7,320 matches
-
rostită adeseori și tot mai insistent, în cadrul unui program ce ținea cont și de nevoia unui echilibru european cât mai stabil. Un nou echilibru, de fapt, întrucât cel instaurat prin Congresul de la Viena se perimase, iar mișcările naționale de pe continent reclamau un alt sistem. Napoleon II și Bismarck au conceput, fiecare, un tip de echilibru. Alianțele înfiripate spre finele secolului XIX denotă căutări în aceeași direcție. Ele n-au făcut decât să sporească tensiunile și să precipite marele război, care avea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o clipă zdruncinate, să se adapteze din mers la noile circumstanțe, ei care dispuneau de toate resursele, de toate pârghiile, având în același timp (lucru deloc neglijabil) capacitatea de a folosi, în interes propriu, diverse medii sociale. Ei și-au reclamat dreptul de a conduce mai întâi Revoluția însăși, ca "emanație" a acesteia, apoi decizia foarte discutabilă a unui electorat pe care noua cadență a istoriei îl aruncase în confuzie și derută. Până să-și dea seama ce se întâmplă, noii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
vorbi în termenii politologiei. Unica sursă de legitimitate e poporul, iar starea de spirit a acestuia a cunoscut între timp deplasări ce pun sub semnul contestației puterea însăși. Un regim incapabil să elimine, pașnic, sursele de tensiune socială nu poate reclama nici o legitimitate pentru sine și nici o scuză. Convorbiri literare, 1 (ianuarie 1991), p. 5 MOTIVE DE OPTIMISM? Analiștii se arată destul de sceptici cu privire la șansele noastre de a ne rostui acum o bună inserție în lumea liberă. Sceptici, fiindcă după o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o bună inserție în lumea liberă. Sceptici, fiindcă după o răsturnare spectaculoasă de regim, a celui mai aberant regim comunist, românii au ales, chipurile o formulă ce nu se îndepărtează prea mult de vechiul regim. Legitimând oarecum echipa ce se reclamă de la Revoluția din Decembrie `89, însă care nu face decât să prelungească agonia sistemului, electoratul ar fi decis, la 20 mai, că nu dorește o schimbare dramatică, un plonjeu direct în apele democrației și liberalismului. Dar cât de corecte au
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
prin care starea actuală a pământului și a neamului omenesc se poate înțelege rațional"2. Într-o atare viziune, acum familiară, geografia și istoria se îngemănau firesc, participând la efortul sintezei. Între timp, această sinteză a devenit și mai complexă, reclamând colaborarea mai multor științe, a celor din sfera antropologică îndeosebi. Sensul ei a rămas definit de Ranke la jumătatea secolului XIX: "Sarcina istoriei e aflarea acestei vieți, care nu se poate însemna printr-o idee, printr-un cuvânt; spiritul care
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
făcut din frică o temă predilectă, practic inepuizabilă, una care îl invită pe istoric să stea alături de psiholog, antropolog, teolog, filosof în efortul său de a-i lămuri mecanismele, tipologia, formele concrete sub care se prezintă în istorie. Omniprezența fricii reclamă o veghe la fel de întinsă din partea oricui se interesează de idei și mentalități. Eliberarea de frică cere conștientizarea ei perpetuă. Ființa umană are nevoie de protecție, adică de securizarea ei contra spaimelor ce o asediază continuu. Rassurer et protéger e titlul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
spațiu sau altul sunt încă insuficiente, mai ales când e vorba de zonele mai îndepărtate de epicentru. În adevăr, marele seism socio-politic din 1789 a produs în toată lumea mișcări foarte diverse ca formă, conținut, intensitate și de aceea studiul lor reclamă o adecvare continuă la realitatea locului. Progrese în acest domeniu s-au făcut, mai ales în ultima vreme, pe seama comparatismului, a istoriei ideilor și mentalităților, ele fiind stimulate în același timp de cercetările sociologizate și de mai noua direcție antropologică
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
oarecum toată istoria, fie că o privim ca eveniment sau ca discurs. Importantă pentru orice spațiu cultural o atare temă suscită interes mai cu seamă când e vorba de o zonă de convergență ca a noastră. Firește, un studiu sistematic reclamă alt cadru și anumite precauții de metodă. Mai întâi, o remarcă. Distincția între istorie ca tărâm al vieții umane și istoriografie ca reflex al ei e recentă și oarecum didactică. În fond, istoria e una singură, așa cum o arăta dealtminteri
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Istoria îi apărea ca o tragedie, în care scenele descriu "evenimente" și confruntă personaje, iar actele duc mai departe conflictul. O construcție dinamică rezultă din acest efort restitutiv, una în care spre deosebire de sociologie faptele intră "vii" în structura creației, ceea ce reclamă din partea istoricului, alături de un colosal efort cognitiv, însușiri de divinizație și de poezie a stilului. O asemenea viziune îl apropie pe N. Iorga de Michelet, dar și de unele tendințe mai recente. Ea l-a condus din capul locului la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
noi și, în cele din urmă, e foarte multă muncă, un drum lung pe parcursul căruia să nu uităm o clipă formarea capacităților operatorii ale gândirii. La clasele IIV interdisciplinaritatea se poate promova cu succes la orice lecție, când cunoștințele o reclamă. Învățătorul trebuie să se străduiască să extindă și să adâncească legăturile dintre obiectele de învățământ, asigurând continuitatea procesului de instruire de la o etapă la alta, fiecare constituind premisă pentru cele care urmează. La clasele I-IV predarea interdisciplinară favorizează transferul
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de eficiența procesului instructiv - educativ. Cunoștințele sunt pentru elevi „ multe și de necuprins” atunci când sunt prezentate static și relativ dispersat. Ele apar ca „ mai puține și de la sine înțelese când alcătuiesc un flux continuu, sunt succesiv asociate și integrate, se reclamă unele pe altele” (P.P. Neveanu, 1964, p.21). În viziunea unui învățământ interdisciplinar, copiii ar putea dobândi o privire de ansamblu asupra vieții și universului, să asimileze mai temeinic valori fundamentale și să distingă mai ușor scopurile de mijloace. Conținutul
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
În prezent sunt încercări de realizare a interdisciplinarității în învățământul primar cum ar fi corelarea obiectului cunoașterea mediului cu geografia; elemente de limbaj plastic cu abilitățile practice, dar noi , învățătorii , putem realiza interdisciplinaritate între obiectele de învățământ ori de câte ori cunoștințele le reclamă . Începând cu perioada post-abecedară, posibilități de corelare în cadrul aceluiași obiect și între obiecte cresc. Încă de la clasa I trebuie avut în vedere formarea deprinderilor de învățare, punerii bazelor unui viitor transfer de cunoștințe de la un obiect la altul. Faptul că
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
un ajutor însemnat în predarea tuturor obiectelor de studiu. Limba română, istoria, geografia devin mai concrete, capătă o formă mai plăcută și sunt mai ușor înțelese când sunt însoțite de lămuriri prin desene explicative executate la tablă. Acest desen nu reclamă atitudini artistice deosebite. Se schițează cu linii simple conturul sau schema obiectului. În procesul vorbirii apare ca o ilustrare a cuvintelor, deci nu e nevoie și nu se poate întrerupe povestirea pentru a se preocupa de detaliile desenului. Cu ajutorul lui
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
le combine, să formuleze probleme și să caute soluții, valorificând informații de la diferite discipline. Trebuie să combine textul cu desenul, colajul etc. Proiectul se poate realiza individual sau în grup. Organizarea sa în grup aduce mai multe beneficii. Particularitățile individuale reclamă organizarea activităților în grupuri mici, unde sarcinile pot fi individualizate și pot fi mai ușor măsurate, performanțele și progresul înregistrat. Strategiile didactice trebuie să includă învățarea prin cooperare, învățarea prin descoperire, jocul, întrucât acestea sunt modalitățile de abordare interdisciplinară care
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
ridicat de noutate, chiar și pentru persoane care au lucrat „în proiecte ale Băncii Mondiale pentru reducerea poluării din zonele miniere”. 3. Ghidul de proiect oferit participanților la prima sesiune de instruiri a fost studiat cu multă atenție, dar se reclamă că ar fi fost difuzat „un singur exemplar pe proiect” și nu întotdeauna exista posibilitatea multiplicării lui. 4. A doua sesiune de instruire este apreciată ca „o completare de cunoștințe, dar și o fixare absolut necesară”. 5. Responsabilii implicați în
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sunt mai puțin interesați (decât cei din proiectele MIR sau AGV) de aspectele tehnice, de achiziții sau de contabilitate, din cauza faptului că aceste funcții sunt preluate de persoane de specialitate din cadrul ONG-urilor. ONG-urile participante la focus grup au reclamat o nevoie de instruire, îndeosebi pe proceduri de achiziții, pentru acești specialiști. 6. După a doua sesiune de instruiri, s-a relevat că mai este nevoie de precizări suplimentare în ceea ce privește achizițiile (nu atât procedurile, care păreau însușite, cât conținutul unor
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Furnham a distribuit participanților chestionare destinate evaluării nivelului de memorare a mărcii: erau capabili să recunoască sigla mărcii, să identifice numele produsului dintre mai multe nume propuse? A constatat astfel că voluntarii au memorat mai bine marca de bere când reclama preceda serialul, decât în situația inversă, atunci când serialul preceda reclama sau nu erau scene cu bere în serial. Voluntarii au exprimat mai mult intenția de a cumpăra în cazul în care reclama preceda serialul. Autorul este de părere că serialul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
au memorat mai bine marca de bere când reclama preceda serialul, decât în situația inversă, atunci când serialul preceda reclama sau nu erau scene cu bere în serial. Voluntarii au exprimat mai mult intenția de a cumpăra în cazul în care reclama preceda serialul. Autorul este de părere că serialul produce un efect de ancorare mnezică a mărcii: reactivând imaginile mentale legate de bele reactivează și imaginea deja recent fixată în memorie a mărcii de bere. Dimpotrivă, când reclama este difuzată după
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
orientează creierul spre un mod cognitiv de tratare a informației care privilegiază informația. Și bineînțeles e mai bine să nu fie difuzat un program consacrat petrolului sau carburaților: creierul ar risca să rămână fixat pe această noțiune și ar privi reclama din unghiul - foarte dezavantajos - al carburantului! Alăturarea programului de securitate rutieră (menționat mai sus) și a reclamei pentru o berlină luxoasă pare logic din unghiul principiului activării cognitive. Dacă priviți în jurul dumneavoastră veți găsi poate și alte exemple. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
inițiere la violență L legătură „para-socială” M mascul dominant memorie de lucru mod asociativ central de tratare al informației deliberativ morfină distanță față de victimă N narativ auto-referențial neotenie Nucleus accumbens P persuasiune și amintiri autobiografice fenomenul „baby-face” poziționare majoritară precuneus reclame „egocentrice” pentru copii R reacție reacții automate la ideologii receptori ai dopaminei de tip 2 opioizi de tip mu reflex de orientare și dependență vizuală S saturare emoțională sondaje striatum ventral T tensiune și relaxare terminologie jurnalistică testosteron tratament asociativ
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
foarte grav! Riscăm să ne pierdem clientul din cauza asta! Cine știe, dacă au nevoie de piesă pentru cel mai buni clienți ai lor, am încurcat-o de tot. Ultimul lucru de care avem nevoie e să înceapă să ne facă reclamă negativă față de toți clienții lor! Știți doar că eu am dat comanda pentru piesă, și am dovada, nu vreau să trag ponoasele din cauza furnizorului! Să vedeți ce scandal va face clientul, îmi imaginez deja. Iar eu sînt cel care o
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
recolta), și societatea modernă aparent laică, în care istoria s-a separat de mit, iar timpul este progresiv și sideral. Timpul mitic este timpul ființelor supranaturale care coabitează cu oamenii, fără memorie istorică, în vreme ce timpul progresiv, cronologic din epoca modernă reclamă existența unui supraom (vezi Nietzsche, de exemplu) care să ocupe locul lăsat liber de Dumnezeu. Eroul mitic nu trebuie să-și ascundă natura divină sau semidivină. Este de datoria lui să se prevaleze de ea. Supereroul trebuie însă să-și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o întorsătură recentă, confruntată fiind cu teoria potrivit căreia rezistența la "bucătăria națională" nu este numai o problemă națională, dar și una politico-economică. Richard Wilk, de exemplu, susține că fenomenul emigrării, precum și fluxul monetar internațional promovează sau pur și simplu reclamă apariția comunităților identitare locale, de-oarece grupurile de emigranți tind să fie mai conștiente de specificul lor culinar în țara de adopție decât atunci când trăiau în țara de origine 172. "Bucătăria națională", concept relativ recent, ține mai mult de aspecte
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
diverși internați. Din discuțiile purtate cu aceștia, au reținut faptul că sunt mulțumiți de condițiile create și duc o viață demnă și civilizată. Nu au existat situații ca cineva dintre cei cu care au discutat să fi avut ceva de reclamat. La discuțiile finale, membrii delegației și-au exprimat satisfacția pentru modul în care este asigurată viața evreilor în vârstă din țara noastră și au promis că, în viitor, vor face donații Jointului întrucât sunt folosite în mod judicios. [...]”. „În cadrul emisiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
în ceea ce privește complementaritatea abordărilor, trebuie să insistăm pe clivajul care există în teorie și în metodă între sociologii care mobilizează colective pentru explicarea practicilor și cei care încearcă să descifreze mobilurile individuale ale agenților. Astfel, de exemplu, Nathalie Heinich (care se reclamă mereu de la sociologia comprehensivă) continuă să opună scolastic "explicația" și "înțelegerea": "Trebuie oare să lăsăm să domine finalitatea explicativă, inspirată din științele naturii? Sau să-i adăugăm abordarea comprehensivă, specifică științelor umane, care insistă asupra realului și include reprezentările în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]