11,435 matches
-
au așteptări și ambiții mai înalte pentru copiii lor, dar manifestă, în același timp, mai multă toleranță, mai mult “liberalism”, apelând mai frecvent la explicații raționale și la culpabilizarea copilului; sancțiunile fizice sunt utilizate mai rar. Apelul diferențiat la sancțiuni relevă modele pedagogice și etice diferite: dacă în rândurile categoriilor populare sancțiunea este legată de gravitatea consecințelor imediate(mai ales materiale) ale conduitei copilului, această conduită rezultă dintr-o viziune asupra lumii care valorizează conformismul și respectabilitatea, constrângerile exterioare fiind cele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
este admonestat de părinți, el va recurge la minciună, dar trebuie recunoscut că, în acest caz, inițiativa nu îi aparține. Aceasta nu poate atenua însă gravitatea unor manifestări legate de starea de aviditate negativă a copilului, cum ar fi cea relevată de gestul transformării notelor, din bune, în , și mai bune, chiar dacă un astfel de gest s-ar explica prin aspirația părinților la note maxime. La vîrsta școlarității, se pot manifesta unele tipuri de minciună cu caracter patologic, care au la
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
accidentale. O mare parte dintre copiii care furau prezentau un nivel intelectual coborât, iar debutul și comiterea furturilor curente proveneau, din îndemnurile unor copii cu un intelect bine dezvoltat, care jucau rolul de organizatori și observatori. Acest gen de furt releva așadar, un insuficient discernămînt la subiecții care-l practică. O trăsătură aparte au prezentat-o copiii cu manifestări perverse. Unii dintre aceștia practicau furtul în manieră vedetistă sau impulsiv-sugestionată. Alții furau pentru a cauza încurcături unora dintre ei, denunțându-i
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
prezintă o serie de elemente caracteristice, legate de organizarea si funcționarea instituției educative, de caracteristicile demografice ale populației școlare, de practicile sociale specifice, de capacitatea școlii de a eticheta/ierarhiza elevii etc. Aceste aspecte, care determină specificul vandalismului școlar, se relevă la nivelul mai multor variabile. 1. Indicele vandalismului școlar diferă de la o școală la alta în funcție de :mărimea școlii; situarea școlii într-o zonă caracterizată de un indice mare al criminalității;compoziția etnică, socială, rasială a populației școlare. 2. Ca distribuție
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sternocostal va fi protezat intern. Prezența semnelor ce indică o ruptură bronșică (emfizem subcutan cervicocranian, pneumotorax compresiv) impune toracotomia în urgență. Percuția toracelui poate aduce date foarte importante, chiar efectuată cu pacientul în decubit. Matitatea asociată cu instabilitate hemodinamică poate releva un hemotorax masiv care trebuie puncționat imediat. Recidiva rapidă a hemotoraxului după puncție asociată cu lărgirea umbrei mediastinale la examenul radiologic, cu sau fără puls paradoxal sau jugulare turgescente, ridică suspiciunea unei rupturi de aortă. La politraumatizatul aflat în șoc
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
leziune abdominala sau/și cerebrală. Aspectul conținutului vărsăturii (alimente, sânge, bilă) poate da indicii despre tipul leziunii, iar sondajul gastric și endoscopia în urgență sunt mijloace foarte importante de diagnostic. Apariția pneumoperitoneului după insuflarea de aer în tubul digestiv (EDS) relevă prezența unei rupturi gastrice sau duodenale. Meteorismul abdominal este un semn care poate să apară atât în leziunile viscerelor cavitare, cât și acelor parenchimatoase, dar trebuie privit cu rezervă atunci când există fracturi de coloană sau bazin. Puncția peritoneală poate fi
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
lumea antică păstrăm și cunoscutele concepte: Kalos kai agatos (Frumos și bun) și Mens sana in corpore sano optandum est (este de preferat o minte sănătoasă într-un corp sănătos) în conținutul cărora sunt simbolizate idei valoroase despre idealul educativ, relevându-se sugestiv unitatea strânsă dintre fizic și psihic, multipla și complexa lor intercondiționare. Sportul cunoaște în prezent un activ proces de dezvoltare din punct de vedere material, apar noi activități sportive și recreative. În țara noastră, sportul constituie activitate de
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
deși Partidul Comunist nu avea decât 1665 de membri, din aceștia 600 fiind muncitori, 155 țărani și 178 intelectuali. Se poate observa că detașamentul muncitoresc era destul de important , repezentând aproape 35 % din totalul membrilor de partid. Un lucru demn de relevat este faptul, că la conducerea acestui partid, scos în afara legii în 1924, se aflau elemente străine originii românești, precum Vitali Holostenko, Elek Köblös, Boris Stefanov. și în cadrul Partidului Comunist din România s-au desfășurat lupte fracționiste, în grupări ce s-
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
efect foarte mare asupra criticii occidenttale 3. În special critica americană în domeniu, care s-a dezvoltat urmând ideile lui Spitzer, va defini exphrasis ca pe descrierea unei opere de artă4. Totuși, unii filologi moderni, cum ar fi Bernard Vouilloux, relevă improprietatea acestei definiții moderne, care își păstrează numele din greacă, pretențios de altfel, și observă că în greacă de ekphrasis semnifică doar descriere și nu neapărat descriere a unei opere de artă. Vouilloux propune să renunțăm la a-l folosi
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
urmă", prin care "se întâmplă pentru prima oară ca Biserica românească, printr-o faptă de ocară a chiar conducătorilor ei prepuși, să se scoată din ecumenicitate"7. În cadrul rubricii permanente "Rătăcirea sinodală", Paul Sterian analizează argumentele științifice ale noii Pascalii, relevând două lucruri de bun simț: Sinodul nu reprezintă o reuniune a savanților, iar problema pascală nu este de ordin științific 8. George Racoveanu probează necanonicitatea deciziei sinodale cu privire la stabilirea datei prăznuirii pascale din perspectiva istorică, plecând de la primul Sinod Ecumenic
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
bisericească și că elementele lor aparțin patrimoniului bisericesc pe care mirenii au dreptul și datoria să-l apere împotriva oricărei pofte de schimbare. Stabilind limitele cunoașterii științifice, care nu interferează cu chestiunea calendarului, bazat pe Tradiție și canoane, filosoful român relevă grava confuzie pe care o face înaltul ierarh între data aflată în tabelele pascale și sărbătorirea de fapt a Sfintelor Paști 31. După sărbătorirea din 31 martie a Paștilor, "Cuvântul" publică o serie de reacții ale spațiului ecumenic ortodox față de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Ortodoxă să-și păstreze ființa, scutind-o de eventualele manifestări discreționare ale unei singure persoane. "Cezarismul bisericesc" nu a fost inventat, pe drept cuvânt, la Roma. Nae Ionescu pleacă de la o analogie sugestivă dintre Diotref și Sfântul Pavel pentru a releva semnificația cezarismului bisericesc Sed is, qui amat primatum genere in eis, Diotrephes, non recipit nos (dar Diotref, care ține să fie primul între ei, nu ne primește) (A treia Epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Ioan 9). Diotref, "un episcop orgolios
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a caracterizat aceste opțiuni drept expresii fundamentale ale protestantismului. În schimb, la aceste argumente naeionesciene, preopinentul de la "Universul" oferă trei puncte de vedere discutabile: 1. prin statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe Române se stabilesc anumite cazuri în care se relevă dependența episcopului de mitropolit. În virtutea acestui principiu, Patriarhul poate, din punct de vedere canonic, să dea pastorala cu pricina; 2. Patriarhul nu era obligat să consulte Sfântul Sinod în această privință, nefiind vorba de o problemă dogmatică; 3. Ortodoxia nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
bizantină, cu simplitatea hieratică, specifică stilului răsăritean 17. În perioada interbelică, mișcarea de alunecare a Bisericii Ortodoxe Române spre catolicism era departe de a se fi încheiat, în pofida semnalelor de alarmă trase de elita intelectuală. Toate încercările ei de a releva implicațiile dezastruoase ale acestei mișcări de glisare spre catolicism, prin alterarea ființei Ortodoxiei, se loveau de opacitatea ierarhiei bisericești, ce nu mai era pătrunsă de duhul pravoslavnic. După episodul arborării mănușilor roșii, apare proiectul de regulament al Patriarhiei, întocmit de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
București (L'activité spirituelle dans l'Archevêché de Bucarest). Secțiunea a treia intitulată La vie religieuse en Russie, redă, după "Tserkovniya Vyedomisti", din 15 martie 1927, scrisoarea Mitropolitului Petru (La lettre du Métropolite Pierre) către credincioșii ruși, în care se relevă dificultățile prin care trece Biserica Ortodoxă Rusă, aflată sub ocupație bolșevică, precum și scrisoarea Mitropolitului Serghei către Patriarhul Miron Cristea (Lettre du Métropolite Serge au Patriarche roumain). În secțiunea, Revue critique, Mircea Eliade publică textul Les religions des mystères dans les
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
un curent politic, adesea cu atitudini extremiste, xenofobe, autarhice" este contraproductiv în măsura în care Ortodoxia nu se confundă cu practica culturală sau cu cea politică, în pofida unor derapaje care începeau să prindă contur în interiorul Bisericii, amendate de elita intelectuală interbelică, precum am relevat, prin analiza noastră, în anumite cazuri punctuale. Dacă Nichifor Crainic a pledat pentru etnocrație, Nae Ionescu nu a susținut "decuplarea de Occident", cum greșit se invocă acest lucru, distinsul Profesor de logică și metafizică racordând tradiția românească la cea autentic
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Această încercare de interpretare critică a ideii de națiune nu trebuie înțeleasă ca o motivare a vreunui proiect utopic, retrograd, ci numai o problematizare a unei perspective a teologiei politice. O critică riguroasă asupra raportului dintre Biserică și națiune ne relevă grosso modo limitele unui asemenea demers hermeneutic. Pornind de la o posibilă discuție asupra naționalității și a Bisericii, este de-a dreptul ciudat de a constata cum o anumită formă culturală, prost învestită, poate falsifica spiritul, alterând posibilitatea de a lua
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
încălzit al acestui curent de viață în Hristos prin mărturisirea, rugăciunea și eforturile lor de conformare spirituală cu Hristos"9. Fără a separa aceste elemente esențiale care intră în alcătuirea Tradiției, Dumitru Stăniloae le analizează pe fiecare în mod individual, relevând miza lor în construcția Predaniei. Astfel, Tradiția cuprinde: • "o învățătură crezută și mărturisită despre Dumnezeu și despre lucrarea Lui de mântuire în Hristos". Învățătura nu se desparte de credința sau de mărturisirea ei; ea nu este "teoretică", ci "practic-mântuitoare", raportându
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
un cadru specific. Printr-o punere corectă a acestor termeni în ecuația unei dezbateri aplicate, se poate reliefa miza raportului dintre autoritatea religioasă și cea laică. Un demers interdisciplinar de istorie culturală va reuși să gestioneze aceste raporturi sui generis, relevând funcțiile lor esențiale în economia unei dezbateri serioase, deocamdată amânate, asupra acestei problematici importante. O istorie intelectuală autentică, lipsită de orice ideologizare sau de un fond resentimentar contraproductiv nu va putea ocoli un asemenea subiect major al spațiului cultural românesc
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cea a Revelației. Evidența reprezintă modelul adevăratei cunoașteri trecute prin filtrul apofatic. Este vorba de noțiunea de cunoaștere vie, cunoaștere-viață, cunoaștere-iubire, în sensul teoriei lui Homiakov. Cu alte cuvinte, Adevărul nu se descoperă decât iubirii reciproce a tuturor. Teologul rus relevă enciclica Patriarhilor răsăriteni trimisă Papei Pius al IX-lea, în 1848: Păstrătorul Adevărului este tot poporul Bisericii, aceasta fiind formula noțiunii de sobor sau de colegialitate. De fapt, unitatea dintre rațiune și credință se stabilește pe măsura apartenenței ființei la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dintre teologic și estetic, riguros definită de domnul Mihail Diaconescu, în cadrul demersului său analitic, rupe ab initio ideea pretinsei autarhii a esteticului și artei, mai ales că valorile exprimate de estetic nu pot fi conceptualizate decât în măsura în care sunt suținute și relevate de ipostazele încorporării lor. Cu alte cuvinte, toate aceste ipostaze ale artei ființează ca modalitate sui generis de comunicare, comuniune și revelare a unui altceva care le transcende. Cu siguranță, nu este vorba de o simplă decriptare, analizare și hermeneutizare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
românesc, București, Anastasia, 1995, p. 170. 2 Ibidem, p. 173. 3 Ibidem: Spre deosebire de misticismul slav și de înclinările metafizice ale grecilor, amatori de subtilități dogmatice, creștinismul românesc e mai mult intuitiv, ceea ce se potrivește de altfel și cu temperamentul liric (relevat și de unii străini ca Romier, Keyserling, Bartok și alții). Respectă apoi și Predania, adică e tradițional, dar nu în sensul bizantin (cu nota sa complexă levantină), ci mai mult în sens național, legând datinile sale religioase de străvechea pietate
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
îngreuna acțiunea educativă a școlii. Atitudinile educative ale părinților sunt foarte numeroase și nuanțate în funcție de particularitățile fiecărei familii și de împrejurările concrete de viață pe care le trăiesc. Cu toate acestea, ele pot fi analizate și evaluate după anumiți parametri relevați de cercetările în acest domeniu. Aceștia apar delimitați de atitudini extreme între care se găsesc măsurile optime pentru procesul dezvoltării copilului. Ei sunt: respingere-acceptare, neglijare- supraprotecție, permisivitate- restrictivitate, indulgență-autoritarism etc. Cadrul general în care se formează copilul de cele mai multe ori
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
pag. 67). Pentru a putea învăț a bine, temeinic, profund, elevii au nevoie, mai întâi, să se simtă confortabil din punct de vedere fizic, să se simtă simpatizați, încurajați și să aibă relații cât mai bune cu colegii. Cercetările au relevat că elevii au tendinț a de a fi la înălț imea aș teptărilor profesorului. În acest caz, aceste aș teptări pot fi utilizate pentru motivarea elevilor. Dacă se așteaptă și se solicită cât mai mult de la elevi, adesea se va
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
numite mentalități sociale. Ele nu dispar niciodată. Se camuflează în zonele cele mai obscure ale inconștientului (individual și colectiv), izbucnind surprinzător pentru a ne evidenția singularitatea și specificul în raport cu ceilalți. Această singularitate a mea ca român, de exemplu, mi-o relevă chestionarea tăcută și meditativă a propriului Sine, fie analiza minuțioasă a mărcilor identitare specifice comunității din care prin naștere fac parte. Mai există o cale onorabilă de a-mi defini identitatea: cea care aduce în prim plan hermeneutica lui alter
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]