6,822 matches
-
care conținea portrete și istorii ale vieților unor eroi și scriitori naționali, precum și folclor și fotografii reprezentînd costume populare. Iorga îl considera "calendarul idealismului românesc"220. Liga publica lucrări pe teme patriotice și sociale și organiza conferințe, încercînd să cîștige simpatie pentru țărănime. Publicațiile ei erau strecurate pe furiș în Austro-Ungaria sub coperți nevinovate ca Noi metode de cultivare a cartofilor și răspîndite printre românii de acolo. Liga căuta totodată să purifice cultura claselor superioare, mai ales ale celor de dincolo de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
României. Se putea oare realiza o alianță între Italia, Franța și România? Iorga nădăjduia că influența italiană le-ar putea înlocui pe cele austro-ungară și rusească. Serbia ar accepta-o pe linia păstrării tradițiilor româno-venețiene. Iorga nu avea prea multă simpatie față de aspirațiile croaților, față de caracterul croat al Dalmației sau de intențiile italienilor în această privință. Chiar și după ce Mussolini a devenit susținător al revizionismului maghiar, Iorga a continuat să cultive noțiunea cooperării româno-italiene. Dar Italia era slabă și nu prezenta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
răspunzător pe Tisza pentru aceasta. În iarna lui 1914, atunci cînd armata sîrbă și-a eliberat țara de ocupanți, Iorga remarca: "și Dumnezeu a coborît de pe tronul Lui și l-a înălțat pe cel umil". A urmat o campanie de simpatie față de Serbia în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene și în "Revista istorică" (care și-a început apariția în 1915). Iorga susținea Belgia și pe regele ei, Albert I. Va stabili o relație cu Albert I care va dura toată viața
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de Munte, 1915), Iorga oferă o imagine deloc măgulitoare a "popoarelor turanice parazite": ungurii, turcii și bulgarii. Campania antisemită a "Neamului românesc" scăzuse în intensitate odată cu declanșarea războiului. Citim relatări despre pretinsa lipsă de loialitate a evreilor față de România, despre simpatia evreilor față de Puterile Centrale, despre spionajul sau sabotajul economic al evreilor, despre evrei bătîndu-și joc de soldații români etc. Trebuie să fim avertizați asupra faptului că răspîndirea zvonurilor antisemite nefondate, a calomniilor și a acuzațiilor false are în Europa răsăriteană
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a calomniilor și a acuzațiilor false are în Europa răsăriteană o asemenea tradiție încît toate acestea trebuie privite mai mult decît cu neîncredere! Totuși, în timpul Primului Război Mondial, evreii din Transilvania și cei din Bucovina erau de partea Puterilor Centrale, patria lor; simpatia evreilor est-europeni pentru Puterile Centrale necesită unele explicații. Primul Război Mondial nu era al Doilea; poziția evreilor în timpul celui de al Doilea Război Mondial era lipsită de echivoc. Era o chestiune de viață sau moarte. Dar în timpul Primului Război Mondial, evreii din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
numea "glorioasa experiență americană" începută de Pelerini și ajungeau apoi la concluzia că "Statele Unite au dovedit că libertatea nu este un țel, ci însăși condiția ca omul să-și îndeplinească suprema misiune"99. În acest timp, Iorga manifesta o mare simpatie față de aspirațiile sioniste. El a salutat intrarea forțelor generalului Allenby în Ierusalim. Generalul Allenby nu era deloc un Godefroy de Bouillon; el venea la Ierusalimul lui David și al lui Solomon. Iorga și-a explicat simpatia: "Ca naționalist, nu poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga manifesta o mare simpatie față de aspirațiile sioniste. El a salutat intrarea forțelor generalului Allenby în Ierusalim. Generalul Allenby nu era deloc un Godefroy de Bouillon; el venea la Ierusalimul lui David și al lui Solomon. Iorga și-a explicat simpatia: "Ca naționalist, nu poate proceda altfel"100. În toamnă, situația devenise disperată în Moldova. Armata română era indiferentă față de anarhia din rîndul rușilor, dar nu și față de consecințele dezmembrării forțelor armate ale principalului ei aliat. În cele din urmă, unitățile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Aliaților 9. Și că de această armată română era nevoie în primăvară și vară (și mai tîrziu). Ea a fost folosită la zdrobirea Republicii Sovietice Ungare. Lucrătorii de la CFR, petroliștii de la Ploiești și alți muncitori români au organizat greve de simpatie pentru regimul lui Béla Kun10. Armata română a intrat în Budapesta la 4 august 1919. Iorga nu și-a ascuns starea de beatitudine în momentul acela. Editorialul său purta titlul Armata Română la Budapesta: Ispășirea. Cunoștea bine Budapesta și scria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga a declarat că nimeni nu se putea aștepta la nimic de la palestinieni, care rămăseseră tot timpul barbari, dar că Ierusalimul era la fel de sacru pentru toate cele trei religii. Continua să pună la îndoială valoarea sionismului romantic, exprimîndu-și totodată profunda simpatie față de credința evreiască și față de tragedia evreilor și de cursul istoriei. Este clar că nu considera sionismul drept un produs al evoluției organice, neexistînd nici un precedent istoric sau o tradiție pentru acest lucru. (Este evident că aspirațiile din ultimele două mii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Îl aprecia pe fostul lui tovarăș de arme, voia să restabilească un fel de relații acceptabile cu A. C. Cuza, iar ca prim-ministru l-a făcut pe acesta senator. Relația aceasta, chiar dacă se răcise între timp, bazată mai mult pe simpatia personală decît pe compatibilitatea politică, a durat aproape pînă la sfîrșitul sfîrșitului. William Oldsen spunea următoarele despre Iorga: "Nu era doar antisemit, ci și militant în această direcție". Apoi: "Iorga avea să rămînă antisemit toată viața". Iar în final că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a peste șaizeci de ani, este interesant să citim care erau opiniile lui Iorga față de problemele internaționale. Naționalistul Iorga nu agrea imperiile sau colonialismul, dar antipatia aceasta era temperată de preocuparea lui de a susține Sistemul de la Versailles. Mai mult, simpatiile lui naționaliste făceau distincție între națiunile cristalizate și definibile și cele care nu întruneau aceste calități. Atunci cînd grecii au început să imigreze în Anatolia locuită de etnici turci, Iorga a luat o atitudine fermă împotriva acestei acțiuni, neplăcîndu-i nici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să trăiască o nouă eră. Băștinașilor trebuie să li se permită să participe la conducerea și la administrarea respectivelor lor țări". Și, în continuare: "Ceasul eroicilor apărători ai Rif-ului nu a sosit încă"186. Nu poți să nu sesizezi sub simpatia profranceză a lui Iorga prezența românului care cunoscuse atît de multă asuprire și dominație străină în lupta lui pentru libertate. Iar Iorga a exprimat acest lucru cît de mult a îndrăznit el să o facă. Ce rezultă din toate acestea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-a schimbat. În ciuda înfățișării, a farmecului și a inteligenței sale, Carol era un om bolnav. Boala de care suferea el era atît de natură psihică cît și fizică și patologică (sexuală). Dat fiind că era bolnav, Carol ar merita simpatia noastră numai dacă ar fi tras anumite concluzii din starea sănătății sale, ceea ce nu a făcut. Elena (Magda) Wolff (alias Lupescu) a apărut în viața lui la începutul anilor '20. Întrucît Carol nici nu se gîndea să renunțe la Madame
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fi putut fi negocierile pe care le-a purtat Iorga în primăvara lui 1923 cu Naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și ulterior cu Mihalache, șeful Partidului Țărănesc. Iorga a manifestat în 1919, ca purtător de cuvînt al Adunării, o mare simpatie față de partidul lui Maniu. Atît Maniu cît și Mihalache au încercat să facă tot posibilul ca să-l atragă pe Iorga 200. Iorga și Argetoianu au negociat posibila unire mai ales cu Maniu pe parcursul întregului an 1924. S-au mai făcut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Helmolt, volumul 4, 433-444, Leipzig, 1919. Iorga a scris o istorie a Albaniei mult mai voluminoasă: Scurtă istorie a Albaniei și a poporului albanez (București, 1919). El vedea în Albania un fel de "balcon la Marea Venețiană" (Marea Adriatică). Indiferent de simpatia pe care o nutrea Iorga față de Italia, el a recunoscut întotdeauna că țărmul de est al Adriaticii este locuit de slavi și albanezi, care erau deosebit de nemulțumiți de pretențiile italienilor. A oferit în cartea sa cîteva mostre elocvente ale "zigzagurilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mult, protectoratul italian asupra Albaniei "nu va duce la înrobire sau deznaționalizare"228. Trist era faptul că Iorga nu glumea. Îi simpatiza pe albanezi datorită originii lor trace (Iorga avea el însuși o oarecare ascendență albaneză trasabilă) și nutrea o simpatie și mai profundă pentru Albania, care lupta pentru afirmarea ei națională. Toate națiunile erau sacre pentru Iorga. Avea cunoștințe istorice imense, dar a ști nu înseamnă neapărat a prezice lucruri care urmează să se întîmple. Iar atunci cînd Italia a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Malta și a fost văzut împreună cu Regina Maria la Belgrad și în alte locuri, amîndoi fiind întîmpinați cu răceală și comportîndu-se scandalos. Iorga urmărea inflexibil politica externă a României în perioada interbelică, cerînd respectarea tratatelor încheiate și menținerea statu-quo-ului. Dar simpatiile platonice ale Occidentului se îndreptau spre Maniu și spre democrație. Odată ajuns prim-ministru, editorialele lui Iorga au ajuns să fie sinonime cu politica României. Cu Franța! Alături de Franța!73, editorializa el. Demonstra oare acest lucru simpatiile lui puternice față de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
menținerea statu-quo-ului. Dar simpatiile platonice ale Occidentului se îndreptau spre Maniu și spre democrație. Odată ajuns prim-ministru, editorialele lui Iorga au ajuns să fie sinonime cu politica României. Cu Franța! Alături de Franța!73, editorializa el. Demonstra oare acest lucru simpatiile lui puternice față de Franța? Sau principiul său de bază: "Politica externă a României trebuie să fie identică cu cea a celei mai puternice aliate a ei?" Iorga nu se înțelegea cu ambasadorul Gabriel Puaux, care avea ulterior să devină ambasadorul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
siguranță că a fost ceva mai mult decît simplul oportunism care i-a făcut să treacă de partea totalitarismului. Începînd cu 1933, Legiunea s-a impus cu consecvență, în ciuda represiunii sistematice la care era supusă. La început, regimul a manifestat simpatie față de Legiune și a încercat să o coopteze. Ca ministru de interne, Vaida a aprobat un proiect de construcție legionar la Vișani, după care l-a interzis. Averescu a vizitat un șantier de construcții legionar, viitoarea "Casă Verde". L-au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
crimă nu contează practic". Dar Mussolini era adeptul expansiunii totale. Următoarea victimă de pe lista lui avea să fie Albania. În 1934, atunci cînd Mussolini și-a trimis flota într-o demonstrație de forță în fața coastelor albaneze, Iorga a protestat, în ciuda simpatiei sale (conform spuselor lui) față de Italia "latină"118. Cîteva luni mai tîrziu au fost asasinați Regele Alexandru I al Iugoslaviei și ministrul afacerilor externe al Franței, Barthou. Iorga știa că amîndoi erau de neînlocuit în privința atitudinii lor împotriva agresiunii naziste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acest lucru?145 Nu, era prea naiv, astfel încît a menținut o relație afectivă cu A. C. Cuza și s-a bucurat atunci cînd această veche relație (dacă nu la nivel politic, cel puțin la cel uman) a fost restabilită. Nutrea simpatie față de Cuza chiar și peste linia despărțitoare ca între două continente a diferențelor politice pe care Iorga nu le uita niciodată 146. Cuza era mai puțin sentimental decît Iorga. În vreme ce Iorga intervenea pe lîngă rege și pe lîngă toți cei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
După discreditarea politicii și a economiei, exemplul german și italian părea să ofere mai multe speranțe. Iorga își dădea seama de ceea ce ar însemna aceasta pentru România Mare pe termen lung; dar dată fiind proporția considerabilă a tineretului care nutrea simpatie față de Legiune, dat fiind faptul că Germania antisemită era în ascensiune, această tînără Germanie autoritară abia înmugurită fiind pusă în contrast cu democrațiile occidentale decadente "dominate de evrei", era limpede unde trebuia căutată opțiunea. Mulți români continuau totuși să creadă în Maniu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Acțiunea tăcută" era noua metodă a lui Codreanu. Prin realizările ei, Legiunea voia să impună argumentul care este întotdeauna cel mai puternic în cadrul unei societăți corupte: exemplul. Legiunea a organizat lagăre de muncă pentru adolescenți fără nici o discriminare de clasă. Simpatia față de Legiune era în creștere în cadrul marilor familii de boieri. Au fost înființate batalioane de "Comerț legionar" ca să se dovedească faptul că românii pot face comerț profitabil. Aceluiași scop îi servea și o rețea de "Restaurante legionare". "Buna Vestire" a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la viața rectorului Universității de la Iași, urmat de alte "acțiuni directe" brutale. După alegerile din decembrie 1937, Iorga va adopta o poziție tot mai violentă față de Codreanu și de orientarea pronazistă a Legiunii. Legiunea (mai ales Codreanu) se bucura de simpatia personală a lui Hitler. Pe lîngă "locuințele de serviciu" germane, este posibil ca SS-ul să fi simpatizat cu Legiunea, în vreme ce tradiționalul Minister de Externe prefera să aibă relații cu România pe căi oficiale. Hitler promova interesele naționale ale Germaniei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceasta. Așa cum arată studiul lui Armein Heinen, putem să nu ținem cont de ea. "Autofinanțarea este condiția preliminară a oricărei mișcări naționaliste extremiste"19, afirmă Heinen. Hitler prefera să-i facă curte regelui Carol decît să coopereze cu Legiunea, în ciuda simpatiilor lui platonice. Acesta este motivul pentru care nu încuraja revizionismul maghiar. Carol avea o bună șansă de a deveni proconsulul lui Hitler; tocmai din cauza simpatiilor sale prooccidentale a pierdut Carol această șansă. În ianuarie 1941, ținînd cont de interesele Germaniei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]