7,552 matches
-
intruziune în sfera domestică, în viața privată și intimă, în cercul strâmt al existenței cotidiene, familiale și personale. Angoasa intruziunii, care poate merge până la refuzul găzduirii ține la fel de bine de analiză psihologică și sociologică privind intimitatea. Grupul social poate să resimtă ca o primejdie intrarea unui element exterior și diferit în sânul său. Fiecare grup se distinge printr-un mod de funcționare care se sprijină pe coerența membrilor și pe excluderea celor care nu fac parte din el. Distincția aceasta permite
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
va căuta refugiu în fundul vasului, această metaforă nautică a existenței și a conștiinței. În labirintul vaporului, el regresează atât încât găsește o vizuină, cabina fochistului. O asemenea regresie, motivată de presentimentul dificultăților inevitabile care îl așteaptă, este explicată de teama resimțită în fața noului, în fața necunoscutului. Naratorul vorbește de acești emigranți care fac eforturi zadarnice pentru a "descifra prospecte incomprehensibile". Această incomprehensibilitate nu se datorează doar limbii engleze, pe care Karl o va asimila, de altfel, destul de repede și care nu pune
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
gata, uitând de situația sa, să se lase pradă somnului, astfel încât percepția sa asupra lumii devine foarte onirică și el se întoarce la ideile sale din copilărie. Mai mult, revoltat de idee de injustiție, probabil identică celei pe care o resimte pentru că a fost alungat de acasă, el va lua apărarea fochistului, a acestei figuri paterne demne de milă devenindu-i tată, conducându-l la căpitan și lansându-se într-o luptă oratorică pentru a pleda cauza acestuia dinainte pierdută. O
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că se manifestă deodată urmările acestui efort excesiv și nu era deloc momentul. Se simțea irezistibil atras să facă noi cunoștințe, dar fiecare dintre ele îi sporea oboseala" (31). Astfel K. marginalul, omul excesului și al transgresiunii, termină prin a resimți foarte repede consecințele efortului său dar își dă seama imediat că ceea ce îi sporește oboseala e mai puțin mersul fizic însuși și mai mult consecințele psihice legate de acest mers, oboseală psihică legată de o situație nouă, ființe noi, un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a încrederii este dorită nu numai ca simplă primire a călătorului dar și ca ceva care privește "îndeaproape" existența naratorului. Desigur că este aici în joc integrarea în familia însăși și că cercul familial este locul însuși al unei ospitalități resimțite ca insuficiente, indiferente și meschine. Ne gândim evident la judecățile negative, transcrise de Kafka în Jurnalul său, ale familiei sale despre activitatea sa de scriitor, cea a unchiului spunând "mereu aceleași platitudini", parcurgând cu privirea hârtiile de pe masa lui Kafka
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
islamismului se combină pentru a crea o arenă politică regională puternică. Naționalismul arab și islamismul trezesc amândouă identitatea statelor locale și legitimează un grad neobișnuit de înalt de interpretare a securității".105 Pericolul terorist care în ultimele luni106 s-a resimțit tot mai frecvent pe continentul european, dar și pe întregul mapamond, constituie un argument în plus prin prisma imperativității regândirii unui parteneriat de securitate care să ofere o perspectivă realistă de stabilitate a statelor lumii. 1.2. Diplomație și alte
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
avânt doctrina Jihadului islamic; aceeași susținători consideră că atâta vreme cât regimul iranian nu va fi învins, nu va fi stabilitate în Irak, Liban, Autoritatea Palestiniană, dar și în alte state din Orientul Mijlociu.207 Cea mai recentă 208 amenințare (care s-a resimțit încă din vara anului 2014209) vine din zonele de nord ale Irakului și Siriei, unde jihadiștii impunându-și propriile legi islamice au proclamat un califat cu capitala la Mosul; așa-numitul califat intitulat Statul Islamic din Irak și Siria (ISIS
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
faptul că la 3 ianuarie, în Iordania, s-a încercat reluarea negocierile de pace care trenau de la sfârșitul anului 2010, la care au participat alături de oficialii israelieni și palestinieni reprezentanți ai Cvartetului pentru Orientului Mijlociu.387 Primăvară arabă s-a resimțit și în Yemen, prin transferul de putere înregistrat pe 27 februarie, când președintele Ali Abdullah Saleh (care a condus țara timp de 33 de ani) a predat puterea vicepreședintelui Abd-Rabbu Mansour Hadi, în urma câștigării alegerilor.388 Între 14 și 21
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în procesul de pace, iar societatea 1117 civilă (de ambele părți) nu a reușit să găsească un limbaj comun al înțelegerii prin care să împărtășească aceleași perspective asupra soluționării conflictului israeliano-palestinian. Un lucru este cert: oamenii simpli, cetățenii obișnuiți nu resimt efectele procesului de pace în viața de zi cu zi, palestinienii continuă să sufere din cauza privațiunilor generate de ocupația coloniștilor, iar israelienii trăiesc în continuare sub imperiul fricii izbucnirii unor atacuri teroriste. Se poate conchide că incapacitatea de a se
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
potrivit este opera lui Andrew Linklater, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți contemporani ai teoriei critice. Linklater consideră că statul modern este definit în termeni etici, în sensul că există diferențe majore între drepturile și obligațiile pe care cetățeanul le resimte față de această comunitate politică și cele pe care le ia în considerare în raport cu cei aflați în afara frontierelor naționale. Linklater, un proiect cum este cel al Uniunii Europene, ce presupune scăderea importanței acordate statului, reprezintă o tendință emancipatorie importantă, anunțând intrarea
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
ca temperament de Alecu Russo decât de Maiorescu. Privirea înapoi a lui Rosetti nu este animată de energia celui care acordă viitorului misiunea sa civi lizatoare. Dimpotrivă; discontinuitatea de menta litate ce rupe lanțul generațiilor și instituie domnia frazeologiei este resimțită ca o traumă. Schimbarea la față a Principatelor, odată cu sincronizarea occidentală, condamnă la uitare un vast patrimoniu al tradiției și accentuează linia de despărțire dintre elită și comunitatea pe care o guvernează, comunitate care este subiectul unui experiment social precipitat
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Totuși, datorită creșterii accelerate a cursurilor și a ratelor dobân- zilor, piața a devenit suprasaturată, cheltuielile au crescut, prețurile nu au putut acoperi cheltuielile, iar efectul final s-a concretizat în scăderea cererii de titluri de valoare. Fenomenul a fost resimțit mai întâi pe piața fianciară engleză, care a decăzut datorită prăbușirii Imperiului colonial și a declinului lirei sterline, numeroasele falimente determinând reducerea drastică a ofertei de capitaluri. În aceeași perioadă, economia franceză se dezvoltă, plasându-se pe primul loc în
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
afirmă frecvent că superioritatea organizării realizate de piață se datorează faptului că recompensele și penalizările dintr-un astfel de sistem sunt atât mai mari, cât și mai sigure decât recompensele și penalizările administrate în ierarhii, astfel încât cei organizați de către piețe resimt o presiune mai mare pentru a depune toate eforturile de care sunt capabili. De aceea, diferența dintre organizarea ierarhică și cea a pieței nu este o chestiune de mai multă sau mai puțină organizare, deoarece, supus anumitor teste, modul de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a făcut să mă conving de un lucru: în țările riverane Dunării, istoria națională sau, dacă vreți, mitologia istorică e un lucru pe care nu doar profesorii de istorie, ci și oamenii de rând, muncitorii din fabrici și ferme îl resimt adânc. Atacurile la adresa ei pot crea un resentiment mocnit care nu se stinge și se poate aprinde ușor într-o vâlvătaie”108. Acton sublinia că „un istoric trebuie să se lupte cu ispitele specifice modului său de trai, ispite venite
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a limbajului (cu acțiune în regândirea problematicii retoricii, poeticii, stilisticii, chiar semioticii)”. Narațiunea a continuat totuși să supraviețuiască în cultura istorică înțeleasă ca „povestire” sau „poveste” pură. în ciuda invadării tuturor câmpurilor producțiilor intelectuale de către jargonul ceaușist, chiar activiști culturali au resimțit că istoria, atunci când trebuie explicată pe înțelesul persoanei nefamiliarizate (individului de cultură medie, intelectualului de altă specialitate, copilului, străinului ș.a.), devine o poveste. Nivelul cel mai de jos al introducerii în istorie pare a fi cel al cronicarului/povestitorului care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la o dată rezonabilă: sfârșitul lui Ferdinand sau al lui Carol al II-lea, pentru a nu aduce judecăți asupra faptelor și oamenilor fără a fi în deplină cunoștință de cauză și fără să existe toate garanțiile de imparțialitate cerute”. Se resimte aici experiența profesională, dar și cea politică, Brătianu fiind cercetat de Comisia pentru epurarea învățământului superior și reușind cu greu (printr-un memoriu) să fie recunoscut nevinovat. Alte note bibliografice incitante sunt dedicate istoriei Ucrainei. Ceea ce surprinde este faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acel moment Basarabia nu mai făcea parte din teritoriul românesc. Academia continua să se bucure de autonomie și de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta (exceptarea de la expropriere - reforma agrară 1945), dar asta nu înseamnă că presiunea politică nu era resimțită, ba dimpotrivă. Deseori participau la ședințe membri ai Guvernului Groza și chiar reprezentanții militari și diplomatici sovietici aflați la București. Aveau loc și vizite reciproce între Academiile din București și Moscova. în mod eroic s-a comportat, tot în ciuda vârstei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
5040). Teroarea comunistă se întindea și-n exterior, brațul lung al justiției proletare/Securității era pregătit să anihileze orice rezistență la comunizare, atât internă, cât și externă. Istoricii „rezistenți”, îndeosebi cei rămași în interior și închiși, urmăriți, persecutați, o vor resimți din plin. 4. Concluzii După cum am putut vedea, istoricii, intelectualii în genere, au adoptat trei atitudini „eroice”: eroismul tăcerii (refuzul colaborării), eroismul autoexilării (opoziție din emigrație în speranța revenirii la normal) și eroismul martiriului (înfruntarea puterii cu orice risc). Am
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că aprecierile liderului sovietic la adresa realizărilor din România sunt formulate într-o formă reținută, nu conțin nici o referire concretă la meritele PCR, ale secretarului general al acestuia, fapt care nu a scăpat atenției celor prezenți și care avea să fie resimțit ulterior. “înțelegem - sublinia Mihail Gorbaciov - mândria dumneavoastră pentru toate cele realizate, înțelegem și preocupările dumneavoastră. Știm că în fața țării stau o serie de probleme dificile, există greutăți care se răsfrâng asupra vieții cotidiene”. Remarcele nu sunt întâmplătoare, deoarece, în afara informațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a convocat imediat plenara Comitetului Central și a decis „un contraatac hotărât” împotriva PCC. în paralel, PCUS a trimis scrisori tuturor partidelor conducătoare din țările socialiste, cu excepția celui chinez, propunând „măsuri colective” împotriva Partidului Comunist Chinez. Partidul Comunist Român a resimțit toată această situație „foarte inconfortabil”. Era conștient că, dacă aceste controverse sino-sovietice nu vor fi oprite, se punea în pericol unitatea mișcării internaționale comuniste. Aceasta însemna că Uniunea Sovietică ar fi putut acționa după bunul plac în Europa de Est și, în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înclina de partea sovietică, la a-și păstra neutralitatea și a reflecta punctele fundamentale ale politicii externe românești. Așa că documentul a fost numit de către Occident Tezele din aprilie sau Declarația de Independență. în drumul spre casă, via Moscova, românii au resimțit o nouă presiune din partea sovieticilor. „Se relatează că Hrușciov a ridicat, formal, dar nu public, chestiunea neliniștitoare a revizuirii teritoriale în Transilvania”. Din acest motiv, în timp ce publica „tezele din aprilie”, România a publicat și manuscrisul lui K. Marx - însemnări despre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
datorat în primul rând deficiențelor de conducere, instruire și echipare. După 23 august 1944, lipsurile au continuat să fie mari, iar pierderile pe măsură. Tulburările politice înregistrate în România în luna februarie 1945 și intervenția directă a sovieticilor s-au resimțit din plin și din punct de vedere militar. în 28 februarie - 1 martie 1945, la București a fost dezarmat batalionul de pază a clădirilor Marelui Stat-Major Român. Cu acea ocazie au fost înlocuite santinelele române cu cele sovietice și s-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și exil ca sinonimi, însă încearcă să stabilească o distincție între cei „activi politic”, al căror număr era, după aprecierile sale, disproporționat de mic, față de toți cei care părăsiseră România în timpul regimului comunist. Ion Solacolu oferă două explicații, respectiv tema resimțită de cei care, după ce au fost supuși ani de-a rândul unui regim polițienesc, se temeau să acționeze împotriva regimului comunist și șantajul la care se preta constant Securitatea în cazul celor care aveau membri ai familiei rămași în țară
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
țară în 1972 și ajuns în America un an mai târziu, după ce acuza imposibilitatea de a călători și de a se informa, conchidea că, „din punct de vedere intelectual, mi se părea că am un capac pus deasupra. în plus, resimțeam acut lipsa de libertate. închistarea societății, existența anumitor legi și reguli rigide, în spatele cărora nu exista nici o logică, toate la un loc contribuiau la o senzație de sufocare. Nu știu - este părerea sa - dacă acestea ar putea fi numite motive
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
diferite, însă jurnalele sunt edificatoare pentru înregistrarea reacțiilor psihice și a atitudinilor comportamentale. Teama și disperarea tulbură mințile oamenilor, îi îmbracă într-o haină dramatică și tristă, le reduc activitățile zilnice. Volovici observă „o stare de extremă incertitudine ce o resimțeau ca sufocantă și umilitoare, dar care era suportabilă și chiar «bună»” (p. 237). în paginile scriitorilor se vorbește despre legislația antisemită, despre presa vremii, dar și de planurile lui Antonescu, multe dintre ele speculații, referitoare la evreii români. Teribilele zile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]