8,522 matches
-
Buddha în prototip al „omului divin”, caracteristic tradiției indiene - aparținând unui sistem atestat în egală măsură și în alte arii geografice. Sutta Nipăta e o colecție de texte doctrinare scurte, unele dintre acestea conținând diferite povestiri în proză. Buddhavaṃsa cuprinde relatări despre Buddha și cei 24 de predecesori ai săi, iar Lalitavistara descrie viața și activitatea lui Buddha pe pământ, considerate ca un joc al unei ființe supranaturale. În comentariul său la Buddhavaṃsa, Buddhaghoșa împarte tradițiile referitoare la viața legendară a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
obiectului descris (uimire, încântare, bucurie, spaima etc.) Există opere literare construite exclusiv prin apelul la descriere, ca mod de expunere, cum sunt, de exemplu, pastelurile. Alteori, descrierea apare în cadrul narațiunii, atunci când scriitorul descrie personaje, realizând portrete. 3. Naratiunea Este o relatare a unor întâmplări într o ascensiune de momente. Narațiunea este modul caracteristic al epicului. Autorul povestește fapte si întâmplări prezentate într-un loc si un timp determinate. Toate aceste întâmplări dintro naratiune, legate de personaje, formează acțiunea. La actiune, participă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în mod direct un portret fizic, ci îl alcătuiește din memoria afectivă a Vitoriei, care-și amintește că avea "mustața groasă, adusă a oală", sprâncenele lăsate și statura "îndesată și spătoasă". Trăsăturile morale ale lui Nechifor se conturează și din relatările celor care-l cunoscuseră ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai să aibă toate după gustul lui", prietenos și sociabil, era "meșter la vorbă", oier cinstit și mândru, " om vrednic și fudul". Harnic și priceput, Nechifor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
față de acest tip de surse Își argumentează punctul de vedere prin limitele memoriei umane, lipsa de fiabilitate și subiectivitatea ei. Este recunoscut faptul că, pe măsură ce intervalul de timp care se scurge Între momentul desfășurării unui eveniment și cel al unei relatări despre acesta este mai mare, crește probabilitatea ca răspunsurile date să conțină unele lacune. În ceea ce privește subiectivitatea, nu se poate nega faptul că același eveniment este perceput diferit de mai mulți indivizi, În funcție de diverși factori. Aceste argumente, evocate de istoricii tradiționaliști
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Închisoare, masa, persecuțiile, condițiile de muncă, viața religioasă, cotidianul de detenție, descrieri ale unor penitenciare, precum și portrete de gardieni și deținuți. Deși, potrivit temei proiectului, ar fi trebuit să ne axăm doar pe viața din detenție, În cele mai multe dintre cazuri relatările vizează și viața de după eliberare, intenția fiind aceea de a arăta și modul În care foștii deținuți au reușit sau nu să se reintegreze din punct de vedere socioprofesional. De altfel, pentru majoritatea celor intervievați, eliberarea din temnițele comuniste a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dorite forme sociale ar fi în stare să facă să dispară, ca prin farmec, toate mi zeriile sociale“. Tot lui îi aparțin, desigur, și alte tălmăciri, nesemnate, 6 studiu introductiv printre care Părinții nihilismului de Victor Tissot, precum și o scurtă relatare despre al doilea Congres național al studenților universitari români, întrunit la Pitești în septembrie 1881, în cadrul căruia el prezentase darea de seamă oficială, o înflăcărată analiză a problemelor națională și socială, care se puneau atunci în fața poporului român și în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Primul volum al ediției noastre nu reproduce în întregime primul tom al Bucureștilor de altădată, în care însemnările lui Bacalbașa ajung până la sfârșitul anului 1884; considerente de spațiu, dar, în același timp, și intenția de a încheia acest volum cu relatarea unor momente de răscruce din istoria țării noastre ne-au determinat să oprim expunerea odată cu menționarea evenimentelor anului 1877, anul proclamării indepen denței de stat a României, când o nouă perioadă istorică începe în viața social-politică și economică a patriei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
referă mai departe Bacalbașa fusese transformat în 1862 de către sculptorul Karl Storck, care îi adăugase o scară amplă cu două brațe, existentă și astăzi. 304. În original, greșit: închinai. 305. Iată, în completarea textului lui Bacalbașa, o succintă și sobră relatare a unei „serate danțante“ din saloanele lui Gr. Suțu, reprodusă din presa vremii: „De câteva săptămâni d. Gr.C. Suțu a deschis frumoasele sale saloane eleganței Bucureștilor. Joia trecută a fost o splendidă serată danțantă unde tot ce este mai elegant
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
căreia îi acorda asistență medicală gratuită. De altfel, a murit el însuși sărac, în octombrie 1887 (v. dr. Em. Dorian, Doctorul Drasch și medicina „făcătoare de minuni“, în vol. Istoria medicinii. Studii și cercetări, Ed. Medicală, București, 1957, pp. 369-377). Relatarea altor vindecări miraculoase ale doctorului Alois Drasch, care se deplasa călare prin București, avea „o statură de Hercul și niște picioare enorme“, în: Amintiri din trecutul negustoresc, industrial, al profesiunilor libere și meseriilor din România de dincoace de Milcov de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al Republicii Franceze) primea numeroase scrisori de felicitare din toată lumea, în special din partea tineretului radical și liberal care considera Franța o țară a libertății și demo crației, opusă Germaniei despotice (am aflat astfel în TEL., în numerele din mai 1874, relatări despre asemenea mesaje primite de Thiers chiar din Australia, Peru etc.). Tinerimea statuia lui mihai viteazul cauză de turburări studențești În noiembrie 1874 într-una din sălile Universității era instalată școala preparatoare de bacalaureat. Într-o bună dimineață un coleg
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sturdza, Jacques Elias și Em. Protopopescu Pake.55 54. Scrisoarea - datată „Paris, 22 mai 1878“ - a apărut în: TEL., an. V, nr. 939, 15 mai 1875, p. 1 și în Alegătorul liber din 19/31 mai 1875, p. 2. Toate relatările lui Bacalbașa referitoare la agitatul an electoral 1875 sunt cam exagerate în favoarea liberalilor; în primul rând manifestații de 10 000 sau chiar 1000 de persoane adunate spontan erau greu de imaginat în Bucureștii anilor respectivi, când alegătorii la un colegiu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ieri, la 3 ore dimineața, unul din monitoarele turcești cari erau staționate la Măcin a zburat în aer. D-astădată nu tunul, ci torpila a cauzat această nouă și însemnată pierdere turcilor“ (ROM., an. XXI, 15 mai 1877, p. 431). Relatarea lui Bacalbașa este exactă, cu următoarele precizări: șalupa torpiloare Țarevici (sau, după alte surse, Cesarevici, însemnând același lucru), era, de fapt, șalupa torpiloare cu vapori Rândunica, din flota română, construită în Anglia în 1874 și pe care autoritățile noastre o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Guvernamentalii răspundeau că aceste cuvinte au fost rostite numai spre a face impresie asupra țarului și a-l îndemna să nu mai reclame cele 3 județe basarabene restituite nouă prin Tratatul de la Paris.83 360 bucureștii de altădată 82. Potrivit relatărilor oficiale, în prima trăsură „à la Daumont“ (d’Aumont) s-au urcat țarul, cu principesa Elisabeta și marii duci Vladimir și Sergiu; în a doua, marele duce moștenitor Alexandru Alexandrovici, marele duce Nikolai și principele Carol; în a treia, marele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a luat parte și batalionul 2, din Regimentul 5 linie, comandat de maiorul Leonida Iarca. În general, informațiile pe care le furnizează aici Constantin Bacalbașa referitoare la participarea armatei române la războiul împotriva Turciei din 1877-1878 sunt lacunare și nesigure. Relatările din ultimele două paragrafe se referă la lupta din 27 august/8 septembrie 1877, și nu la bătălia din 30 august/11 septembrie, la care Regimentul 13 dorobanți, suferind pierderi importante, nu a mai luat parte, fiind înlocuit cu Regimentul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Grivița no. 2. Bineînțeles, se adăuga că Lahovary nu-și îndeplinise însărcinarea, din lașitate. Deci, când soldații români, în asalt, au ajuns în fața obiectivului, au fost trăzniți de focurile încrucișate ale celor două redute.150 384 bucureștii de altădată 149. Relatarea lui Bacalbașa este inexactă, el confundă două momente deosebite ale războiului. Colonelul Alexandru Anghelescu a fost înlocuit la comanda Diviziei a IV-a de infanterie nu după bătălia de la 30 august/11 septembrie, pe care nu el o fixase la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
blamată de ziarele vremii, de Telegraful și Războiul (acesta din urmă considera zvonul „o glumă infamă“ în numărul său din 2/14 septembrie 1877), iar Pressa, la „Cronica interioară“ (an. X, nr. 178, 2 septembrie 1877, p. 2) publica o relatare mai largă pe care, pentru că înregistrează exact atmosfera momentului, o reproducem în întregime: „Ieri dimineață, trecând pe Podul Mogoșoaiei, observarăm o mare animațiune pe Piața Teatrului și înaintea Hotelurilor Broft și Hugues. Lumea era adunată în mare număr și citea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
d-nei Orăscu“, Pressa, an. XI, 9 iunie 1878, p. 3, știre pre luată din Gazeta Transilvaniei). „Crima din strada Renașterii“ a avut loc însă nu în august 1876, cum notează Bacalbașa, ci la sfârșitul lunii iulie 1877 (vezi o primă relatare, sobră, în Pressa, an. X, 2 august 1877, p. 3; asasinii au fost prinși în Transil vania, câteva săptămâni mai târziu - „Asasinatul Orasca Nicolaidi și fiica“, Pressa, an. X, 23 august 1877, p. 2). Mult mai târziu, tocmai când era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la Muzeu (TEL., 4 decembrie 1875, p. 3). addenda Reproducem selectiv, așa cum am precizat în Nota asupra ediției (1987), pasajele mai im portante eliminate de Bacalbașa atunci când a pregătit pentru a fi cuprinse în volum textele preluate din Adevărul, unele relatări mai dezvoltate precum și dialogul susținut cu cititorii ziarului privind probleme legate de amintirile sale. Pagina 56 * Adevărul este că tot tineretul de pe vremuri a intrat în lume fără pregătire. Lipsă de profesori, lipsă de educatori, lipsă de pilde bune, cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
15 ianuarie 1922, pp. 1-2.) Povestea lui Ionică Frumosu este reluată de Bacalbașa, într-o formă mai comprimată, în vol. III al acestei ediții (v. cap. Anul 1886); despre Popa Tache v. vol. III al ediției de față, ace eași relatare, mai rezumativă. Pagina 157 * O doamnă îmi atrage atenția că principesa Irina Suțu nu era născută dintr-o familie burgheză, ci dintr-o familie din cele mai aristocrate, familia Hagi-Moscu având o ascendență nobiliară fără contestație posibilă. Iau act cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
frază care a rămas de la simpaticul Bonifaciu. (Id., ibid., nr. 11643, 21 mar tie 1922, pp. 1-2.) Paragraful este reluat succint de Bacalbașa într-o notă de subsol, în volum (v. p. 251, nota 29). Pagina 242 * În Adevărul o relatare mai dezvoltată a întrunirii din sala Bossel: O întrunire publică este anunțată la sala Bossel, fiindcă alegerile generale pentru Cameră sunt în apropiere. Întrunirea e anunțată de Nicolae Fleva. Este începutul marii campanii politice care se va sfârși cu răsturnarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
drapel în mână, în fruntea soldaților, urcându-se pe parapetul redutei la asalt. Un curent nou de aer sănătos străbate Bucureștii. Un suflet românesc nou este în pregătire... (Id., ibid., nr. 11765, 6 august 1922, pp. 1- 2.) Cele mai multe din relatările din paragrafele de mai sus au fost reluate de Bacalbașa, cu modificări, în paginile precedente ale volumului. Pagina 382 * La 2 iunie 1877 apare în București cel dintâi ziar cotidian francez L’Orient, sub direcția și în proprietatea unui francez
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
climate” nesigure, printre „solomonari” imprevizibili, atenția mea s-a concentrat pe depistarea amenințărilor, insinuărilor răuvoitoare, criticilor nedrepte, precum și a limbajului dublu, greșelilor de limbă, alunecărilor în grotesc. Organic, n-am suferit și nu sufăr limbuția, trăncăneala, retorica oficială, recitările zgomotoase, relatările afectate, chichi-urile, exprimările simandicoase, schimonoselile didactice, certurile furibunde, confesiunile de bețivi, povestirile scabroase, abordările familiare, mojiciile, înjurăturile etc. Ori de cîte ori am fost nevoit să ascult așa ceva, am fost torturat interior. M-am „răzbunat” notîndu le, să știu din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
n-a avut ideea să-i ia „concediu fără plată”. Explicația dată de ea plecării e că acesta „n-are socoteală”. „Da’ cînd s-o întors îi crescuse?”, a întrebat madam Vîță, scuzîndu-se față de mine, singurul bărbat ce asista la relatarea ei, „pentru vorbele nu prea elegante”. Povestea nu s-a oprit aici. Dovadă că bărbatul Băisăniței e totuși potent, în absența ei, l-a vizitat în mai multe seri o lucrătoare de la aceeași fabrică. O vecină de pe Bucegi, care are
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ziariștilor le recomandă să lupte „pentru adevăr” și să atingă „un stil bun”. Ce înțelegea Tito prin „stil bun”? Stilul „concis, simplu și obiectiv”, nu arid, nu abscons, opusul „frazeologiei”, pe care o „detesta strașnic”. Discutînd problema percepției și a relatării corecte a evenimentelor, îndeosebi a celor de politică externă, el spune următoarea frază memorabilă: „Totul este însă important, tovarăși, deseori chiar și o virgulă”. Cu alte cuvinte, ziaristul are nevoie de cultură și de gramatică, de documentare și de măiestrie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a visat pe mama și pe tata stînd în ogradă și așteptînd căruța trimisă la Verești să mă aducă de la gară. „Cum, așa degrabă?”, și-ar fi zis, ascultînd o, convinsă că boala m-a terasat de tot. Sincer vorbind, relatarea ei m-a cam tulburat și pe mine cîteva clipe. După ce mi-am redobîndit calmul, i-am mărturisit că și eu îi visez pe părinții noștri, dar fără pic de înfricoșare. Eu continui să-i cred niște prezențe tutelare, care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]