/Science/320733_a_322062]
-
A obținut licența în regie de film de la Universitatea Hyperion. În 2007-2008, Dinulescu a primit o bursă pe film la New York, în cadrul programului Fulbright. A colaborat în decursul anului 2002 cu publicația românească de limba engleză "Romanian Review". A debutat publicistic în 2003 cu o nuvelă în revista "Viața românească". A participat la cenaclul literar „Formarea ideilor” (condus de prozatorul Constantin Stan) și la întâlnirile Uniunii Scriitorilor din România. A colaborat la "Ziua literară" și Revista Tomis din Constanța. În 2005
Luca Dinulescu () [Corola-website/Science/321517_a_322846]
-
marele premiu pentru emisiunea de arhivă “Revoluția română în direct”. Direcția noastră a realizat cu sprijinul colectivului de la Documentare, cărțile: “TVR 40” autor A.Orban, “Premiile TVR 40” (acordate producțiilor participante la concursuri peste hotare) autor Tamara Pasca. Pentru activitatea publicistica am primit “Ordinul Ziariștilor” clasa I de aur, mai multe Diplome de excelență de la Uniunea Ziariștilor Profesioniști, contribuind la crearea ei, la Brașov 1990 și în conducerea căreia am activat mulți ani. Acestora li se adaugă alte diplomă (Congresele sateliților
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
la concursul de decernare a premiilor Clubului Român de Presă pe 2004, obține o nominalizare (Petre Codrea), participând cu 9 emisiuni. RadioDorna a obținut și “Ordinul ziariștilor”clasa a 3-a bronz. În anul 2004 în baza activității literare și publicistice, Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țară Dornelor, îl primește ca membru activ. După încetarea activității la Radio Dorna, conducerea Grupului de presă Cvintet Terra SRL din Vaslui îl angajează director coordonator. Pentru activitatea de la Vaslui i se acordă titlul de
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
reușit să se impună în tot vestul Europei. Estul continentului nu l-a adoptat decât mult mai târziu, anchetele jurnalistice în această zonă fiind considerate extrem de periculoase și în ziua de azi. Ancheta jurnalistică sau investigația jurnalistică este un gen publicistic în care se prezintă rezultatele unei cercetări efectuate pe teren. Ancheta jurnalistică reprezintă produsul final al jurnalismului de investigație și constă, la modul simplist, într-o dezvăluire a unor fapte care afectează în mod negativ interesul public. Ancheta jurnalistică demonstrează
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
în perioada secolelor V-XIV. Ion Hîncu a elaborat în total circa 400 lucrări, inclusiv: 11 monografii de autor, 8 monografii în colaborare, 32 broșuri științifico-populare, 24 rapoarte de cercetări arheologice, circa 130 articole științifice și circa 200 articole de publicistică. Monografii: Articole:
Ion Hîncu () [Corola-website/Science/321748_a_323077]
-
Palatul Cotroceni, din partea cotidianului „Evenimentul Zilei”. Întrebările ei erau de fiecare dată pertinente, iar relatările obiective, cu atat mai lăudabil cu cat acest fapt se întâmplă într-o presă aflată, că întreaga societate românească, la începuturile maturizării ei. Traseul sau publicistic ulterior, în presa scrisă și în televiziune o plasează pe Floriana Jucan drept unul dintre ziariștii cu vocație ai tinerei generații. Profesionalismul sau o recomandă că un interlocutor agreabil și competent" ”"." · Pascal Bruckner „"Energică și enigmatica: iată două adjective pe
Floriana Jucan () [Corola-website/Science/320792_a_322121]
-
este achitat, iar atunci pamfletul va fi cu atât mai redutabil. În ambele cazuri, obiectivul era un răspuns violent la nedreptate. După retragerea de la "Figaro", Émile Zola gândea că-și va publica textul pe foi volante, în lipsă de suport publicistic. Dar Louis Leblois, prietenul colonelului Picquart, i-a sugerat lui Zola să ia legătura cu ziarul "l'Aurore" și cu Clemenceau. „J'Accuse...!” a apărut la două zile după achitarea la 11 ianuarie a lui Esterhazy de către Consiliul de Război
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
Munteanu, exersat prozator de roman..]] Joi, 04/06/2009 - 00:00 | Menuț Maximinian Interviu -REP.: Domnule Dumitru Munteanu, ați scris până acum șase romane, cinci volume de proză scurtă, trei volume de istorie literară, două de eseuri și două de publicistică, în total 18 cărți. Este o cifră impresionantă ce vă situează printre cei mai productivi scriitori dintre cei care trăiesc astăzi în urbea noastră. Ați avut curiozitatea să calculați câte pagini însumează cărțile d-voastră? -DM.: La sugestia unei persoane
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
a fost un poet român. 1948 - 1952 Liceul Gheorghe Șincai București 1952 - 1957 Facultatea de Filologie 1963 - 1965 angajată la ziarul "Scânteia tineretului" 1965 - 1995 angajată la revista "Viața românească" Între anii 1953-1955 frecventează cenaclul Theodor Neculuță; 1955 - debutează în publicistică la revista "Tânărul scriitor"; 1959 - nu i se permite publicarea unui volum cu versuri dedicate Bărăganului; 1961 - publică volumul "Fără popas"; 1962 - publică volumul de reportaje "Câmpia soarelui". Alte volume: "Măști de priveghi" (1968), "Arborele vieții" (1971), "Petrecere cu iarbă
Florența Albu () [Corola-website/Science/315407_a_316736]
-
Asistent la Institutul de Științe Economice și Planificare Iași, unde a predat până în 1955. Apoi, între 1955 și 1963, a predat ca Lector la Institutul Politehnic Iași, Facultatea de Industrie Ușoară, secția ingineri tehnico-economici, având în această perioadă o bogată publicistică în domeniul industriei ușoare. În 1962, în urma divizării secției tehnico-economică a Institutului Politehnic, a fost transferat la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Studii Economice, care se înființase atunci, la disciplina Finanțe generale, secția Finanțe și Contabilitate, unde a funcționat
Ioan Burduja () [Corola-website/Science/321804_a_323133]
-
să contribuie la modernizarea Turciei . De altfel, cu exceptia unei scurte perioade, Halide Edip va petrece cea mai mare parte a intervalului 1924-1939 în afara țării, locuind cu predilecție la Paris și Londra. Revenită în țară, Halide Edip Adıvar își continuă activitatea publicistică pronunțându-se împotriva unor regimuri totalitare și se implică din nou în politică, în calitate de deputată independentă de Izmir. Nu mai puțin importante sunt volumele de memorii ale lui Halide Edip Adıvar care au contribuit la o cunoaștere mai nuanțată a
Halide Edib Adıvar () [Corola-website/Science/321466_a_322795]
-
Sf. Gheorghe din Hârlău prezintă mari asemănări, din punct de vedere al stilului, cu cea de la Biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi. El a remarcat "„aceeași predilecție a zugravilor pentru somptuozitatea materiei, pentru ornamentul luxos, pentru eleganța rafinată a atitudinilor”". În publicistica românească a fost lansată opinia conform căreia arhitectul Nicolae Ghica-Budești ar fi realizat în primii ani ai secolului XX planurile pentru Biserica Sf. Vasile din București luând drept model biserica din Hârlău. În realitate, planurile pentru Biserica Sf. Vasile din
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
sondaj din 2006, 82.5 % din 874 de respondenți au confirmat utilizarea memoriilor de traducere. Aceste memorii sunt folosite în speță pentru documentele caracterizate prin prezența de termeni tehnici și structuri sintactice simple (domeniul tehnic, mai puțin domeniile financiar și publicistic) și repetitivitatea conținutului. Conceptul de la baza memoriilor de traducere nu este recent — cercetarea universitară a început la sfârșitul anilor 1970, iar cele mai timpurii sisteme comerciale au apărut la începutul anilor 1980 — dar au devenit viabile din punct de vedere
Memorie de traducere () [Corola-website/Science/316384_a_317713]