6,897 matches
-
aplicarea strictă a regulilor Comunității Europene ea riscă să ducă la forme fără fond. Chestiunea este dacă România va fi o periferie a Europei sau o comunitate națională cu un standard european de dezvoltare. Schifirneț a argumentat existența unor idei sociologice și filosofice românești despre schimbarea socială și evoluția istorică a comunităților naționale. Prin exegeza textelor unor mari gânditori români, sunt reactualizate concepte și teme importante despre națiune: etnicitatea, relațiile interetnice, morfologia națiunii, agenții modernizării în spațiul românesc, relația dintre gândirea
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
socială. Demersul său teoretic și metodologic include studiul societății și al evoluției istoriei prin succesiunea generațiilor și contradicțiile dintre generații, raporturile între generații în familie. În lucrarea "Generație și cultură", capitolul Generația literară, pp. 227- 248, Schifirneț întreprinde prima analiză sociologică românească despre generația literară , completată cu descrieri ale generațiilor din literatura românească din perioada comunistă. Despre cartea "Generație și cultură" au scris, printre alții, Alexandru Boboc, Adrian Neculau, Ion Bogdan Lefter, Mihai Dinu Gheorghiu, Alexandru Tănase, Ecaterina Morar., Laurențiu Șoitu
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
comunistă. Despre cartea "Generație și cultură" au scris, printre alții, Alexandru Boboc, Adrian Neculau, Ion Bogdan Lefter, Mihai Dinu Gheorghiu, Alexandru Tănase, Ecaterina Morar., Laurențiu Șoitu, Vasile Preda, Gagyi Jozsef, Vasile Sporici Teza lui Schifirneț despre generația literară ca realitate sociologică este pusă la îndoială pentru că nu ar accentua suficient dimensiunea proprie literaturii - creativitatea. Generațiile literare s-ar distinge prin stilul propriu de creație. Abordează pentru prima dată în sociologia românească conceptele de subcultură și contracultură, cu deosebire în calitatea lor
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
noi de cercetare și demonstrare în universul multiplu al literaturii și artei, al publicisticii și propagării cărții beletristice, Constantin Crișan și-a legat numele de domeniul scump sieși, cel al bioesteticii. Iată cum îl denumea chiar el: “Solidară cu estetica sociologică, aflată în alianță cu o serie din ideile încă fertile ale comparatismului literar, dar mai ales cu teoriile comunicării, bioestetica este, de fapt, o filosofie practică a literaturii. Ea este oricum o formă de viață dedusă din câmpul artei, o
Constantin Crișan () [Corola-website/Science/311258_a_312587]
-
studiile muzicale, urmează la Universitatea din București și cursurile de sociologie ale lui Dimitrie Gusti și de estetică ale lui Tudor Vianu. În 1929 sociologul Dimitrie Gusti, descoperindu-i pasiunea științifică față de folclorul muzical, îl include în echipa de cercetare sociologică monografică în satul Drăguș, compusă din Mircea Vulcănescu, Paul Sterian, Petru Comarnescu, Margareta Sterian, Tudor Vianu, dr. Mitu Georgescu, Traian Herseni, Emanoil Bucuța și Lena Constante, de care se îndrăgostește. În cadrul acestei echipe multidisciplinare, și Brăiloiu se ocupau de muzică
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
susținut în lucrarea lui tratată aici și nici cu altă ocazie că etica protestantă este unicul factor care a produs sau favorizat ridicarea capitalismului (ea fiind doar "o verigă într-un lanț", ca să-l ctiăm pe Weber însuși), teza lui sociologică a fost criticată de-a lungul timpului din diverse direcții. Anumiți istoricii sau economiști precum H.M. Robertson au subliniat faptul că sistemul capitalist precede Reforma și a apărut și s-a dezvoltat cu succes în faza lui mercantilistă și preindustrială
Etica protestantă și spiritul capitalismului () [Corola-website/Science/312361_a_313690]
-
burghez, făcând parte din elita intelectuală și economică a Franței, el are tendința de a apăra avantajele clasei sale sociale împotriva „mulțimilor populare” la care se referă cu un amestec de dispreț și de teamă. Adeseori el își prezintă tezele sociologice fără a face în prealabil ipoteze care să fie verificate prin fapte, care să poată fi validate prin observații statistice. Dantier susține că este cu totul neglijată formalizarea cercetărilor prin definirea variabilelor independente (tipurile de mulțimi, efectivele lor numerice, componentele
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
Petrașcu, este din cauza conflictului deschis, lung de un deceniu și jumătate, cu Junimea și cu maiorescienii, pe de-o parte, iar pe de alta din cauza rezervei constante cu care școala lui Gherea a privit această pasăre străină în cuibul criticii sociologice (științifice). Dumitru Murărașu remarcă poziția lui Nicolae Petrașcu, care consideră defectuoasă și critica metafizică de la Revista Junimii, dar și cea așa numită științifică susținută de Gherea. El urmărește să să îmbine ceea ce crede bun la amândouă direcțiile. E împotriva principiului
Nicolae Petrașcu (scriitor) () [Corola-website/Science/310912_a_312241]
-
a fost criticată ca fiind un mit, folosit mai degrabă la perpetuarea status quo; meritul putând fi definit în funcție de succes, succesul însuși definind meritul, nu că succesul ar fi predeterminat de criterii științifice de merit. "Darwinismul social" este o teorie sociologică care aplică teoria lui Darwin despre evoluția prin selecție naturală a societății. Darwinismul social a fost popular pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. Susținătorii darwinismului social îl foloseau la justificarea inechității sociale
Meritocrație () [Corola-website/Science/310918_a_312247]
-
grupări sindromologice, dacă acestea se vor configura în adevărate entități nosologice sau se va orienta către o încadrare multidimensională. Anti-psihiatria reprezintă un curent cu origine în jurul anului 1960 care se opune psihiatriei clasice și interpretează bolile mintale dintr-o perspectivă sociologică. Problema centrală ar fi constituită de relativitatea noțiunilor de "„normal și patologic”", anti-psihiatria având ca obiectiv invalidarea dihotomiei bazate pe paradigme anatomice și sanitare. Se pune mai mult accentul pe variabilele sociale, morale, filosofice și politice, decât pe obiectivul unei
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
În noiembrie se înființează Catedra de Sociologie, Etică și Estetică în cadrul Universității, sub conducerea lui I. Rădulescu Pogoneanu; 1920 - Se transferă la București și preia conducerea Catedrei de Sociologie Dimitrie Gusti, care folosește aceasta ocazie pentru a prezenta ideea seminarului sociologic conceput ca for de dezbatere și cercetare în științele sociale, ideea "monografiilor sociologice și etice" etc.; 1921 - Se consolidează statutul universitar al sociologiei prin elaborarea Regulamentului Facultății de Filosofie; 1927 - Legea învățământului superior instituie predarea sociologiei ca materie obligatorie pentru
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
conducerea lui I. Rădulescu Pogoneanu; 1920 - Se transferă la București și preia conducerea Catedrei de Sociologie Dimitrie Gusti, care folosește aceasta ocazie pentru a prezenta ideea seminarului sociologic conceput ca for de dezbatere și cercetare în științele sociale, ideea "monografiilor sociologice și etice" etc.; 1921 - Se consolidează statutul universitar al sociologiei prin elaborarea Regulamentului Facultății de Filosofie; 1927 - Legea învățământului superior instituie predarea sociologiei ca materie obligatorie pentru susținerea licenței și pentru examenul de doctorat; Perioada interbelică este epoca de mare
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
1921 - Se consolidează statutul universitar al sociologiei prin elaborarea Regulamentului Facultății de Filosofie; 1927 - Legea învățământului superior instituie predarea sociologiei ca materie obligatorie pentru susținerea licenței și pentru examenul de doctorat; Perioada interbelică este epoca de mare expansiune a învățământului sociologic românesc, de clasicizare a acestuia ca Școala sociologică de la București sau Școala monografiilor sociologice, întemeiată și condusă, peste două decenii, de eminentul profesor Dimitrie Gusti. Profesorul D. Gusti, împreună cu cei mai apropiați și constanți colaboratori și elevi - H.H. Stahl, M.
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
elaborarea Regulamentului Facultății de Filosofie; 1927 - Legea învățământului superior instituie predarea sociologiei ca materie obligatorie pentru susținerea licenței și pentru examenul de doctorat; Perioada interbelică este epoca de mare expansiune a învățământului sociologic românesc, de clasicizare a acestuia ca Școala sociologică de la București sau Școala monografiilor sociologice, întemeiată și condusă, peste două decenii, de eminentul profesor Dimitrie Gusti. Profesorul D. Gusti, împreună cu cei mai apropiați și constanți colaboratori și elevi - H.H. Stahl, M. Vulcănescu, Tr. Herseni, A. Golopenția - au introdus în
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
Legea învățământului superior instituie predarea sociologiei ca materie obligatorie pentru susținerea licenței și pentru examenul de doctorat; Perioada interbelică este epoca de mare expansiune a învățământului sociologic românesc, de clasicizare a acestuia ca Școala sociologică de la București sau Școala monografiilor sociologice, întemeiată și condusă, peste două decenii, de eminentul profesor Dimitrie Gusti. Profesorul D. Gusti, împreună cu cei mai apropiați și constanți colaboratori și elevi - H.H. Stahl, M. Vulcănescu, Tr. Herseni, A. Golopenția - au introdus în câmpul științei și în conștiința generației
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
elevi - H.H. Stahl, M. Vulcănescu, Tr. Herseni, A. Golopenția - au introdus în câmpul științei și în conștiința generației interbelice o serie de înnoiri în tipul de sociologie profesat, în căile de legitimare socială și intelectuală a disciplinei, în raporturile teoriei sociologice cu practica socială și în sistemul de valori împărtășit de comunitatea științifică, de publicul larg 1948 - Sociologia este eliminată dintre disciplinele școlare și universitare; Reforma învățământului din 1948 elimină sociologia dintre disciplinele școlare și universitare. În ciuda atitudinii dogmatice care prevala
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
larg 1948 - Sociologia este eliminată dintre disciplinele școlare și universitare; Reforma învățământului din 1948 elimină sociologia dintre disciplinele școlare și universitare. În ciuda atitudinii dogmatice care prevala în cercetare și învățământ după 1948, totuși unele ipoteze, metode și tehnici ale Școlii sociologice de la București au fost reluate în cercetările întreprinse de Direcția Centrală de Statistică, Institutul de Cercetări Economice al Academiei, în studiile antropologice și etnografice. 1965-1966 -În cadrul Facultății de Filosofie a Universității București se constituie Secția de Sociologie; 1977 - Secția
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
de Direcția Centrală de Statistică, Institutul de Cercetări Economice al Academiei, în studiile antropologice și etnografice. 1965-1966 -În cadrul Facultății de Filosofie a Universității București se constituie Secția de Sociologie; 1977 - Secția de Sociologie este desființată prin hotărâre politică. Pregătirea sociologică a fost limitată la specializarea în anii terminali la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității din București, la cursurile postuniversitare și la sistemul doctoratului de la Academia de Științe Socio-Politice (fostă “Ștefan Gheorghiu”). 1990 - Se reînființează Catedra de Sociologie în cadrul Facultății de
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
mari prozatori față de utopiile lor private. Utopiile sunt gândite drept mari goluri decupate premeditat, în care sunt absorbite operele reale - adecvări cu mijloace și grade diferite la proiecte niciodată realizate integral. [...] Adrian Dinu Rachieru aduce în cercetarea literară o perspectivă sociologică proaspătă, dovedind cu mijloace superioare și îndeosebi prin efectele ei în plan interpretativ cât de utilă este o asemenea abordare, când domolită de un spirit erudit, când stimulată de cel polemic. În postură de romancier, Adrian Dinu Rachieru și-a
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
propune racordarea disciplinei la ceea ce numim global sociologia literară empirică din câmpul literelor, oferindu-i o justificare teoretică articulată. Interesul cărții provine deci și din această paronamare a celor mai importante discuții literare din ultimul deceniu, trecute prin filtrul noțiunilor sociologice clarificatoare. Intervenția lui dovedește o familiarizare cu câmpul literaturii nu numai sub aspect sociologic, ci și sub acela al substanței intime a acesteia. (...) Critica literară fără o sociologie minimă, refulată, nu există, ne atrage atenția Adrian Dinu Rachieru.” (M. Ungheanu
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
-i o justificare teoretică articulată. Interesul cărții provine deci și din această paronamare a celor mai importante discuții literare din ultimul deceniu, trecute prin filtrul noțiunilor sociologice clarificatoare. Intervenția lui dovedește o familiarizare cu câmpul literaturii nu numai sub aspect sociologic, ci și sub acela al substanței intime a acesteia. (...) Critica literară fără o sociologie minimă, refulată, nu există, ne atrage atenția Adrian Dinu Rachieru.” (M. Ungheanu, "Adrian Dinu Rachieru: Orizontul lecturii, "în "Luceafărul", nr. 42(1172)/1984)· • "VOCAȚIA SINTEZEI" (Editura
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
construiască pe teme deseori suprarealiste (de exemplu desprindera peninsulei iberice de continentul european), române cu o acțiune și cu protagoniști "foarte" din realitate! Românul "Ensaio sobre a segueira" (Eseu asupra Orbirii sau Orașul Orbilor) conține în detaliu aspectele pshihologice și sociologice ale comportamentului uman, într-o anumită situație. O parte din românele lui descriu diferite epoci istorice ale Portugaliei, însă nu sunt în primul rând române istorice, ci caracterizări, uneori ironice, alteori triste, de destine umane. Saramago afirmă despre sine că
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
studii Facultatea de Teologie protestantă - Centrul de sociologie religioasă, din cadrul Universității de Științe Umaniste „Marc Bloch” din Strasbourg (Franța), unde a obținut Diploma de studii aprofundate (D.E.A.) - doctorat, cu memoriul „Sectele și noile mișcări religioase în România - o abordare sociologică”. Ulterior, între anii 1997-2001, a fost bursier al guvernului francez la cursuri de doctorat în sociologie religioasă la aceeași Facultate de Teologie protestantă din Strasbourg, obținând titlul de doctor în Teologie cu teza "„Noile mișcări religioase în România de la căderea
Laurențiu Tănase () [Corola-website/Science/309836_a_311165]
-
decât regele Willem-Alexander al Țărilor de Jos. Ca rege, Felipe are puteri politice limitate, Constituția din 1978 arătând că monarhul “arbitrează și mediază funcționarea instituțiilor”. Cea mai presantă sarcină a lui este reformarea monarhiei. Un sondaj al Centrului pentru Studii Sociologice din Madrid a arătat că popularitatea monarhiei s-a prăbușit în ultimii ani ai domniei lui Juan Carlos, de la un nivel record de 75% ajungând la 38%. În iunie 2015, Felipe i-a retras surorii sale, infanta Cristina, titlul de
Felipe al VI-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310402_a_311731]
-
Cahul, Republica Moldova: cercetare, valorificare și promovare”. Comunitatea locală a făcut obiectul cercetărilor etnografice a specialiștilor din cadrul AȘM în anii 2014, 2015 și 2016, cercetări soldate cu ample rapoarte. În vara anului 2015 comunitatea din Crihana Veche a făcut obiectul cercetărilor sociologice ale unui grup de profesori de la Academia Română și de studenți de la Universitatea București, condus de profesor dr. Radu Baltasiu. Primăria Crihana Veche dezvoltă un Parteneriat cu Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]