11,293 matches
-
toate aceste desene (prezente în volumul Albul și negru, ed. eumanitas, 2011) putem reconstitui lăuntricul contorsionat al omului, frământat de-atâtea „vise,, dorințe, angoase, obsesii...”, toate, „moșteniri ancestrale...” Impresionează nu desenele în sine, ci sinceritatea Părturisirilor: „desenând, încerc sau mă străduiesc să-mi eliberez mintea de tot ce-o stânjenește, de toate grijile, de toate deșertăciunile”. Omul are o singură dorință: Vă lase mâna să gândească... Ceea ce se va materializa, vor fi niște preludii, preludii ale unor soluții... stări prezente, urmate
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de a proteja pasagerii. După un debut destul de modest, automobilul cunoaște, începînd cu a doua jumătate a secolului XX, o masivă utilizare, datorită progreselor făcute în domeniul automatizării, cît și apariției și dezvoltării sportului automobilistic. De cîtva timp, producătorii se străduiesc, pe de o parte, să sporească siguranța pasagerilor și, pe de altă parte, să lupte contra poluării atmosferice cauzate de gazul de eșapament. Să analizăm mai atent asemănarea care există efectiv între sistemul descriptiv și lexic, legate prin forma textuală
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Hughes, K., 2002 11), cercetările și evaluările colaborării școală-comunitate susțin ideea că cele mai promițătoare modele, cum este proiectul Utah Center pentru educația în familie (vezi Anexa 2), nu controlează un anumit deficit (de tipul serviciului), dar în schimb se străduiește să fie o parte normală din comunitate, în care relațiile se dezvoltă într-un fel natural și nu se bazează doar pe nevoi. Un astfel de program recunoaște importanța ținutei academice și de aceea se instalează intenționat în spațiul școlilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
succes? Răspunsul este atât rezultatul cercetărilor, cât și al experiențelor personale. Când părinții sunt implicați în educația copiilor, copiii învață mai mult și merg cu plăcere la școală. Părinții au rol dublu în dezvoltarea copiilor. Acasă ei trebuie să se străduiască să creeze un mediu de încredere, respect și suport. Modelarea unui comportament acasă este primul pas. La școală ei pot colabora cu alți membri ai comunității școlare ca să creeze un climat care sprijină învățarea, atât în clasă cât și în afara
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
puneți întrebări, colaborați cu ceilalți angajați ădin toate sectoarele), veniți cu idei/soluții. III. PARTENERIATUL ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE "Semeni fapte, culegi deprinderi, semeni deprinderi culegi caracter, semeni caracter, culegi un destin." ădicton chinezesc) Există patru motive pentru care școala și familia se străduiesc să stabilească legături între ele: 1. Părinții sunt juridic responsabili de educația copiilor lor ălegislația reflectă astfel libertatea părinților de a-și crește copiii așa cum doresc); 2. Învățământul nu este decât o parte din educația copilului, o bună parte a
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
al "Europei Libere", eram împreună cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca Dumnezeu să-l ocrotească, bun om a mai fost și mult bine a făcut în viața lui! și, cum îmi amintesc, ne-au cam dat la toți lacrimile și ne străduiam să le ascundem unii de ceilalți. Cred că a fost una dintre cele mai emoționante scene pe care le-am trăit vreodată. Nu mai țin minte, în schimb, cum a fost cu alegerea structurilor de conducere, dar că primul președinte
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de masă, ca să-l citez pe Lenin! Iar dacă trăim într-o tradiție romantică inventată, cred că e firesc ca realitatea cea de toate zilele să fie una fantasmatică. Există acum o orientare, în jurul d-lui Lucian Boia, care se străduiește să deconstruiască vulgata națională în care se pare că ne simțim așa de bine, dar cred că aceasta are mai mult succes în străinătate, iar aici mai mult la cei care oricum știu despre ce este vorba! Vom reuși să
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
e resposabil pentru alegerile noastre, fie că acestea sunt bune, fie că sunt proaste. E un dar dificil, fără îndoială, de aceea unii vorbesc despre "povara libertății"! E treaba lor, pentru mine e un dar, și, cât pot eu, mă strădui să fiu demn de el. Nu-l cunosc pe Î.P.S. Bartolomeu decât în calitatea sa de scriitor, la începutul anilor '80, în Consiliul Uniunii Scriitorilor, unde era o prezență mai degrabă discretă, dar agreabilă. Interve-nea rar în discuții, însă
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
organizatorul, preotul, săteanul cel mai în vârstă din parohie, alții; ora 13:30 Spectacol: „Privighetorile Zeletinului” (Liceul Podu Turcului); ora 16:00 Agapa prietenească într-o locație, în sat. Se estimează prezența a circa 300 de oameni. Organizatorii se vor strădui să asigure cele mai bune condiții pentru această zi de suflet, istorie, afaceri, omenie. Organizator, S.C. CVINTET TE-RA S.R.L. prof. dr. Dumitru V. Marin Director general Data: 26 septembrie 2011 Vaslui - Str. Frunzelor nr. 2, tel.fax: 0235 361
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
este de mirare că el se îngrijește, pe lângă atâția alții, și de propriii săi fii. II. MĂRTURII ULTERIOARE MORȚII ȘI CANONIZĂRII SFÂNTULUI FRANCISC Două sunt lucrurile care fac din Francisc un sfânt renumit: canonizarea, pe care papa Grigore s-a străduit să o facă cunoscută, introducând în calendarul liturgic sărbătoarea Sfântului Francisc, și prezența activă a fraților aproape în toate țările europene. Celei mai intense căutări de informații îi corespund numeroase adnotări, îndeosebi printre cronicarii vechilor mănăstiri; dar și folosirea acestora
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
delegați la capitulul convocat împotriva fratelui Elia. După ce a fost ministru general, a murit cu sfințenie la Roma înconjurat de confrații săi englezi. 109. Lui i-a urmat fratele Aymon, un om de mare bunăvoință și blândețe, care s-a străduit ca pacea și iubirea să domnească între frați. El l-a îmbrăcat cu haina Ordinului pe episcopul de Hereford, Rudolf de Maidstone, în urma unei viziuni avute de acesta tocmai cu privire la fratele Aymon, pe vremea când era arhidiacon de Chester. Iată
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Dumnezeu, pentru că El Însuși este binele și virtutea absolută. Atunci, din moment ce acei care cunosc ce este Bine doresc prin natura lor participarea la Acesta și, din moment ce acest Bine nu are limită, însăși dorința participantului este lipsită de loc de oprire, străduindu-se spre infinit. Căci participarea la Dumnezeu Care e infinit, naște și un dor infinit: „urmează în mod necesar că și dorul celui ce caută să participe la El va fi tot pe măsura nesfârșitului și nu va cunoaște odihnă
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
de trăsăturile iraționalității (dobitociei) la care a fost atrasă prin voia ei, Dumnezeu rânduind preaînțelept ca omul în felul acesta să vină la conștiința măreției sale de ființă rațională. Cu toate acestea, și afectele devin bune în cei ce se străduiesc, și anume atunci când, desfăcându-le cu înțelepciune de lucrurile trupești, le folosesc spre câștigarea bunurilor cerești. De pildă: pofta o pot preface în mișcarea unui dor spiritual după cele dumnezeiești; plăcerea, în bucuria curată pentru conlucrarea de bunăvoie a minții
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
Iuliei minor. Ovidiu, în schimb, ar fi aparținut cercului celor care au încercat să-l recheme pe Agrippa Postumus din exil. Dar cum de a fost pedepsit numai Ovidiu?39 Tiberiu s-a arătat inflexibil față de Ovidiu, deoarece s-a străduit să respecte istituti di Augusto; și nu trebuie uitat că Tiberiu a permis reîntoarcerea lui Silanus la Roma de-abia în 20 d.H., adică după moartea lui Ovidiu. În 1924 S.G. Owen40 lega exilul lui Ovidiu nu de Agrippa, ci
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
abia în 20 d.H., adică după moartea lui Ovidiu. În 1924 S.G. Owen40 lega exilul lui Ovidiu nu de Agrippa, ci de Germanicus, care ținea la Ovidiu, dar care era însă temut de Tiberiu, din motive de succesiune. Owen se străduiește să demonstreze că greșeala lui Ovidiu este aceea de a-i fi supărat pe Livia și pe Tiberiu: pentru argumentare, face apel la Epist. Ex Ponto, II, VIII, unde poetul mulțumește pentru imaginile lui Augustus, ale Liviei și ale lui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
contribuind la propria lor negare. Și cum, vrem nu vrem, suntem făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, la care cu toții ne raportăm, în timp ce omul augustan, din cercul guvernanților sau al opozanților prin cei mai înalți reprezentanți ai săi, se străduiește să imite libertatea interioară a lui Dumnezeu, înfrânându-și orice fel de impulsuri pasionale, pentru a nu deveni sclavul acestora 72, Ovidiu se gândește că poate realiza libertatea exterioară a zeilor săi, dând frâu liber tuturor instinctelor și pasiunilor josnice
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
se poate de precisă și de categorică, ceea ce ne-ar putea face să oscilăm oarecum asupra existenței sau nu a greșelii ovidiene: ca și cum (falsa) existență a acesteia ar ține de o impunere categorică din partea lui Augustus însuși, căreia sulmonezul se străduiește să se supună, fără a reuși însă pe deplin în momentele sale de descurajare și de disperare. Cu privire la acest lucru, poetul pare chiar și mai precis în cele ce urmează: "Dacă eu am mai comis și vreo altă greșeală, nu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și ranchiună, încât câteodată părea că stă să explodeze. Marache are dreptate când subliniază această situație. Acest lucru, însă, nu contribuie la rezolvarea problemei pe care o tratăm, și anume, cauza exilului. Noi însă, pe durata întregii lucrări, ne-am străduit să demonstrăm că acestă ură, această ranchiună, mai mult, că ostilitatea lui Ovidiu față de Împărat existau deja dinaintea exilului: tocmai această ostilitate a stat la baza exilului. Asupra acestui aspect care nu a fost tratat de Marache intenționăm să expunem
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
deja dinaintea exilului: tocmai această ostilitate a stat la baza exilului. Asupra acestui aspect care nu a fost tratat de Marache intenționăm să expunem în mare concluziile noastre. Cum am mai subliniat în repetate rânduri în lucrarea noastră, Ovidiu se străduiește e adevărat să-l convingă pe Augustus, pe prietenii cărora li se adresează și, implicit, pe noi cititorii să credem în loialitatea sa față de împărat: mai mult, aceasta este preocuparea lui constantă. Declarații de loialitate către Augustus am citit în
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
tatălui său.436 Cu această origine destul de modestă, se explică de ce Augustus însuși era înclinat să-i favorizeze pe homines novi, cum am arătat la timpul potrivit, ducând la îndepărtarea nobilimii de viță veche și cu blazon, care s-a străduit să reintre în cercurile înalte prin lingușiri și amenințări. Unul dintre acești homines novi trebuie să fi fost Horațiu, care se lăuda că se trage dintr-un libert; un altul este M. Vipsanio Agrippa, cu care Augustus și-a împărțit
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
la Tomis avea caracter moral, adică se baza pe violarea de către sulmonez a normelor de moralizare impuse de Augustus: independent de orice altă vină pretinsă sau adevărată, Ovidiu era acuzat că a scris Ars amatoria. Îndârjirea cu care Ovidiu se străduia să demonstreze că Augustus nu avea dreptate să-l condamne pentru a fi scris Ars amatoria e foarte simptomatică: în timp ce pentru Augustus acesta era principalul motiv sau așa credea el că îl maschează pentru care îl trimitea în exil, Ovidiu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
declara și credea că "pentru Omul Comunist nimic nu este imposibil". Decalajul între aceste vorbe murmurate aproape în secret la București, vorbe pline de teamă și speranță de schimbare, și calendarul celor Mari, G. Bush și M. Gorbaciov, care se străduiesc să mențină un echilibru internațional, este frapant, în timp ce Europa sovietică se mișcă. Semnalele venite din România rămân puțin vizibile: astfel, se aude la New York, pe 2 decembrie, că fosta tânără glorie a gimnasticii românești, Nadia Comăneci, triplă campioană olimpică în
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
investiții, care apar acum, nu a încetat să susțină practici oculte în marginea legii și chiar mai grav decât atât57. După 2000, revenit la putere, PSD cel mai recent avatar al partidului creat și condus de Ion Iliescu s-a străduit să consolideze acest statut de oligarhie privilegiată a vârfurilor sale, amenințând să sufoce România sub dominația activiștilor reciclați pe care îi promovase și în afaceri, și în politică. Alegerile din 2004 au spart acest monopol apăsător și au deschis și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
se simțea pe bună dreptate vizat personal, va reacționa cu o violență extremă, atât față de tezele Proclamației de la Timișoara, cât și împotriva tuturor acțiunilor, ideilor și entităților politice care și le vor asuma ulterior. Imediat, televiziunea și ziarele FSN se străduiesc să treacă sub tăcere evenimentul, sau măcar să-i altereze substanța, difuzând interpretarea cu totul falsă că ar fi vorba de o mișcare secesionistă care atentează la unitatea și integritatea României. Reacția oficială împotriva Proclamației de la Timișoara marchează momentul în care
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în raport cu puterea neocomunistă și negând fără drept de apel imaginea de "Noapte a Walpurgiei", de desfrîu și viol colectiv pe care și televiziunea, și ziarele pro-FSN, în frunte cu Adevărul și Azi, amplificate de telefonul arab al zvonurilor, s-au străduit să o acrediteze. Dimpotrivă, mulțimea care se strângea în Piață zi de zi a reușit să-și impună o ținută cu totul remarcabilă, dacă luăm în calcul numărul manifestanților și durata manifestației. Confruntată cu popularitatea crescândă a mitingului, noua Securitate
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]