7,357 matches
-
cererii în contencios administrativ, prin raportare la existența sau inexistența unei cereri prealabile de restituire și a unui refuz nejustificat de soluționare a cererii, însă neparcurgerea acestei etape obligatorii nu imprimă cererii o natură juridică civilă, întrucât în caz contrar reclamanta și-ar putea alege în mod arbitrar natura acțiunii în justiție la care recurge. 6. Raportul asupra recursului în interesul legii Prin raportul întocmit de judecătorii-raportori s-a propus soluția de admitere a recursului în interesul legii și pronunțării unei
DECIZIE nr. 13 din 22 iunie 2015 referitoare la recursul formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. f) şi art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 94 şi 95 din Codul de procedură civilă, cu referire la stabilirea naturii şi competenţei de soluţionare a cauzelor având ca obiect acţiuni în pretenţii prin care se solicită de către o direcţie generală de asistenţă socială şi protecţia copilului obligarea unui consiliu judeţean sau local ori a unei alte direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului la suportarea cheltuielilor de întreţinere pentru persoane care beneficiază de măsuri de protecţie prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264705_a_266034]
-
se instituie o situație net favorabilă asociațiilor de proprietari, deoarece acestora li se creează un acces la justiție și un tratament preferențial prin scutirea de la plata taxei de timbru. Astfel, arată că în cauzele în care Asociația de Proprietari este reclamantă aceasta este scutită de plata taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile având ca obiect pretenții financiare formulate împotriva proprietarilor - debitori, pe când în procesele cu asociația în care proprietarii au calitatea de reclamanți, aceștia din urmă nu sunt scutiți de plata
DECIZIE nr. 81 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 lit. a), b) şi d) şi art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260698_a_262027]
-
2013 prin care s-a declarat neconstituțională sintagma finală a art. 3^1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 , se impune și admiterea acestei excepții de neconstituționalitate. În continuare, apreciază că celelalte argumente invocate de reclamantă în susținerea excepției de neconstituționalitate sunt neîntemeiate. În acest sens sunt considerentele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.007/2012 . Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
2010, Judecătoria Arad - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Alexandru Savici Radivoi cu ocazia examinării acțiunii civile formulate de reclamanta Violeta-Mărioara Bătrînuț (fostă Savici) și a cererii reconvenționale formulate de pârâtul Alexandru Savici Radivoi, ambele într-o cauză având ca obiect sistarea comunității matrimoniale de bunuri. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prin aplicarea prevederilor legale criticate
DECIZIE nr. 59 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261022_a_262351]
-
Alexandru Savici Radivoi, ambele într-o cauză având ca obiect sistarea comunității matrimoniale de bunuri. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prin aplicarea prevederilor legale criticate se instituie, în cazul partajului, o "situație de inegalitate între partea reclamantă, care pretinde un drept evaluabil în bani, fără a-l taxa la valoare, și partea pârâtă care, pentru a-și exercita dreptul la apărare pe cale reconvențională față de dreptul pretins, este obligată să taxeze cererea la valoare." Judecătoria Arad - Secția civilă
DECIZIE nr. 59 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261022_a_262351]
-
și aplicarea acestuia la cazul concret, decurgând din succesiunea în timp a actelor normative prin care a fost modificat cuantumul taxei de timbru în materia cererilor de partaj. În ceea ce privește refuzul judecătorilor de a taxa la valoare cererea de partaj a reclamantei, apreciază că acest aspect excedează controlului Curții Constituționale, stabilirea cuantumului taxelor de timbru fiind de competența instanței de judecată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de
DECIZIE nr. 59 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261022_a_262351]
-
aplicarea Legii nr. 146/1997 se aduce atingere principiului constituțional potrivit căruia cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, deoarece reglementarea legală criticată instituie, în cazul partajului, o situație de inegalitate între partea reclamantă, care pretinde un drept evaluabil în bani, fără a-l taxa la valoare, și partea pârâtă care, pentru a-și exercita dreptul de apărare pe cale reconvențională față de dreptul pretins, este obligată să taxeze cererea la valoare. Față de critica formulată, Curtea
DECIZIE nr. 59 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261022_a_262351]
-
care 2 resortisanți ai acestui stat, domnul Victor Rogojină și doamna Aurica Rogojină (reclamanții), au sesizat Curtea la 12 ianuarie 2004, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). Ca urmare a decesului reclamantei la 17 decembrie 2007, printr-o scrisoare din 28 iulie 2009, reclamantul a furnizat împuternicirile din partea domnului Viorel Rogojină și a doamnei Silvia Rogojină, respectiv fiul și nepoata reclamanților, care doreau să continue procedura în fața Curții. Pentru a dovedi calitatea
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
28 iulie 2009, reclamantul a furnizat împuternicirile din partea domnului Viorel Rogojină și a doamnei Silvia Rogojină, respectiv fiul și nepoata reclamanților, care doreau să continue procedura în fața Curții. Pentru a dovedi calitatea lor de moștenitori ai celei de-a doua reclamante, primul reclamant a prezentat certificatele de naștere ale acestora. 2. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, domnul Răzvan-Horațiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 3. La 27 noiembrie 2008, președintele Secției a treia a hotărât să comunice cererea Guvernului
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
Guvernului. În conformitate cu art. 29 § 3 din Convenție, acesta a hotărât, de asemenea, că admisibilitatea și fondul cauzei vor fi examinate împreună. ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 4. Primul reclamant s-a născut în 1927 și locuiește în Bârlad. A doua reclamantă era născută în 1930. 5. După mai multe proceduri inițiate de reclamanți cu privire la o cerere adresată autorităților la 6 iunie 2001, în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
care le consideră necesare pentru a reglementa folosirea bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor." 11. Guvernul contestă acest argument. A. Cu privire la admisibilitate 12. După decesul celei de-a doua reclamante, primul reclamant consideră că fiul lor, Viorel Rogojină, și fiica acestuia din urmă, doamna Silvia Rogojină, au locus standi pentru a continua examinarea cererii în fața Curții. Acesta susține că, din considerente legate de respectarea memoriei reclamantei defuncte, nu au deschis
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
celei de-a doua reclamante, primul reclamant consideră că fiul lor, Viorel Rogojină, și fiica acestuia din urmă, doamna Silvia Rogojină, au locus standi pentru a continua examinarea cererii în fața Curții. Acesta susține că, din considerente legate de respectarea memoriei reclamantei defuncte, nu au deschis procedura succesorală în privința sa. 13. Guvernul nu a prezentat observații cu privire la acest aspect. 14. Curtea reamintește că, în mai multe cauze în care un reclamant a decedat în cursul procedurii, a luat în considerare dorința de
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
seama de circumstanțele cauzei și de practica internă (supra, pct. 9), Curtea subliniază că, deși domnul Viorel Rogojină nu a prezentat Curții un certificat de moștenitor, în calitate de fiu al reclamanților și de potențial moștenitor legal al celei de-a doua reclamante, acesta are un interes legitim pentru continuarea examinării prezentei cereri. De altfel, Guvernul nu a contestat acest lucru. În schimb, având în vedere circumstanțele cauzei, Curtea nu poate considera că doamna Silvia Rogojină, nepoata celei de-a doua reclamante și
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
doua reclamante, acesta are un interes legitim pentru continuarea examinării prezentei cereri. De altfel, Guvernul nu a contestat acest lucru. În schimb, având în vedere circumstanțele cauzei, Curtea nu poate considera că doamna Silvia Rogojină, nepoata celei de-a doua reclamante și fiica domnului Viorel Rogojină, ar avea, de asemenea, un interes legitim suficient, material sau chiar moral, care să îi justifice calitatea de victimă și continuarea examinării prezentei cereri după decesul doamnei Aurica Rogojină. Prin urmare, Curtea consideră că, în
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
pretinse încălcări ale Convenției 47. În cele din urmă, reclamanții s-au plâns, în temeiul art. 6 § 1 din Convenție, de pretinsul caracter inechitabil al procedurii. 48. Curtea a examinat acest capăt de cerere așa cum a fost prezentat de partea reclamantă. Cu toate acestea, având în vedere toate elementele de care dispune și în măsura în care este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele invocate, Curtea constată că acesta nu indică nicio aparentă încălcare a drepturilor și a libertăților stabilite în Convenție sau în
HOTĂRÂRE din 1 iulie 2014 în Cauza Buceaş şi Buciaş*1) împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268162_a_269491]
-
apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, au fost depuse note scrise de către Daniela Aurica Gramatovici, prin care susține, în esență, că este reclamantă într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca și că a ridicat o excepție de neconstituționalitate similară celei din prezenta cauză. 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a
DECIZIE nr. 673 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268086_a_269415]
-
judiciară de timbru ar fi fost mult mai mică. Prin urmare, este cert că legiuitorul a dorit să stabilească taxe judiciare de timbru pentru că este vorba de cereri evaluabile în bani, însă, s-a ajuns la crearea unei situații defavorabile reclamantei doar pentru că s-a procedat la stabilirea unei altfel de taxe în cazul cererilor de partaj/ieșire din indiviziune. 7. De asemenea consideră că, în condițiile în care se solicită ieșirea din indiviziune, iar părțile au cote determinate, nu este
DECIZIE nr. 673 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268086_a_269415]
-
potrivit art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , nu mai mare cum se ajunge în situațiile reglementate de art. 5 din același act normativ. Totodată, susține că se creează o situație defavorabilă și mai împovărătoare pentru reclamantă în fața instanței de judecată decât în cadrul procedurii notariale. 8. Referitor la critica privind încălcarea art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție arată că, deși liberul acces la justiție poate suferi anumite limitări, inclusiv prin stabilirea unor taxe judiciare de timbru
DECIZIE nr. 673 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268086_a_269415]
-
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanta Laura-Grigorița Tiță Mitrache în cadrul unei cauze având ca obiect soluționarea cererii de obligare la introducerea în salariul său a sporului de 15% aferent obținerii titlului științific de doctor în drept. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în
DECIZIE nr. 617 din 6 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele m��suri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266559_a_267888]
-
lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice. Excepția a fost ridicată de reclamanta Unitatea Administrativ- Teritorială Județul Călărași într-o cauză având ca obiect anularea Notei privind neîncadrarea în prevederile Ordonanței Guvernului nr. 14/2013 a Direcției generale programe europene și a unei decizii emise de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Serviciul
DECIZIE nr. 570 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266651_a_267980]
-
România, cu modificările și completările ulterioare, datorate anterior intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 507/2014 . II. Expunerea succintă a procesului 2. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sighișoara la data de 10 iunie 2014, reclamanta M.T.G. a solicitat obligarea pârâtelor Grădinița cu program prelungit Târnava Sighișoara, Grădinița cu program normal nr. 3 Sighișoara și municipiul Sighișoara prin primar la plata diferenței de chirie neachitate datorată în perioada 1 aprilie 2010-1 aprilie 2014, sumă ce reprezintă
DECIZIE nr. 30 din 5 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Mureş - Secţia civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: care este modul de interpretare a dispoziţiilor articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 pentru actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate şi afectate unor destinaţii de interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266496_a_267825]
-
decembrie 2009, chiria pentru spațiul proprietatea sa folosit de pârâte a redevenit de 7 lei/mp pentru construcție și 2,5 lei/mp pentru teren, astfel cum prevedeau dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 , cu modificările și completările ulterioare. Reclamanta s-a adresat cu o notificare Primăriei Municipiului Sighișoara, în calitate de finanțator al pârâtelor chiriașe, prin care solicita plata chiriei indexate cu indicele de inflație pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2010 și 1 aprilie 2014, opunându-se prelungirii contractului atât timp cât
DECIZIE nr. 30 din 5 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Mureş - Secţia civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: care este modul de interpretare a dispoziţiilor articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 pentru actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate şi afectate unor destinaţii de interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266496_a_267825]
-
prevedeau normele legale și înțelegerea părților din contract. 4. Prin Sentința civilă nr. 1.314 din 15 octombrie 2014 Judecătoria Sighișoara a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Grădinița cu program normal nr. 3 Sighișoara; a respins acțiunea reclamantei ca nefondată cu motivarea că pârâtele au achitat chiria stabilită la punctul 3.1 din contract și că pe toată durata contractului de închiriere nu a fost adoptată nicio hotărâre de guvern prin care să fie actualizat cuantumul chiriei. S-
DECIZIE nr. 30 din 5 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Mureş - Secţia civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: care este modul de interpretare a dispoziţiilor articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 pentru actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate şi afectate unor destinaţii de interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266496_a_267825]
-
actualizat cuantumul chiriei. S-a mai reținut că Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 nu este aplicabilă cauzei, deoarece, potrivit art. 6 din Codul civil, legea se aplică numai pentru viitor și nu retroactiv. 5. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, solicitând schimbarea în tot a hotărârii primei instanțe și admiterea acțiunii. Totodată, a solicitat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 519 din Codul de procedură civilă, cu privire la aplicabilitatea Hotărârii Guvernului nr. 507/2014 asupra cauzelor aflate pe
DECIZIE nr. 30 din 5 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Mureş - Secţia civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: care este modul de interpretare a dispoziţiilor articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 pentru actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate şi afectate unor destinaţii de interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266496_a_267825]
-
cu privire la aplicabilitatea Hotărârii Guvernului nr. 507/2014 asupra cauzelor aflate pe rolul instanțelor la data intrării sale în vigoare, respectiv 24 iunie 2014. 6. În ședința publică din 26 martie 2015, cu ocazia acordării cuvântului în fond, reprezentantul convențional al reclamantei a arătat că nu mai înțelege să solicite sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. 7. Instanța a amânat pronunțarea la 2 aprilie 2015 și apoi la 9 aprilie 2015, când a dispus repunerea cauzei pe rol, a constatat admisibilă
DECIZIE nr. 30 din 5 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Mureş - Secţia civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: care este modul de interpretare a dispoziţiilor articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 pentru actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate şi afectate unor destinaţii de interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266496_a_267825]